Scînteia, septembrie 1983 (Anul 52, nr. 12759-12784)
1983-09-01 / nr. 12759
Toate investiţiile acestui an - în funcţiune la termenul planificat! Organizarea exemplară a muncii pe şantiere, urgentarea livrării şi montării utilajelor au acum un rol decisiv Potrivit prevederilor planului, potenţialul productiv al ţării urmează să crească substanţial in acest an odată cu intrarea in funcţiune a noii importante capacităţi de producţie ce se construiesc in industrie, agricultură şi in celelalte ramuri ale economiei naţionale. De înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce decurg din programul de investiţii pe anul 1983 depinde, în măsură hotărîtoare, asigurarea condiţiilor tehnice pentru dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime, pentru realizarea sporurilor de producţie prevăzute. Pornind de la importanţa economică majoră a sarcinilor în domeniul investiţiilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat în repetate rinduri cerinţa de a se acţiona ferm pe toate şantierele de construcţii - ţi, in mod deosebit, pe cele ale obiectivelor productive - pentru realizarea tuturor lucrărilor potrivit graficelor de execuţie ţi intrarea in funcţiune la termenele prevăzute a noilor capacităţi de producţie. Dintre multiplele probleme care trebuie să fie soluţionate pe şantierele investiţiilor productive acum, cînd au mai rămas doar patru luni de zile pină la sfîrşitul anului, de cea mai mare urgenţă şi însemnătate este grăbirea montajului utilajelor şi echipamentelor tehnologice. Intrucît lucrările de construcţii-montaj se află intr-un stadiu avansat pe cele mai multe şantiere, iar pe altele mai este de montat un important volum de utilaje tehnologice, se desprind cu toată claritatea principalele sarcini şi direcţii de acţiune pentru zilele şi săptămînile imediat următoare : ritm intens de lucru, in creştere de la o zi la alta, pentru lichidarea actualelor stocuri da utilaje, calitate ireproşabilă a lucrărilor. O condiţie hotărîtoare pentru accelerarea ritmului de montaj pe şantiere o constituie, totodată, lichidarea restanţelor in livrări acumulate in cursul acestui an, corelarea strinsă a termenelor de sosire a echipamentelor tehnologice pe şantiere cu graficele de executare a lucrărilor. Realizarea exemplară a acestor cerinţe pune în faţa beneficiarilor de investiţii şi furnizorilor sarcina de a acţiona in strinsă colaborare şi cu responsabilitate mult sporită, asigurînd urgentarea livrării utilajelor restante, introducerea in fabricaţie a utilajelor şi instalaţiilor care urmează a fi montate pină la sfîrşitul anului, urmărirea zilnică a execuţiei şi expedierea acestora pe şantiere. Cum se acţionează în prezent pe două dintre şantierele de investiţii, care este stadiul lucrărilor şi cum iţi îndeplinesc furnizorii obligaţiile contractuale ? Relatări de pe aceste şantiere, în pagina a lll-a a ziarului PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LUI Nr. 12759 Joi 1 septembrie 1983 6 PAGINI - 50 BANI REDUCEREA SUBSTANŢIALA A CHELTUIELILOR MATERIALE - sarcină de înaltă răspundere a fiecărui colectiv de întreprindere O cerinţă de prim ordin, de o deosebită actualitate pentru toate unităţile economice este aceea de a produce mai mult, mai ieftin, cu cheltuieli și consumuri materiale cit mai mici. Relevindu-se cu pregnanţă acest imperativ major al activităţii productive, în cadrul înaltelor foruri ale partidului şi statului, ale democraţiei socialiste, care au avut loc în sfîrşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, s-a reliefat din nou necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărîre pentru aplicarea programelor şi măsurilor stabilite de fiecare minister şi întreprindere în vederea încadrării în normele de consum de materii prime, combustibil şi energie electrică, reducerii mai accentuate a acestora, prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie şi instaurarea unui regim sever de economisire a resurselor materiale. „Toate acestea — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 29—30 iunie — trebuie să ducă la creşterea mai puternică a rentabilităţii şi eficienţei economice în toate sectoarele de activitate“. După cum este cunoscut, Conferinţa Naţională a partidului a adoptat un program concret de măsuri privind reducerea suplimentară a consumurilor materiale şi energetice în actualul cincinal, în unele sectoare ale economiei aceste măsuri prevăzind diminuarea consumurilor între 30 şi 40 la sută, iar la unele produse chiar mai mult. De asemenea, înaltele foruri ale partidului şi statului, ale democraţiei noastre socialiste au dezbătut şi adoptat Programul privind aplicarea fermă a principiilor autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-financiar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal — document de excepţională însemnătate pentru dezvoltarea economică a ţârii, pentru ridicarea bunăstării întregului popor. Elaborate în strinsă concordanţă cu cerinţele realizării unei calităţi noi, superioare, a unei Înalte eficienţe în întreaga activitate economică şi socială, noile măsuri urmăresc să asigure creşterea răspunderii colective, dar şi individuale pentru proprietatea comună, pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, pentru buna gospodărire a mijloacelor financiare şi materiale. Având în vedere perfecţionarea autoconducerii muncitoreşti şi a mecanismului economico-financiar, programul stipulează cu claritate răspunderea merită pe care o au consiliile oamenilor muncii şi adunările generale, fiecare om al muncii în buna gospodărire a părţii din avuţia întregului popor încredinţată spre administrare, în conducerea directă şi eficientă a fiecărei unităţi economice. De ce situează atît de stăruitor conducerea partidului nostru problemele reducerii cheltuielilor de producţie şi a consumurilor materiale, ale creşterii eficienţei economice in centrul preocupărilor tuturor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid ? Indiscutabil, reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie, şi îndeosebi a celor materiale, valorificarea superioară a resurselor de materii prime, materiale, energie şi combustibil nu este impusă de o stare conjuncturală, ci reprezintă o necesitate vitală, un obiectiv major in strategia dezvoltării intensive a economiei naţionale in etapa actuală, în care factorii calitativi, de eficienţă, au dobindit un caracter prioritar. „Problema reducerii consumurilor — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trebuie să o abordăm cu întreaga răspundere, pentru că aceasta are o importanţă deosebită in realizarea obiectivelor trasate de Congresul al Xll-lea, in infăptuirea programului de dezvoltare economico-socială şi de ridicare, pe această bază, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului“. După cum se ştie, corespunzător politicii consecvente a partidului nostru de ridicare a nivelului de trai, începind cu luna septembrie 1983 vor fi majorate în mod eşalonat, pe ramuri şi activităţi, retribuţiile tuturor categoriilor de personal muncitor. Prin majorarea retribuţiilor tarifare şi creşterea părţii variabile, oamenii muncii vor beneficia de venituri suplimentare care însumează, la nivelul unui an, peste 25 miliarde lei. Or, fondurile pentru desfăşurarea acestei acţiuni pot şi trebuie să fie asigurate numai prin creşterea corespunzătoare a venitului naţional. Iată în acest sens un calcul edificator : reducerea cu numai un singur procent a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social echivalează la nivelul acestui an cu un plus de venit naţional de 17,8 miliarde Iei. Miliarde destinate dezvoltării economice a patriei, ridicării bunăstării întregului popor ! Aceasta face necesar ca fiecare colectiv să realizeze o înaltă productivitate a muncii, să-şi gospodărească în aşa fel unitatea, mijloacele materiale şi financiare încredinţate spre administrare, incit să realizeze producţia fizică la un înalt nivel tehnic, calitativ şi competitiv, cu cheltuieli de muncă şi materiale cit mai reduse, cu beneficii cit mai mari — adică o eficienţă cit mai mare în întreaga activitate economică. Acţionindu-se in spiritul sarcinilor, şi indicaţiilor subliniate de secretarul general al partidului la recenta Consfătuire de lucru ,pe problemele muncii organizatorice şi poltico-educative, este necesar ca pretutindeni, in toate unităţile economice, să se tragă toate Învăţămintele din activitatea de pină acum, asigurîndu-se organizarea temeinică. In detaliu, a muncii. g.:nv .41,»rea rapidă a -tț»t ce-fc. • ‘ este pozitiv,- - -'mtei tate şi e.iminarea oneărw neajunsuri care au influenţat negativ nivelul cheltuiellor de producţie si, mai ales, al celor materiale. Numai acţionindu-se cu perseverenţă şi înaltă răspundere muncitorească In această direcţie se poate asigura înfăptuirea programului de creştere a eficienţei, a rentabilităţii in fiecare întreprindere, sporirea contribuţiei fiecărui colectiv la creşterea avuţie naţionale şi a venitului naţional. Numai aşa se pot înfăptui măsurile privind creşterea retribuţiei şi a veniturilor oamenilor muncii In acest cincinal. _______________________file ŞTEFAN (Continuare in pag. a IlI-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Dietei japoneze Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, delegaţia Dietei japoneze, condusă de Hajime Fukuda, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, efectuează o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Hikosaburo Okonogi, preşedintele Comitetului politic al Partidului Liberal Democrat în Dietă, Naohiko Ookubo, preşedintele Comitetului politic al Partidului Romei in Dietă, Eiichi Nagasue, preşedintele Comitetului politic al Partidului Social- Democrat in Dietă, Zenmei Matsumoto, preşedintele Comitetului politic al Partidului Comunist in Dietă, Mamoru Tajima, preşedintele Comitetului politic al Partidului Noua Uniune Liberală in Dietă. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare, preşedintele Comisiei pentru invăţămînt, ştiinţă şi cultură, Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară. A fost de faţă ambasadorul Japoniei la Bucureşti, Takaaki Hasegawa. Conducătorul delegaţiei a mulţumit pentru invitaţia de a vizita România, pentru ospitalitatea le care s-a bucurat şi a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de succesele dobîndite de poporul nostru în dezvoltarea economico-socială. Şeful delegaţiei a elogiat personalitatea procritict, ata supraŞedintelui României, activitatea sa neobosită dedicată prosperităţii ţării, întăririi păcii, colaborării şi Înţelegerii internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat pe membrii delegaţiei japoneze şi a subliniat că vizita acesteia în România constituie o expresie elocventă a bunelor relaţii românojaponeze. In timpul Întrevederii au fost subliniate bunele raporturi statornicit dintre ţările noastre, raporturi ce cunosc un curs ascendent, Îndeosebi după vizita şefului statului român în Japonia, care a deschis perspectivele unei ample cooperări româno-japoneze in numeroase domenii de activitate. De ambele părţi s-a apreciat că există largi posibilităţi pentru extinderea in continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării intre toate statele lumii. A fost subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele şi parlamentarii in stringerea legăturilor da prietenie dintre cele două ţări şi popoare, in intensificarea conlucrării româno-japoneze, atît pe plan bilateral, cit şi in promovarea unor relaţii noi, bazate pe egalitate şi echitate in viaţa internaţională. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos in evidenţă necesitatea opririi agravării climatului politic mondial, reluării şi continuării politicii de destindere, pace, colaborare şi respect al independenţei popoarelor, soluţionării prin mijiciee paşnice, prin tratative, a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. S-a apreciat că problema centrală a vieţii internaţionale o constituie, în momentul de faţă, lupta pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi in primul rînd la dezarmare nucleară, pentru oprirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune in Europa, precum şi retragerea şi distrugerea celor existente, pentru crearea de zone denuclearizate pe continentul european şi in alte regiuni ale lumii, pentru reducerea cheltuielilor mili*tare şi realizarea unui echilibru militar la niveluri cit mai scăzute. S-a evidenţiat, totodată, necesitatea de a se acţiona concertat in vederea lichidării subdezvoltării, a decalajelor existente în lume, edificării unei noi ordini economice mondiale, care să asigure tuturor statelor posibilităţi egale de dezvoltare, de progres economic şi social. S-a subliniat că prin reducerea armamentelor şi cheltuielilor militare s-ar elibera uriaşe fonduri ce vor putea fi folosite pentru susţinerea eforturilor de dezvoltare echitabilă a tuturor naţiunilor. A fost relevat Interesul României şi Japoniei de a contribui, alături de alte state, la Intensificarea eforturilor în direcţia consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, a democratizării vieţii internaţionale şi edificării unei lumi mai bune şi nuci drepte pe planeta noastră, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Urgenţele acestor zile în agricultură CULESUL ŞI TRANSPORTUL LEGUMELOR Stringerea legumelor se află acum într-o perioadă de vîrf. Cu fiecare zi, din unităţile agricole sunt trimise pe pieţe şi in magazinele de specialitate, spre depozite şi fabricile de conserve cantităţi tot mai mari de tomate, ardei, vinete şi alte legume. Drept rezultat, în majoritatea oraşelor şi centrelor muncitoreşti piaţa este bine aprovizionată cu legume. De asemenea, în silozuri au fost puse la păstrat mari cantităţi de ceapă, usturoi şi fasole. Cu toate greutăţile provocate de secetă, producţia legumicolă este în general bună şi poate asigura atît aprovizionarea populaţiei în sezonul de toamnă, cit şi rezervele pentru iarnă stabilite. Din datele furnizate de Direcţia generală economică a horticulturii rezultă că ritmul zilnic de livrare a legumelor la fondul de stat a atins acum 20 000 tone. Există însă condiţii ca acest ritm să crească şi mai mult, pentru că în grădini se află mari cantităţi de legume, care trebuie strinse şi transportate corespunzător graficelor stabilite. Se remarcă, prin realizările obţinute in acest domeniu, judeţele Timiş, Arad, Bihor şi sectorul agricol Ilfov, care au livrat la fondul de stat cele mai mari cantităţi de legume. Bune rezultate inaceastă privinţă au şi judeţele Alba şi Caraş-Severin, care, deşi nu au un specific legumicol, au obţinut in acest an producţii foarte bune. Există insă şi judeţe — Buzău, Călăraşi, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Argeş, Mureş, Vaslui, Vrancea — care nu îşi aduc pe măsura posibilităţilor contribuţia la constituirea fondului de stat la legume, realizînd in primele opt luni ale acestui an doar între 25 şi 40 la sută din volumul de livrări planificat. Dealtfel, chiar şi in această perioadă de virf, in judeţele amintite se livrează la fondul de stat cantităţi mai mici de legume In comparaţie cu cele prevăzute in graficele întocmite de comun acord intre unităţile agricole şi cele de valorificare. Bunăoară, din grădinile de legume existente in judeţul Buzău, in luna august au fost livrate la fondul de stat numai 7 000 tone leguime, adică cu ceva mai mult decit ar fi trebuit să livreze o Întreprindere legumicolă puternică. Puţin, foarte puţin au livrat şi unităţile agricole din judeţele Dolj — 11 000 tone, Mehedinţi, Prahova şi Tulcea — cite 4 000 tone, ca să nu mai vorbim de cele din Gorj, Vîlcea, Mureş şi Hunedoara, unde ritmul mediu zilnic al livrărilor nu atinge nici măcar 100 tone. Dincolo de unele greutăţi generate de neasigurarea in totalitate a mijloacelor de transport, neajunsurile ce se manifestă in recoltarea şi livrarea legumelor se datorează, in principal, slabei preocupări de care dau dovadă unităţile agricole respective, organele şi organizaţiile de partid din o serie de localităţi. Am intrat de acum în septembrie, ultima lună în care poate exista certitudinea că legumele se află în afara pericolului intemperiilor. Dacă ţinem seama că in grădini se află mari cantităţi de legume, in special tomate, intr-un stadiu avansat de coacere, este absolut necesar ca oamenii muncii din unităţile agricole producătoare să dovedească întreaga răspundere pentru stringerea şi transportul lor neintirziat, potrivit graficelor întocmite. Mai ales in condiţiile climatice actuale — temperaturi ridicate — cînd tomatele ajung foarte repede la supracoacere, dacă nu sunt culese repede se pot deprecia pe cîmp. Tocmai de aceda este nevoie ca acum să fie mobilizate la recoltarea legumelor toate forţele disponibile de la sate şi, totodată, să se organizeze sortarea şi transportul acestora. Nu trebuie precupeţit nici un efort pentru a se asigura o abundență de legume pe (Continuare in pag. a III-a) Ambasadorul Belgiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, pe Yves Miercuri, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Dhiab M. Al-Algawi, ambasadorul Republicii Vercauteren, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu prilejul încheieIrak la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiunii sale in ţara noastră,rii misiunii sale in ţara noastră. A avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Irak Arta noastră contemporană, o artă cu rădăcini adinei în istoria şi viaţa poporului In urmă cu ciţiva ani eram la Chicago şi o intimplare fericită a făcut ca, tocmai în acele zile, in fostul oraş al abatoarelor să se deschidă o expoziţie de covoare româneşti. Faptul că aveam să mă întilnesc cu o parte din casa, câmpul, cerul ţării mele mă emoţionase anticipat. In ziua deschiderii expoziţiei eram în sală şi în lumina translucidă, vibrantă străluceau stejar culorile covoarelor de pe întreg cuprinsul plaiurilor noastre româneşti. Intr-o tăcere sacră, oameni necunoscuţi mie le priveau transfiguraţi. Apoi, luminile s-au stins şi unul dintre organizatori ne-a invitat la expunerea prin diapozitive a altor modele. Pentru prima dată, poate, am realizat cu o rară mîndrie frumuseţea inconfundabilă a artei noastre populare. Era — aşa cum ziceam — acolo nu numai casa, nu numai cîmpul, nu numai cerul, era o parte din sufletul nostru, din cerul sufletului nostru, din casa cu grădină înflorată, din cimpia înrourată şi însorită a sufletului nostru. Fără să exagerez, străinii prezenţi la acel adevărat miracol al frumuseţii au rămas literalmente copleşiţi de originalitatea acestei lumi necunoscute lor, a frumuseţii româneşti şi, iată, încărcate de universalitate. Ceea ce vedeau ei acum era nu numai frusteţea culorilor, supleţea motivelor şi simplitatea clasică a desăvîrşitelor compoziţii, era mai presus de orice expresia unei spiritualităţi echilibrate, armonioase, fără excese, in care omul nu se îndepărtează de el, de natură, de natura din el însuşi. Ce poate oare gindi un străin atunci cînd murmură „pe-un picior da plai, pe-o gură de rai“?! Sînt desigur versuri de început de calendare ale sufletului nostru, versuri emblematice pentru un neam şi pentru o ţară, aşa cum întreaga noastră artă populară, literatura populară, literatura noastră antică, şi mai tîrziu literatura cultă, toate sunt expresia unui popor, unei naţiuni cu specificul ei de netăgăduit, cu aspiraţiile sale milenare. Caracterul popular, naţional al literaturii române — pregnant subliniat în cer- Vasile REBREANU cetările fundamentale de filozofia culturii, înălţat la dimensiune atotcuprinzătoare in anii socialismului, atît de profund evocat de secretarul general al partidului în Cuvîntarea la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative — face parte din moştenirea noastră cea mai de preţ, o moştenire pe care toţi creatorii au datoria s-o păstreze ca pe lumina ochilor, fiind un element inalienabil al fiinţei poporului. O dovadă peremptorie a acestui adevăr o constituie larga, aş zice, generala circulaţie a temelor, a motivelor esenţiale cristalizate într-o monumentală mitologie naţională. Fenomenul îşi păstrează întru totul valabilitatea, ba se adînceşte şi se amplifică, odată cu primele tipărituri, cărţile editate la Sibiu, la Tîrgovişte, la Braşov ş.a. fiind destinate cititorilor din întreaga ţară. Că executori ai unui sacru testament, ce altceva au făcut bătrînii cronicari, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, corifeii iluminişti ai Ardealului, cei ai Renaşterii naţionale, paşoptiştii şi acea sublimă chintesenţă a geniului naţional, căruia in eternitate îi spunem Eminescu 7! Epoca marilor clasici işi găseşte o strălucită materializare, constituie pină azi un îndreptar de creaţie destinată, prin adîncimea idealurilor şi accesibilitatea formei, celei mai largi audiente. Un atribut, sau mai exact, o condiţie a unei literaturi care se mîndreşte cu un caracter naţional, este accesibilitatea ei. Deşi s-a vorbit mult despre această calitate absolut indispensabilă oricărei opere artistice, fără de care opera nu-şi justifică raţiunea de a fi şi se expulzează singură din sfera artei, cred că a reveni asupra ei, a Încerca o mai nuanţată definire a sa nu este de prisos. Dacă o lucrare artistică, pentru a fi acceptată de public este neapărat nevoie să fie accesibilă, nu tot ce este accesibil constituie valoare şi, mai ales, valoare artistică. Accesibile sunt şi textele submediocre de muzică uşoară, accesibil este şi filmul cu gangsteri şi foarte accesibilă toată gama produselor kitsch, ceea ce nu înseamnă deloc că aceste trăsături le învestesc automat cu caracterele artei. Pentru că între accesibilitate şi nonvaloare nu poate fi pus nici măcar din greşeală semnul egalităţii. Accesibilitatea, şi pronunţind cuvîntul ne gîndim la caracterul democratic al artei, la forţa ei de a pătrunde in rîndul celor cărora le este destinată, de a fi receptată de aceştia, însuşită de ei, ca făcind parte din propriul lor profil spiritual, o pro(Continuare în pag. a V-a)