Scînteia, iunie 1983 (Anul 52, nr. 12681-12706)

1983-06-01 / nr. 12681

SÂNTEIA — miercuri 1­­unie 1983 INDICAŢIILC Şl SARCINII* SUBLINIA­ŢI DC TOVARĂŞUL NICOLAC CCAUŞCSCU - AMPLU Şl MOBILIZATOR PROGRAM Dl MUNCĂ PENTRU PROGRCSUL ECONOMICOSOCIAL AL ŢĂRII înaltă răspundere, puternică angajare muncitorească pentru realizarea exemplară a planului pe acest an! „Este necesar să trecem cu toată energia la măsuri hotărîte în vederea îmbunătăţirii întregii activităţi, a înfăptuirii tuturor măsurilor organizatorice, econo­mice şi tehnice, a realizării nea­bătute a planului de dezvoltare economico-socială pe acest an“. NICOLAE CEAUŞESCU Timp de trei­­zile, în Capitala pa­triei s-au desfăşurat, sub preşedin­ţia şi din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. pe pro­blemele industriei şi agriculturii. Plenara Consiliului Naţional al Oa­menilor Muncii din industrie, con­strucţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, Plenara Con­siliului Naţional al Agriculturii, In­dustriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor şi Şedinţa co­mună a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din Industrie şi Consiliului Naţional al Agriculturii — reuniuni cu caracter profund de­mocratic ce se înscriu în cadrul în­­tîlnirilor permanente, rodnice şi nemijlocite pe care secretarul ge­neral al partidului le are cu­ activul de partid şi de stat, cu­­cadre de conducere şi oamenii muncii din toate domeniile de activitate, in vederea stabilirii căilor şi direcţi­ilor principale de acţiune pentru în­făptuirea neabătută a hotăririlor Congresului al XII-lea şi Conferin­ţei Naţionale ale partidului, a pro­gramului de dezvoltare economico­­socială a patriei. Complexitatea problemelor abor­date in cadrul acestor reuniuni, profunzimea cu care au fost ele dezbătute, măsurile şi hotărîrile adoptate exprimă înalta capacitate a clasei muncitoare, a ţărănimii, a întregului popor de a decide, sub conducerea clarvăzătoare a parti­dului nostru comunist, asupra desti­nului dezvoltării ţării, a căilor de urmat pentru, progresul neîntrerupt şi înaintarea ei fermă spre comu­nism. Ca în atitea alte împrejurări, şi de această dată s-au reliefat rolul determinant şi contribuţia ho­­tărîtoare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu in stabilirea măsurilor practice pentru activitatea prezentă şi de perspectivă, menite să asigure ridicarea nivelului calitativ al între­gii munci desfăşurate in industrie, agricultură, construcţii, cercetarea ştiinţifică, in toate domeniile eco­nomiei. Indicaţiile şi sarcinile for­mulate de secretarul general al partidului in cuvîntările rostite cu prilejul acestor importante reuniuni — reieşite din analiza profundă, cuprinzătoare, pătrunsă de o înaltă exigenţă partinică, atit a rezultate­lor bune obţinute pină acum, cit şi a neajunsurilor existente in diferite sectoare — constituie un amplu şi insufleţitor program de acţiune, care trebuie să stea la baza întregii activităţi a organelor de conducere colectivă, a organelor şi organizaţiilor de partid, a tuturor oameni­­or muncii. Capătă o semnificaţie şi o im­portanţă politică deosebite Apelul şedinţei comune a Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii din In­dustrie şi a Consiliului Naţional al Agriculturii , care a adoptat ca document programatic cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ros­tită în faţa înaltului forum al de­mocraţiei m­uncitoreşti-ţărăneşti — şi hotărîrile Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, transporturi­, circulaţia mărfurilor şi finanţe şi Hotărirea Plenarei Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospo­dăririi Apelor — care conţin mo­bilizatoare îndemnuri pentru orga­nizarea exemplară şi creşterea efi­cienţei activităţii productive. Analizele întreprinse au scos cu putere în evidenţă că în industrie, agricultură, construcţii, în întrea­ga economie dispunem de o puter­nică bază tehnică şi materială, de detaşamente de oameni ai muncii bine pregătiţi, in măsură să asi­gure înfăptuirea exemplară a pla­nului pe acest an şi pe întregul cincinal, a obiectivului strategic privind trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare şi realiza­rea unei noi calităţi a muncii şi vieţii. Aşa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, aşa cum se prevede în hotărîrile adoptate de cele două plenare şi in Apelul şedinţei comune, esenţial este acum ca uriaşul potenţial uman şi material de care dispunem să fie pe deplin pus in valoare. în acest sens, sarcinile subliniate de secreta­rul general al­ partidului in cuvin­­tările rostite cuprind un larg evan­tai de probleme, iar in acest prim comentariu ne propunem să ne oprim asupra citorva dintre ele. Din nou, cu toată claritatea, to­varășul Nicolae Ceaușescu a situat in centrul preocupărilor organiza­ţiilor de partid şi consiliilor oa­menilor muncii cerinţa majoră a realizării ritmice şi integrale a planului la producţia fizică, la fiecare sortiment. Pornind de la posibilităţile de care dispune în pre­zent industria noastră, secretarul general al partidului a arătat că tre­buie să ne propunem să încheiem anul 1983 cu o producţie industrială suplimentară de cel puţin 12 miliar­de lei. In cadrul eforturilor pentru în­deplinirea planului la producţia fizică, o atenţie prioritară trebuie acordată înlăturării cit mai rapide a lipsurilor şi realizării cu mai multă fermitate a programului de dezvoltare a bazei energetice şi de materii prime, domeniu in care există condiţii pentru obţinerea unor rezultate mai bune decit cele din primele luni ale anului. Mi­nerii­ care au obţinut un ansamblu realizări bune, îndeosebi la pro­ducţia de cărbune, sint chemaţi să acţioneze mai hotărît pentru recu­perarea rămînerilor in urmă la producţia de cărbune cocsificabil, pentru realizarea programelor la celelalte minereuri, avind in vedere că, la o serie de produse, anul viitor va trebui să asigurăm în în­tregime necesarul din producţia internă. Cu aceeaşi consecvenţă şi fermitate trebuie să acţioneze şi petroliştii pentru realizarea in luna iunie, în toate schelele, a producţiei planificate şi recupera­rea, in următoarele luni, a nereali­­zărilor din prima parte a acestui an. „Trebuie să ne propunem — sublinia secretarul general al partidului — să încheiem semes­trul I, deci şi trimestrul II, cu de­păşirea planului la producţia marfă şi la ceilalţi indicatori şi să realizăm in întregime producţia la toate sortimentele, aşa cum este prevăzut, pentru că numai in acest fel vom asigura desfăşurarea nor­mală a producţiei". In cadrul eforturilor pentru în­deplinirea integrală a planului la producţia fizică, prioritate trebuie să se acorde realizării exemplare a prevederilor de plan la export, creşterii participării active, cu efi­cienţă sporită, a economiei româ­neşti la schimburile comerciale şi la cooperarea economică interna­ţională. In acest sens, aşa cum a arătat secretarul general al parti­dului, sunt necesare măsuri pentru fabricarea ritmică a fondului de marfă pentru export, in con­diţii de calitate ireproşabilă, în conformitate cu prevederile con­tractelor încheiate cu partenerii ex­terni. Oamenii muncii trebuie să înţeleagă cu claritate că exportul, creşterea permanentă a acestuia constituie una dintre cele mai im­portante problem­ei"ale economiei româneşti in etapa actuală, ale dez­voltării generale a patriei. Din analiza cuprinsă in cuvîntă­rile secretarului general al parti­dului, creşterea mai puternică a eficienţei economice se detaşează ca una din sarcinile fundamentale pentru toate colectivele de între­prinderi. Şi în acest domeniu exis­tă o seamă de experienţe pozitive acumulate intr-un şir , de între­prinderi şi judeţe, experienţe care se cer generalizate neintirziat, în aşa fel ca programele de reducere a cheltuielilor materiale, de creştere a productivităţii muncii, de înnoire şi modernizare a producţiei, de valorificare superioară a materiilor prime şi materialelor, de reciclare a materialelor, pieselor şi suban­­samblelor să fie realizate punct cu punct d­in fiecare unitate econo­mică. Aşa cum sublinia secreta­rul general al partidului, chiar in acest an trebuie să acţionăm mult mai ferm pentru reducerea cheltu­ielilor materiale, iar în următorii doi ani să se realizeze o reducere cu mult mai mare decit a ceea ce s-a stabilit în plan, in vederea scăderii ponderii cheltuielilor materiale în produsul social la circa 56—57 la sută. Cu aceeaşi consecvenţă şi răs­pundere muncitorească trebuie să se acţioneze pentru creşterea mai susţinută a productivităţii muncii. In spiritul indicaţiilor date de conducerea partidului, este necesar ca toate organele de conducere co­lective — incepind cu cele ale mi­nisterelor, ale centralelor şi pînă la cele din întreprinderi — să-şi elaboreze programe proprii, iar­ consiliile judeţene ale oamenilor muncii să elaboreze programe pen­tru fiecare judeţ — şi să acţioneze cu toate forţele pentru a realiza dublarea creşterii productivităţii muncii in următorii ciţiva ani. O atenţie deosebită trebuie acor­dată in continuare realizării pro­gramului de investiţii, domeniu­­ri care în primele luni ale anului s-au înregistrat rămineri in urmă. Timpul pentru lucrul pe şantiere este excelent ; de asemenea, sunt asigurate toate condiţiile umane, tehnice şi organizatorice pentru realizarea la termenele planificate a tuturor obiectivelor de investiţii din acest an. Important este ca acum să se asigure o mai puter­nică mobilizare a tuturor­ forţelor de pe şantiere, o judicioasă coor­donare a eforturilor constructorilor, mentorilor, beneficiarilor şi proiec­tanţilor, in aşa fel incit pină la sfîrşitul acestui semestru, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, să fie recuperate rămi­­nerile în urmă, creîndu-se condi­ţii pentru punerea în funcţiune a tuturor capacităţilor prevăzute în planul pe acest an şi chiar devan­sarea unora prevăzute pentru anul viitor, însufleţiţi de orientările şi indi­caţiile de o excepţională însemnă­tate teoretică şi practică formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din toate ramurile economiei, din toate unităţile au datoria să acţioneze cu întreaga lor pricepere şi putere de muncă, cu m­alt spirit revoluţionar pentru îndeplinirea exemplară, la toţi in­dicatorii, a planului pe acest an hotărâtor al cincinalului, cu convin­gerea fermă că pe această cale asigură dezvoltarea şi mai puter­nică a economiei naţionale, spori­rea continuă a avuţiei naţionale, ridicarea bunăstării lor materiale, prosperitatea patriei noastre socia­liste. M LA LUPENI, URICANI ŞI BĂRBĂTENI. Acţiuni hotărîte pentru sporirea producţiei de cărbune cocsificabil La ora actuală, o sarcină economi­că de maximă importanţă se referă la sporirea producţiei de cărbuni­ cocsificabil. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la recen­ta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. şi in înaltul forum democra­tic muncitoresc-ţărănesc din ţara noastră, este necesar ca, în următoa­rele luni, să se asigure nu numai realizarea planului, dar să se acţio­neze şi pentru recuperarea nerealiză­­rilor din primele luni ale anului. Ţinînd seama de această cerinţă ma­joră a economiei naţionale, in acest an minerii din Lupeni, Uricani, Băr­­băteni şi Cimpu lui Neag trebuie să extragă şi să trimită zilnic la prepa­raţii o masă minieră de peste 10 000 tone.­­ Aceste sarcini de o importanţă economică majoră au impus o puter­nică angajare a minerilor pentru creşterea zilnică a producţiei de cărbune cocsificabil , ne-a declarat ing. Ioan Besserman, inginer-şef de producţie al Combinatului minier Valea Jiului. Programele speciale în­tocmite in acest sens în fiecare uni­tate minieră şi în preparaţii vizează in principal creşterea productivităţii muncii în abataje, punerea in func­ţiune a noi capacităţi de producţie, îmbunătăţirea calităţii cărbunelui ex­tras. Tot in vederea sporirii masei de cărbune cocsificabil pe care să-l tri­mitem preparaţiei s-au luat măsuri de impulsionare a lucrărilor de des­­copertare în cariera Cîmpu lui Neag şi de creştere a producţiei de cărbune extras aici cu 400 tone pe zi. Cum se acţionează în subteran? La întreprinderea minieră Lupeni, acolo unde se extrage cea mai mare canti­tate de cărbune cocsificabil din ţară — peste 7 500 tone pe zi — am aflat despre o serie de acţiuni întreprinse pentru rezolvarea complexelor pro­bleme pe care le ridică extracţia cărbunelui. Se remarcă o vie între­cere între sectoare şi brigăzi. Astfel, a Renumitelor brigăzi de mineri de la sectorul IV, în frunte cu eroii muncii socialiste Constantin Popa şi Teodor Boncalo, care au obţinut cu comple­xele mecanizate adevărate recorduri de extracţie, li s-au alăturat tot mai multe brigăzi la sectoarele III, cum sunt cele din abatajele mecani­zate conduse de Mihai Blaga şi László Matyus, care au obţinut în ultimele două luni producţii de pînă la 22 tone cărbune pe post, precum brigăzile conduse de Pavel Bujor şi Ioan Buduliceanu, din sectorul VI, care înregistrează, de asemenea, inalte randamente pe post De fapt, preocupările constante, perseverente ce se manifestă in fie­care sector productiv, in fiecare schimb si brigadă pentru buna orga­nizare a muncii in toate schimburi­le, pentru asigurarea funcţionării, fără staţionăr­i, a complexelor meca­nizate, instaurarea ordinii şi disci­plinei la fiecare loc de muncă se concretizează in depăşirea producti­vităţii muncii planificate cu 2 tone cărbune pe post pe întreaga mină. Aşa s-a ajuns ca, de la începutul anului şi pină în prezent, minerii din Lupeni să extragă, peste pre­vederile de plan la zi, aproape 10 000 tone cărbune cocsificabil. Din discuţia purtată cu mineri, maiştri, şefi de brigăzi şi sectoare, cu cadre de conducere am desprins că preocupările întregului colectiv continuă să se concentreze pe men­ţinerea unui ritm ridicat in procesul de extracţie a cărbunelui. Acţionind pentru folosirea cit mai deplină a complexelor mecanizate, a combine­lor de înaintare şi abataj, a tuturor utilajelor şi instalaţiilor miniere, nu se pierde nici un moment din ve­dere înfăptuirea măsurilor pentru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui şi asigurarea unui transport­­corespun­zător al cărbunelui din subteran la suprafaţă. — Paralel cu activitatea laborioasă ce o depune intregul nostru colectiv pentru realizarea ritmică a planului, acordăm o mai mare atenţie în ul­timul timp îmbunătăţirii calităţii cărbunelui extras, care constituie o componentă majoră a contribuţiei noastre la creşterea producţiei de cocs — ne spune ing. Dumitru Dănciulescu, director adjunct tehnic al întreprinderii miniere Lupeni. In acest sens s-a întreprins măsura ca, in mină, fluxul de transport al căr­bunelui şi sterilului să fie separat, în abatajele nemecanizate să se prac­tice numai puşcarea selectivă şi ale­gerea sterilului, iar la suprafaţă să se respecte întocmai tehnologia de claubaj, adică de selectare a cărbune­lui extras. Eforturi deosebite se fac pentru grăbirea ritmului la construc­ţia puţului cu schip care, odată in­trat în producţie, va îmbunătăţi sub­stanţial fluxul de transport al cărbu­nelui. Suntem­ conştienţi că de noi depinde în mare măsură creşterea producţiei de cocs a ţârii şi vom face totul pentru a ne respecta obli­gaţiile ce ne revin. Şi la minele Uricani şi Bărbăteni se remarcă aceeaşi preocupare pen­tru creşterea randamentelor in aba­taje, a producţiei de cărbune cocsi­ficabil. La Uricani se pune un ac­cent deosebit pe crearea tuturor con­diţiilor bune de lucru pentru cel de-al doilea complex de mare pro­ductivitate introdus in sectorul II. Cunoscutul şef de brigadă Ilie Amo­­răriţei, care a mai minuit un aseme­nea agregat chiar în acest sector, a preluat de curînd noul complex. După unele modificări şi adaptări ce se efectuează in prezent, noul complex, care va produce in curind din plin, va contribui la creşterea pro­ducţiei cu 800—1 000 tone cărbune pe zi. In acelaşi timp, se mai pregătesc două abataje frontale la sectorul I, iar la sectorul II va intra în pro­ducţie un nou complex de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui, cu o producţie de 600 tone pe zi. Avindu-se în vedere că atit la Uricani, cit şi la Bărbăteni produc­ţia de cărbune este in neîncetată creştere, conducerile celor două în­treprinderi urmăresc îndeaproape realizarea lucrărilor de deschideri şi pregătiri, precum şi intrarea la timp în funcţiune a noilor capacităţi de producţie. La Bărbăteni, unde sarci­nile de plan la extracţia cărbunelui pe acest an au crescut cu 100 000 tone, prevederile la pregătiri miniere au fost depăşite în acest an cu 40 metri liniari, iar la lucrările de deschideri planul este realizat şi se lucrează intens pentru intrarea în producţie a trei abataje frontale în sectoarele I şi II de producţie. — Pină la sfîrşitul acestui an tre­buie să creştem producţia de cărbu­ne cu încă 400 tone pe zi faţă de cit extragem acum — ne-a spus ing. Ovidiu Avramescu, directorul minei. Intrarea in funcţiune a noilor aba­taje este hotăritoare pentru a asigu­ra realizarea ritmică a planului şi, de aceea­, acţionăm pentru crearea din timp a condiţiilor necesare. Totodată, nu neglijăm nici sarcinile curente de plan pe care le vom onora exemplar. Măsurile luate in ultimul timp de alegere a sterilului în abataje, de efectuare a claubaju­­lui la galeria de coastă şi in incinta minei au permis reducerea procen­tului de cenuşă cu 4 la sută în luna aprilie şi in prima jumătate a lunii mai. Avem reale posibilităţi pentru a ne spori contribuţia la obţinerea unei mase mai mari de cărbune cocsificabil. Toţi minerii şi cadrele tehnico­­inginereşti cu care am stat de vorbă au evidenţiat importanţa deosebită pe care a avut-o pentru înfăptuirea măsluitor de creştere a producţiei de cărbune, trecerea la noul program de lucru cu trei schimburi de cite 8 ore. In noile condiţii a crescut numărul de posturi plasate in aba­taje, s-a îmbunătăţit substanţial transportul cărbunelui şi al perso­nalului muncitor. Toate acestea au făcut ca productivitatea muncii in abataje să crească la fiecare mină. Drept urmare, la preparaţia cărbu­nelui din Lupeni in ultima perioadă intră cu peste 1 000 tone cărbune cocsificabil mai mult decit în luna ianuarie, înainte de trecerea la noul program de lucru. Desigur că pentru realizarea pre­vederilor de plan la producţia de cocs mai sunt încă multe de făcut. In primul rind realizarea in întregi­me, ritmic, zi de zi a masei de căr­bune pentru cocs şi semicocs stabili­te. Apoi se impune ducerea la bun sfirşit, cu rezultate superioare a tu­turor măsurilor stabilite pentru îm­bunătăţirea calităţii cărbunelui şi a cocsului livrat siderurgiştilor. Minerii şi preparatorii din Lupeni, Uricani şi Bărbăteni au datoria patriotică de a transpune neabătut in practică indi­caţiile şi sarcinile subliniate recent de secretarul general al partidului, livrînd cărbunele cocsificabil în can­tităţile planificate şi în condiţiile de calitate prevăzute. Pe această cale ei îşi vor spori contribuţia la dezvoltar­­ea bazei de materii prime a ţării. Sabin CERBU corespondentul „Scinteli* DEZVOLTAREA BAZEI DE MATERII PRIME A JARII i MSSraian­. IRIGAŢIILE­ continuate cu intensitate! TELEORMAN : Programul irigaţiilor a fost depăşit Precipitaţiile căzute in ultima pe­rioadă in judeţul Teleorman au fost folositoare, dar mult prea reduse faţă de deficitul de apă existent in sol. Ca atare, in săptămina trecută ritmul irigaţiilor nu a slăbit deloc, ajungînd la mai bine de 9 000 hectare zilnic, cu 1 000 hectare mai mult de­cit realizările din săptămina prece­dentă. Se irigă prin aspersiune, prin brazde şi prin alte soluţii gospodă­reşti. Drept rezultat, pină marţi di­mineaţa s-au aplicat udări pe aproa­pe 250 000 hectare, depăşindu-se cu circa 8 000 hectare programul stabi­lit, de organele de specialitate. Bu­năoară, griul a fost udat de două ori pe întreaga suprafaţă de 29 800 hec­tare cuprinsă in sistemele amenajate pentru irigat, iar pe alte 14 000 hec­tare s-a făcut şi a treia udare. Tot de trei ori a mai fost irigat orzul pe 4 200 hectare, legumele pe 5 800 hec­tare şi­ trifolienele pe 3 500 hectare. Prima udare la culturile prăşitoare s-a efectuat pe 7 200 hectare cu sfeclă de zahăr, 22 000 hectare cu porumb şi 8 000 hectare cu floarea-soarelui. In unităţile agricole din consiliul agroindustrial Furculeşti sunt amena­jate pentru irigaţii aproape 8 000 de hectare. Aici, sute de oameni lucrea­ză cu răspundere pentru ca apa să ajungă la rădăcina plantelor, potrivit graficelor stabilite. După cum ne-a precizat preşedintele consiliului, to­varăşul Gheorghe Ionescu, toate cele 399 aripi de ploaie aflate in dotarea unităţilor agricole funcţionează neîn­trerupt, zi şi noapte. Fiecare din spe­cialiştii şi cadrele de conducere din unităţi are în primire cite 100 hec­tare, suprafaţă unde coordonează ac­tivitatea udatorilor şi a echipelor de intervenţii, în care au fost incluşi şi mecanizatori şi mecanici. Pentru ca suprafeţe cit mai mari să beneficieze de apă, au fost extinse şi udările provizorii, folosindu-se ape din surse locale : piraie, izvoare etc. La C.A.P. Dracea, de exemplu, pîrîul Totiţa a fost barat, iar apa este dată prin inundare pe 20 hectare cultivate cu sfeclă furajeră şi 40 hectare de pă­şune. In toate comunele din acest consiliu agroindustrial au venit in ajutorul cooperatorilor şi alte forţe ale satelor, oameni ai muncii din Unităţi industriale, elevi şi cadre di­dactice. Cu cisterne, butoaie, cu gă­leţi şi stropitori se udă suprafeţe cit mai mari cultivate îndeosebi cu le­gume. In judeţul Teleorman se fac efor­turi pentru ca în această perioadă să fie date in exploatare noi suprafeţe în sistemul de irigaţii Nanov. Ca ur­mare a măsurilor luate de comitetul judeţean de partid, a eforturilor în­treprinse de constructori — Grupul de şantiere Teleorman al Trus­tului de construcţii şi îmbunătăţiri funciare Bucureşti, împreună cu oa­meni ai muncii de la întreprinderea de exploatare a lucrărilor de îmbunătă­ţiri funciare, inca de la începutul acestei luni au început probele cu apă, făcindu-se, practic, udări pe o suprafaţă de 5 000 hectare, cu mai bine de o lună în avans faţă de ter­menul iniţial. Ing. Ecaterina Boţea, de la I.E.L.I.F. Teleorman, ne spu­nea că in prezent importante forţe umane şi mecanice sunt concentrate la terminarea lucrărilor pe alte a­­proape 5 000 hectare, unde în circa 10 zile vor începe probele cu apă, adică udările. Stan ŞTEFAN corespondentul „Scinteri” In acest an, cooperatorii din Sal­cia, judeţul Mehedinţi, şi-au propus să obţină la toate culturile producţii­i mult­em­ai mari decît în 1982. In acest scop, ei au folosit seminţe din so­iuri de înaltă productivitate, însă­­minţările au fost executate la timp şi de bună calitate. Acum, 2 600 de oameni participă zilnic la executa­rea lucrărilor de întreţinere. Cea de a doua praşilă mecanică şi manuală se apropie de sfirşit. Insă ceea ce dă garanţia obţinerii de recolte mari sunt irigaţiile. Tovarăşul Constantin Bădiţă, preşedintele unităţii, ne spune : „Încă din cursul lunii apri­lie am scos un cîmp toate instala­ţiile de irigat şi de atunci, fără În­trerupere, ziua şi noaptea, dirijăm apa spre rădăcina plantelor. La noi nu se resimt efectele secetei. Am întocmit din vreme, pe edituri şi sole, un program de Udări. Cei 130 de cooperatori care lucrează la iri­gat îşi desfăşoară activitatea sub directa supraveghere a specialiştilor din unitate. Iată care sunt rezulta­tele „la zi“. La griu s-au aplicat trei udări pe cele 517 hectare aflate în cultură. Sfecla de zahăr, care ocupă 150 hectare, primeşte în aceste zile a patra udare. Şi este firesc. Dacă anul trecut cooperatorii din Salcia au obţinut 42 tone sfeclă de zahăr la hectar, pentru acest an ei şi-au propus să realizeze 53 tone la hectar. Cea mai mare suprafaţă — 908 hec­tare — o ocupă porumbul. S-au şi aplicat două udări pe întreaga su­prafaţă cu porumb, iar a treia uda­re — pe mai bine de 430 hectare. Unitatea mai are şi 260 hectare cu legume pe care, de asemenea, se aplică intens udările necesare. Virgila TATARU­L corespondentul „Scînteii" Lucrări de irigaţii în grădinile Asociaţiei legumicole Jegălia, judeţul Călăraşi Foto : S. Cristian MEHEDINŢI. Instalaţiile funcţionează din plin, ziua şi noaptea PAGINA 3 FURAJELE - strînse de urgenţă şi bine depozitate! IALOMIŢA: Gospodarii pricepuţi fac din lucernă fin de bună calitate în unităţile agricole din judeţul Ia­lomiţa,­ paralel cu irigarea şi întreţi­nerea culturilor, se acţionează cu forţe sporite la recoltarea, stringerea şi depozitarea furajelor. O atenţie deosebită se acordă recoltării lucer­­nei. în acest sens sunt asigurate toa­te condiţiile tehnice şi organizatorice pentru ca fiecare combină să func­ţioneze la parametrii stabiliţi. Conco­mitent cu recoltarea se lucrează la stringerea şi balotarea finului. La recoltarea furajelor se lucrează atit cu mijloace mecanizate, cit şi cu forţele manuale. în majoritatea uni­tăţilor agricole au fost create forma­ţii de cositori şi alte formaţii de lucru care întorc finul sau il gre­blează pentru ca întreaga cantitate să fie strânsă şi nimic să nu se piardă. Pină in prezent, din cele 16 250 hec­tare de lucernă însăminţate in anii trecuţi, au fost recoltate 16 000 hec­tare, din care s-au şi depozitat pină acum, în cele mai bune condiţii, 21 000 tone de fîn. S-a acţionat mai bine decit in alţi ani şi la recoltarea plantelor suculente. Din cantitatea de 9 000 de tone, planificate pentru luna mai s-au insilozat aproape 8 500 de tone. Se stringe şi se face fin de pe su­prafeţele cultivate cu plante de nu­treţ, dar şi din pădurile unde iarba permite recoltarea cu coasa. Aşa, bu­năoară, cooperativele agricole din consiliul .■ agroindustrial Gura Ialomi­­ţei, de pe cele 34 hectare cu fineţe situate in pădurea Chirana au adu­nat 160 tone fin. . Cele mai mari cantităţi de furaje au recoltat în acest an cooperativele agricole din Grindu, Valea Măcrişu­­lui, Smirna, Gârbovi, Mihail Kogâl­­niceanu, Dridu, Bărcăneşti, Săveni şi Traianu. In schimb, în unită­ţile agricole din consiliile agro­industriale Urziceni şi Borduşani, cantităţile depozitate sunt cu mult sub posibilităţi. In condiţiile cînd deficitul de umi­ditate din sol este mare, recoltarea şi transportul furajelor trebuie efec­tuate în cel mai scurt timp pentru ca imediat să se treacă la irigarea suprafeţelor­ respective. Mihai VIŞOIU corespondentul „Scînteii" Oamenii muncii din agricultura ju­deţului Arad acţionează cu răspun­dere pentru stringerea şi depozita­rea furajelor. la cele 18 consilii agro­industriale lucrează la însilozarea fu­rajelor 82 formaţii, iar la cositul tri­­folienelor — 46 de formaţii. Se poa­te spune deci că forţa de muncă este asigurată peste tot. De altfel, a­­cest lucru reiese şi din faptul că, pină la această dată,­in cooperativele agricole au fost insilozate 50 173 tone nutreţuri, faţă de 39 000 tone cite sunt planificate pe luna mai. Au fost depozitate 2 175, tone de fîn, iar o cantitate cel puţin încă pe atît se află in cîmp, cosită şi adunată în căpiţe. Dintre unităţile agricole frun­taşe se cuvin amintite cele din con­siliile agroindustriale Arad, Sinleani, Sîntana şi Chişineu-Criş. La polul celălalt, al codaşilor, se situează de data aceasta mai puţine unităţi. Este vorba de cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Tirnova. Merită să consemnăm şi alte as­pecte din desfăşurarea actualei cam­panii de recoltare a furajelor. Bună­oară, faptul că se lucrează nu numai cu mijloace mecanice, ci in mare mă­sură cu forţe manuale. La C.A.P. Comlăuş am văzut în cîmp 60 de cosaşi, iar transportul finului se face mai mult cu atelajele. Tristan MIHUŢA corespondentul „Scînteii* ARAD: Cu mijloace mecanice, dar şi cu coase

Next