Scînteia, iunie 1983 (Anul 52, nr. 12681-12706)
1983-06-01 / nr. 12681
SÂNTEIA — miercuri 1unie 1983 INDICAŢIILC Şl SARCINII* SUBLINIAŢI DC TOVARĂŞUL NICOLAC CCAUŞCSCU - AMPLU Şl MOBILIZATOR PROGRAM Dl MUNCĂ PENTRU PROGRCSUL ECONOMICOSOCIAL AL ŢĂRII înaltă răspundere, puternică angajare muncitorească pentru realizarea exemplară a planului pe acest an! „Este necesar să trecem cu toată energia la măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi, a înfăptuirii tuturor măsurilor organizatorice, economice şi tehnice, a realizării neabătute a planului de dezvoltare economico-socială pe acest an“. NICOLAE CEAUŞESCU Timp de treizile, în Capitala patriei s-au desfăşurat, sub preşedinţia şi din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe problemele industriei şi agriculturii. Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor şi Şedinţa comună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii — reuniuni cu caracter profund democratic ce se înscriu în cadrul întîlnirilor permanente, rodnice şi nemijlocite pe care secretarul general al partidului le are cu activul de partid şi de stat, cucadre de conducere şi oamenii muncii din toate domeniile de activitate, in vederea stabilirii căilor şi direcţiilor principale de acţiune pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a programului de dezvoltare economicosocială a patriei. Complexitatea problemelor abordate in cadrul acestor reuniuni, profunzimea cu care au fost ele dezbătute, măsurile şi hotărîrile adoptate exprimă înalta capacitate a clasei muncitoare, a ţărănimii, a întregului popor de a decide, sub conducerea clarvăzătoare a partidului nostru comunist, asupra destinului dezvoltării ţării, a căilor de urmat pentru, progresul neîntrerupt şi înaintarea ei fermă spre comunism. Ca în atitea alte împrejurări, şi de această dată s-au reliefat rolul determinant şi contribuţia hotărîtoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu in stabilirea măsurilor practice pentru activitatea prezentă şi de perspectivă, menite să asigure ridicarea nivelului calitativ al întregii munci desfăşurate in industrie, agricultură, construcţii, cercetarea ştiinţifică, in toate domeniile economiei. Indicaţiile şi sarcinile formulate de secretarul general al partidului in cuvîntările rostite cu prilejul acestor importante reuniuni — reieşite din analiza profundă, cuprinzătoare, pătrunsă de o înaltă exigenţă partinică, atit a rezultatelor bune obţinute pină acum, cit şi a neajunsurilor existente in diferite sectoare — constituie un amplu şi insufleţitor program de acţiune, care trebuie să stea la baza întregii activităţi a organelor de conducere colectivă, a organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor oamenior muncii. Capătă o semnificaţie şi o importanţă politică deosebite Apelul şedinţei comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi a Consiliului Naţional al Agriculturii , care a adoptat ca document programatic cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită în faţa înaltului forum al democraţiei muncitoreşti-ţărăneşti — şi hotărîrile Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe şi Hotărirea Plenarei Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor — care conţin mobilizatoare îndemnuri pentru organizarea exemplară şi creşterea eficienţei activităţii productive. Analizele întreprinse au scos cu putere în evidenţă că în industrie, agricultură, construcţii, în întreaga economie dispunem de o puternică bază tehnică şi materială, de detaşamente de oameni ai muncii bine pregătiţi, in măsură să asigure înfăptuirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a obiectivului strategic privind trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. Aşa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, aşa cum se prevede în hotărîrile adoptate de cele două plenare şi in Apelul şedinţei comune, esenţial este acum ca uriaşul potenţial uman şi material de care dispunem să fie pe deplin pus in valoare. în acest sens, sarcinile subliniate de secretarul general al partidului in cuvintările rostite cuprind un larg evantai de probleme, iar in acest prim comentariu ne propunem să ne oprim asupra citorva dintre ele. Din nou, cu toată claritatea, tovarășul Nicolae Ceaușescu a situat in centrul preocupărilor organizaţiilor de partid şi consiliilor oamenilor muncii cerinţa majoră a realizării ritmice şi integrale a planului la producţia fizică, la fiecare sortiment. Pornind de la posibilităţile de care dispune în prezent industria noastră, secretarul general al partidului a arătat că trebuie să ne propunem să încheiem anul 1983 cu o producţie industrială suplimentară de cel puţin 12 miliarde lei. In cadrul eforturilor pentru îndeplinirea planului la producţia fizică, o atenţie prioritară trebuie acordată înlăturării cit mai rapide a lipsurilor şi realizării cu mai multă fermitate a programului de dezvoltare a bazei energetice şi de materii prime, domeniu in care există condiţii pentru obţinerea unor rezultate mai bune decit cele din primele luni ale anului. Minerii care au obţinut un ansamblu realizări bune, îndeosebi la producţia de cărbune, sint chemaţi să acţioneze mai hotărît pentru recuperarea rămînerilor in urmă la producţia de cărbune cocsificabil, pentru realizarea programelor la celelalte minereuri, avind in vedere că, la o serie de produse, anul viitor va trebui să asigurăm în întregime necesarul din producţia internă. Cu aceeaşi consecvenţă şi fermitate trebuie să acţioneze şi petroliştii pentru realizarea in luna iunie, în toate schelele, a producţiei planificate şi recuperarea, in următoarele luni, a nerealizărilor din prima parte a acestui an. „Trebuie să ne propunem — sublinia secretarul general al partidului — să încheiem semestrul I, deci şi trimestrul II, cu depăşirea planului la producţia marfă şi la ceilalţi indicatori şi să realizăm in întregime producţia la toate sortimentele, aşa cum este prevăzut, pentru că numai in acest fel vom asigura desfăşurarea normală a producţiei". In cadrul eforturilor pentru îndeplinirea integrală a planului la producţia fizică, prioritate trebuie să se acorde realizării exemplare a prevederilor de plan la export, creşterii participării active, cu eficienţă sporită, a economiei româneşti la schimburile comerciale şi la cooperarea economică internaţională. In acest sens, aşa cum a arătat secretarul general al partidului, sunt necesare măsuri pentru fabricarea ritmică a fondului de marfă pentru export, in condiţii de calitate ireproşabilă, în conformitate cu prevederile contractelor încheiate cu partenerii externi. Oamenii muncii trebuie să înţeleagă cu claritate că exportul, creşterea permanentă a acestuia constituie una dintre cele mai importante problemei"ale economiei româneşti in etapa actuală, ale dezvoltării generale a patriei. Din analiza cuprinsă in cuvîntările secretarului general al partidului, creşterea mai puternică a eficienţei economice se detaşează ca una din sarcinile fundamentale pentru toate colectivele de întreprinderi. Şi în acest domeniu există o seamă de experienţe pozitive acumulate intr-un şir , de întreprinderi şi judeţe, experienţe care se cer generalizate neintirziat, în aşa fel ca programele de reducere a cheltuielilor materiale, de creştere a productivităţii muncii, de înnoire şi modernizare a producţiei, de valorificare superioară a materiilor prime şi materialelor, de reciclare a materialelor, pieselor şi subansamblelor să fie realizate punct cu punct din fiecare unitate economică. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului, chiar in acest an trebuie să acţionăm mult mai ferm pentru reducerea cheltuielilor materiale, iar în următorii doi ani să se realizeze o reducere cu mult mai mare decit a ceea ce s-a stabilit în plan, in vederea scăderii ponderii cheltuielilor materiale în produsul social la circa 56—57 la sută. Cu aceeaşi consecvenţă şi răspundere muncitorească trebuie să se acţioneze pentru creşterea mai susţinută a productivităţii muncii. In spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului, este necesar ca toate organele de conducere colective — incepind cu cele ale ministerelor, ale centralelor şi pînă la cele din întreprinderi — să-şi elaboreze programe proprii, iar consiliile judeţene ale oamenilor muncii să elaboreze programe pentru fiecare judeţ — şi să acţioneze cu toate forţele pentru a realiza dublarea creşterii productivităţii muncii in următorii ciţiva ani. O atenţie deosebită trebuie acordată in continuare realizării programului de investiţii, domeniuri care în primele luni ale anului s-au înregistrat rămineri in urmă. Timpul pentru lucrul pe şantiere este excelent ; de asemenea, sunt asigurate toate condiţiile umane, tehnice şi organizatorice pentru realizarea la termenele planificate a tuturor obiectivelor de investiţii din acest an. Important este ca acum să se asigure o mai puternică mobilizare a tuturor forţelor de pe şantiere, o judicioasă coordonare a eforturilor constructorilor, mentorilor, beneficiarilor şi proiectanţilor, in aşa fel incit pină la sfîrşitul acestui semestru, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, să fie recuperate răminerile în urmă, creîndu-se condiţii pentru punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor prevăzute în planul pe acest an şi chiar devansarea unora prevăzute pentru anul viitor, însufleţiţi de orientările şi indicaţiile de o excepţională însemnătate teoretică şi practică formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din toate ramurile economiei, din toate unităţile au datoria să acţioneze cu întreaga lor pricepere şi putere de muncă, cu malt spirit revoluţionar pentru îndeplinirea exemplară, la toţi indicatorii, a planului pe acest an hotărâtor al cincinalului, cu convingerea fermă că pe această cale asigură dezvoltarea şi mai puternică a economiei naţionale, sporirea continuă a avuţiei naţionale, ridicarea bunăstării lor materiale, prosperitatea patriei noastre socialiste. M LA LUPENI, URICANI ŞI BĂRBĂTENI. Acţiuni hotărîte pentru sporirea producţiei de cărbune cocsificabil La ora actuală, o sarcină economică de maximă importanţă se referă la sporirea producţiei de cărbuni cocsificabil. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. şi in înaltul forum democratic muncitoresc-ţărănesc din ţara noastră, este necesar ca, în următoarele luni, să se asigure nu numai realizarea planului, dar să se acţioneze şi pentru recuperarea nerealizărilor din primele luni ale anului. Ţinînd seama de această cerinţă majoră a economiei naţionale, in acest an minerii din Lupeni, Uricani, Bărbăteni şi Cimpu lui Neag trebuie să extragă şi să trimită zilnic la preparaţii o masă minieră de peste 10 000 tone. Aceste sarcini de o importanţă economică majoră au impus o puternică angajare a minerilor pentru creşterea zilnică a producţiei de cărbune cocsificabil , ne-a declarat ing. Ioan Besserman, inginer-şef de producţie al Combinatului minier Valea Jiului. Programele speciale întocmite in acest sens în fiecare unitate minieră şi în preparaţii vizează in principal creşterea productivităţii muncii în abataje, punerea in funcţiune a noi capacităţi de producţie, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui extras. Tot in vederea sporirii masei de cărbune cocsificabil pe care să-l trimitem preparaţiei s-au luat măsuri de impulsionare a lucrărilor de descopertare în cariera Cîmpu lui Neag şi de creştere a producţiei de cărbune extras aici cu 400 tone pe zi. Cum se acţionează în subteran? La întreprinderea minieră Lupeni, acolo unde se extrage cea mai mare cantitate de cărbune cocsificabil din ţară — peste 7 500 tone pe zi — am aflat despre o serie de acţiuni întreprinse pentru rezolvarea complexelor probleme pe care le ridică extracţia cărbunelui. Se remarcă o vie întrecere între sectoare şi brigăzi. Astfel, a Renumitelor brigăzi de mineri de la sectorul IV, în frunte cu eroii muncii socialiste Constantin Popa şi Teodor Boncalo, care au obţinut cu complexele mecanizate adevărate recorduri de extracţie, li s-au alăturat tot mai multe brigăzi la sectoarele III, cum sunt cele din abatajele mecanizate conduse de Mihai Blaga şi László Matyus, care au obţinut în ultimele două luni producţii de pînă la 22 tone cărbune pe post, precum brigăzile conduse de Pavel Bujor şi Ioan Buduliceanu, din sectorul VI, care înregistrează, de asemenea, inalte randamente pe post De fapt, preocupările constante, perseverente ce se manifestă in fiecare sector productiv, in fiecare schimb si brigadă pentru buna organizare a muncii in toate schimburile, pentru asigurarea funcţionării, fără staţionări, a complexelor mecanizate, instaurarea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă se concretizează in depăşirea productivităţii muncii planificate cu 2 tone cărbune pe post pe întreaga mină. Aşa s-a ajuns ca, de la începutul anului şi pină în prezent, minerii din Lupeni să extragă, peste prevederile de plan la zi, aproape 10 000 tone cărbune cocsificabil. Din discuţia purtată cu mineri, maiştri, şefi de brigăzi şi sectoare, cu cadre de conducere am desprins că preocupările întregului colectiv continuă să se concentreze pe menţinerea unui ritm ridicat in procesul de extracţie a cărbunelui. Acţionind pentru folosirea cit mai deplină a complexelor mecanizate, a combinelor de înaintare şi abataj, a tuturor utilajelor şi instalaţiilor miniere, nu se pierde nici un moment din vedere înfăptuirea măsurilor pentru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi asigurarea unui transportcorespunzător al cărbunelui din subteran la suprafaţă. — Paralel cu activitatea laborioasă ce o depune intregul nostru colectiv pentru realizarea ritmică a planului, acordăm o mai mare atenţie în ultimul timp îmbunătăţirii calităţii cărbunelui extras, care constituie o componentă majoră a contribuţiei noastre la creşterea producţiei de cocs — ne spune ing. Dumitru Dănciulescu, director adjunct tehnic al întreprinderii miniere Lupeni. In acest sens s-a întreprins măsura ca, in mină, fluxul de transport al cărbunelui şi sterilului să fie separat, în abatajele nemecanizate să se practice numai puşcarea selectivă şi alegerea sterilului, iar la suprafaţă să se respecte întocmai tehnologia de claubaj, adică de selectare a cărbunelui extras. Eforturi deosebite se fac pentru grăbirea ritmului la construcţia puţului cu schip care, odată intrat în producţie, va îmbunătăţi substanţial fluxul de transport al cărbunelui. Suntem conştienţi că de noi depinde în mare măsură creşterea producţiei de cocs a ţârii şi vom face totul pentru a ne respecta obligaţiile ce ne revin. Şi la minele Uricani şi Bărbăteni se remarcă aceeaşi preocupare pentru creşterea randamentelor in abataje, a producţiei de cărbune cocsificabil. La Uricani se pune un accent deosebit pe crearea tuturor condiţiilor bune de lucru pentru cel de-al doilea complex de mare productivitate introdus in sectorul II. Cunoscutul şef de brigadă Ilie Amorăriţei, care a mai minuit un asemenea agregat chiar în acest sector, a preluat de curînd noul complex. După unele modificări şi adaptări ce se efectuează in prezent, noul complex, care va produce in curind din plin, va contribui la creşterea producţiei cu 800—1 000 tone cărbune pe zi. In acelaşi timp, se mai pregătesc două abataje frontale la sectorul I, iar la sectorul II va intra în producţie un nou complex de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui, cu o producţie de 600 tone pe zi. Avindu-se în vedere că atit la Uricani, cit şi la Bărbăteni producţia de cărbune este in neîncetată creştere, conducerile celor două întreprinderi urmăresc îndeaproape realizarea lucrărilor de deschideri şi pregătiri, precum şi intrarea la timp în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. La Bărbăteni, unde sarcinile de plan la extracţia cărbunelui pe acest an au crescut cu 100 000 tone, prevederile la pregătiri miniere au fost depăşite în acest an cu 40 metri liniari, iar la lucrările de deschideri planul este realizat şi se lucrează intens pentru intrarea în producţie a trei abataje frontale în sectoarele I şi II de producţie. — Pină la sfîrşitul acestui an trebuie să creştem producţia de cărbune cu încă 400 tone pe zi faţă de cit extragem acum — ne-a spus ing. Ovidiu Avramescu, directorul minei. Intrarea in funcţiune a noilor abataje este hotăritoare pentru a asigura realizarea ritmică a planului şi, de aceea, acţionăm pentru crearea din timp a condiţiilor necesare. Totodată, nu neglijăm nici sarcinile curente de plan pe care le vom onora exemplar. Măsurile luate in ultimul timp de alegere a sterilului în abataje, de efectuare a claubajului la galeria de coastă şi in incinta minei au permis reducerea procentului de cenuşă cu 4 la sută în luna aprilie şi in prima jumătate a lunii mai. Avem reale posibilităţi pentru a ne spori contribuţia la obţinerea unei mase mai mari de cărbune cocsificabil. Toţi minerii şi cadrele tehnicoinginereşti cu care am stat de vorbă au evidenţiat importanţa deosebită pe care a avut-o pentru înfăptuirea măsluitor de creştere a producţiei de cărbune, trecerea la noul program de lucru cu trei schimburi de cite 8 ore. In noile condiţii a crescut numărul de posturi plasate in abataje, s-a îmbunătăţit substanţial transportul cărbunelui şi al personalului muncitor. Toate acestea au făcut ca productivitatea muncii in abataje să crească la fiecare mină. Drept urmare, la preparaţia cărbunelui din Lupeni in ultima perioadă intră cu peste 1 000 tone cărbune cocsificabil mai mult decit în luna ianuarie, înainte de trecerea la noul program de lucru. Desigur că pentru realizarea prevederilor de plan la producţia de cocs mai sunt încă multe de făcut. In primul rind realizarea in întregime, ritmic, zi de zi a masei de cărbune pentru cocs şi semicocs stabilite. Apoi se impune ducerea la bun sfirşit, cu rezultate superioare a tuturor măsurilor stabilite pentru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi a cocsului livrat siderurgiştilor. Minerii şi preparatorii din Lupeni, Uricani şi Bărbăteni au datoria patriotică de a transpune neabătut in practică indicaţiile şi sarcinile subliniate recent de secretarul general al partidului, livrînd cărbunele cocsificabil în cantităţile planificate şi în condiţiile de calitate prevăzute. Pe această cale ei îşi vor spori contribuţia la dezvoltarea bazei de materii prime a ţării. Sabin CERBU corespondentul „Scinteli* DEZVOLTAREA BAZEI DE MATERII PRIME A JARII i MSSraian. IRIGAŢIILE continuate cu intensitate! TELEORMAN : Programul irigaţiilor a fost depăşit Precipitaţiile căzute in ultima perioadă in judeţul Teleorman au fost folositoare, dar mult prea reduse faţă de deficitul de apă existent in sol. Ca atare, in săptămina trecută ritmul irigaţiilor nu a slăbit deloc, ajungînd la mai bine de 9 000 hectare zilnic, cu 1 000 hectare mai mult decit realizările din săptămina precedentă. Se irigă prin aspersiune, prin brazde şi prin alte soluţii gospodăreşti. Drept rezultat, pină marţi dimineaţa s-au aplicat udări pe aproape 250 000 hectare, depăşindu-se cu circa 8 000 hectare programul stabilit, de organele de specialitate. Bunăoară, griul a fost udat de două ori pe întreaga suprafaţă de 29 800 hectare cuprinsă in sistemele amenajate pentru irigat, iar pe alte 14 000 hectare s-a făcut şi a treia udare. Tot de trei ori a mai fost irigat orzul pe 4 200 hectare, legumele pe 5 800 hectare şi trifolienele pe 3 500 hectare. Prima udare la culturile prăşitoare s-a efectuat pe 7 200 hectare cu sfeclă de zahăr, 22 000 hectare cu porumb şi 8 000 hectare cu floarea-soarelui. In unităţile agricole din consiliul agroindustrial Furculeşti sunt amenajate pentru irigaţii aproape 8 000 de hectare. Aici, sute de oameni lucrează cu răspundere pentru ca apa să ajungă la rădăcina plantelor, potrivit graficelor stabilite. După cum ne-a precizat preşedintele consiliului, tovarăşul Gheorghe Ionescu, toate cele 399 aripi de ploaie aflate in dotarea unităţilor agricole funcţionează neîntrerupt, zi şi noapte. Fiecare din specialiştii şi cadrele de conducere din unităţi are în primire cite 100 hectare, suprafaţă unde coordonează activitatea udatorilor şi a echipelor de intervenţii, în care au fost incluşi şi mecanizatori şi mecanici. Pentru ca suprafeţe cit mai mari să beneficieze de apă, au fost extinse şi udările provizorii, folosindu-se ape din surse locale : piraie, izvoare etc. La C.A.P. Dracea, de exemplu, pîrîul Totiţa a fost barat, iar apa este dată prin inundare pe 20 hectare cultivate cu sfeclă furajeră şi 40 hectare de păşune. In toate comunele din acest consiliu agroindustrial au venit in ajutorul cooperatorilor şi alte forţe ale satelor, oameni ai muncii din Unităţi industriale, elevi şi cadre didactice. Cu cisterne, butoaie, cu găleţi şi stropitori se udă suprafeţe cit mai mari cultivate îndeosebi cu legume. In judeţul Teleorman se fac eforturi pentru ca în această perioadă să fie date in exploatare noi suprafeţe în sistemul de irigaţii Nanov. Ca urmare a măsurilor luate de comitetul judeţean de partid, a eforturilor întreprinse de constructori — Grupul de şantiere Teleorman al Trustului de construcţii şi îmbunătăţiri funciare Bucureşti, împreună cu oameni ai muncii de la întreprinderea de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inca de la începutul acestei luni au început probele cu apă, făcindu-se, practic, udări pe o suprafaţă de 5 000 hectare, cu mai bine de o lună în avans faţă de termenul iniţial. Ing. Ecaterina Boţea, de la I.E.L.I.F. Teleorman, ne spunea că in prezent importante forţe umane şi mecanice sunt concentrate la terminarea lucrărilor pe alte aproape 5 000 hectare, unde în circa 10 zile vor începe probele cu apă, adică udările. Stan ŞTEFAN corespondentul „Scinteri” In acest an, cooperatorii din Salcia, judeţul Mehedinţi, şi-au propus să obţină la toate culturile producţiii multemai mari decît în 1982. In acest scop, ei au folosit seminţe din soiuri de înaltă productivitate, însăminţările au fost executate la timp şi de bună calitate. Acum, 2 600 de oameni participă zilnic la executarea lucrărilor de întreţinere. Cea de a doua praşilă mecanică şi manuală se apropie de sfirşit. Insă ceea ce dă garanţia obţinerii de recolte mari sunt irigaţiile. Tovarăşul Constantin Bădiţă, preşedintele unităţii, ne spune : „Încă din cursul lunii aprilie am scos un cîmp toate instalaţiile de irigat şi de atunci, fără Întrerupere, ziua şi noaptea, dirijăm apa spre rădăcina plantelor. La noi nu se resimt efectele secetei. Am întocmit din vreme, pe edituri şi sole, un program de Udări. Cei 130 de cooperatori care lucrează la irigat îşi desfăşoară activitatea sub directa supraveghere a specialiştilor din unitate. Iată care sunt rezultatele „la zi“. La griu s-au aplicat trei udări pe cele 517 hectare aflate în cultură. Sfecla de zahăr, care ocupă 150 hectare, primeşte în aceste zile a patra udare. Şi este firesc. Dacă anul trecut cooperatorii din Salcia au obţinut 42 tone sfeclă de zahăr la hectar, pentru acest an ei şi-au propus să realizeze 53 tone la hectar. Cea mai mare suprafaţă — 908 hectare — o ocupă porumbul. S-au şi aplicat două udări pe întreaga suprafaţă cu porumb, iar a treia udare — pe mai bine de 430 hectare. Unitatea mai are şi 260 hectare cu legume pe care, de asemenea, se aplică intens udările necesare. Virgila TATARUL corespondentul „Scînteii" Lucrări de irigaţii în grădinile Asociaţiei legumicole Jegălia, judeţul Călăraşi Foto : S. Cristian MEHEDINŢI. Instalaţiile funcţionează din plin, ziua şi noaptea PAGINA 3 FURAJELE - strînse de urgenţă şi bine depozitate! IALOMIŢA: Gospodarii pricepuţi fac din lucernă fin de bună calitate în unităţile agricole din judeţul Ialomiţa, paralel cu irigarea şi întreţinerea culturilor, se acţionează cu forţe sporite la recoltarea, stringerea şi depozitarea furajelor. O atenţie deosebită se acordă recoltării lucernei. în acest sens sunt asigurate toate condiţiile tehnice şi organizatorice pentru ca fiecare combină să funcţioneze la parametrii stabiliţi. Concomitent cu recoltarea se lucrează la stringerea şi balotarea finului. La recoltarea furajelor se lucrează atit cu mijloace mecanizate, cit şi cu forţele manuale. în majoritatea unităţilor agricole au fost create formaţii de cositori şi alte formaţii de lucru care întorc finul sau il greblează pentru ca întreaga cantitate să fie strânsă şi nimic să nu se piardă. Pină in prezent, din cele 16 250 hectare de lucernă însăminţate in anii trecuţi, au fost recoltate 16 000 hectare, din care s-au şi depozitat pină acum, în cele mai bune condiţii, 21 000 tone de fîn. S-a acţionat mai bine decit in alţi ani şi la recoltarea plantelor suculente. Din cantitatea de 9 000 de tone, planificate pentru luna mai s-au insilozat aproape 8 500 de tone. Se stringe şi se face fin de pe suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ, dar şi din pădurile unde iarba permite recoltarea cu coasa. Aşa, bunăoară, cooperativele agricole din consiliul .■ agroindustrial Gura Ialomiţei, de pe cele 34 hectare cu fineţe situate in pădurea Chirana au adunat 160 tone fin. . Cele mai mari cantităţi de furaje au recoltat în acest an cooperativele agricole din Grindu, Valea Măcrişului, Smirna, Gârbovi, Mihail Kogâlniceanu, Dridu, Bărcăneşti, Săveni şi Traianu. In schimb, în unităţile agricole din consiliile agroindustriale Urziceni şi Borduşani, cantităţile depozitate sunt cu mult sub posibilităţi. In condiţiile cînd deficitul de umiditate din sol este mare, recoltarea şi transportul furajelor trebuie efectuate în cel mai scurt timp pentru ca imediat să se treacă la irigarea suprafeţelor respective. Mihai VIŞOIU corespondentul „Scînteii" Oamenii muncii din agricultura judeţului Arad acţionează cu răspundere pentru stringerea şi depozitarea furajelor. la cele 18 consilii agroindustriale lucrează la însilozarea furajelor 82 formaţii, iar la cositul trifolienelor — 46 de formaţii. Se poate spune deci că forţa de muncă este asigurată peste tot. De altfel, acest lucru reiese şi din faptul că, pină la această dată,in cooperativele agricole au fost insilozate 50 173 tone nutreţuri, faţă de 39 000 tone cite sunt planificate pe luna mai. Au fost depozitate 2 175, tone de fîn, iar o cantitate cel puţin încă pe atît se află in cîmp, cosită şi adunată în căpiţe. Dintre unităţile agricole fruntaşe se cuvin amintite cele din consiliile agroindustriale Arad, Sinleani, Sîntana şi Chişineu-Criş. La polul celălalt, al codaşilor, se situează de data aceasta mai puţine unităţi. Este vorba de cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Tirnova. Merită să consemnăm şi alte aspecte din desfăşurarea actualei campanii de recoltare a furajelor. Bunăoară, faptul că se lucrează nu numai cu mijloace mecanice, ci in mare măsură cu forţe manuale. La C.A.P. Comlăuş am văzut în cîmp 60 de cosaşi, iar transportul finului se face mai mult cu atelajele. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii* ARAD: Cu mijloace mecanice, dar şi cu coase