Scînteia, septembrie 1983 (Anul 52, nr. 12759-12784)

1983-09-01 / nr. 12759

Toate investiţiile acestui an - în funcţiune la termenul planificat! Organizarea exemplară a muncii pe şantiere, urgentarea livrării şi montării utilajelor au acum un rol decisiv Potrivit prevederilor planului, potenţialul productiv al ţării urmează să crească substanţial in acest an odată cu intrarea in funcţiune a noi­­i importante capacităţi de producţie ce se construiesc in industrie, agricultură şi i­n celelalte ramuri ale economiei naţionale. De în­făptuirea exemplară a sarcinilor ce decurg din progra­mul de investiţii pe anul 1983 depinde, în măsură hotărîtoare, asigurarea condiţiilor tehnice pentru dez­voltarea bazei energetice şi de materii prime, pentru realizarea sporurilor de producţie prevăzute. Pornind de la importanţa economică majoră a sarci­nilor în domeniul investiţiilor, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat în repetate rinduri cerinţa de a se acţiona ferm pe toate şantierele de construcţii - ţi, in mod deosebit, pe cele ale obiectivelor productive - pentru realizarea tuturor lucrărilor potrivit graficelor de execuţie ţi intra­rea in funcţiune la termenele prevăzute a noilor ca­pacităţi de producţie. Dintre multiplele probleme care trebuie să fie solu­ţionate pe şantierele investiţiilor productive acum, cînd au mai rămas doar patru luni de zile pină la sfîrşitul anului, de cea mai mare urgenţă şi însemnătate este grăbirea montajului utilajelor şi echipamentelor tehno­logice. Intrucît lucrările de construcţii-montaj se află intr-un stadiu avansat pe cele mai multe şantiere, iar pe altele mai este de montat un important volum de utilaje tehnologice, se desprind cu toată claritatea principalele sarcini şi direcţii de acţiune pentru zilele şi săptămînile imediat următoare : ritm intens de lucru, in creştere de la o zi la alta, pentru lichidarea ac­tualelor stocuri da utilaje, calitate ireproşabilă a lucrărilor. O condiţie hotărîtoare pentru accelerarea ritmului de montaj pe şantiere o constituie, totodată, lichidarea restanţelor in livrări acumulate in cursul acestui an, corelarea strinsă a termenelor de sosire a echipamen­telor tehnologice pe şantiere cu graficele de executare a lucrărilor. Realizarea exemplară a acestor cerinţe pune în faţa beneficiarilor de investiţii şi furnizorilor sarcina de a acţiona in strinsă colaborare şi cu res­ponsabilitate m­ult sporită, asigurînd urgentarea livrării utilajelor restante, introducerea in fabricaţie a utilajelor şi instalaţiilor care urmează a fi montate pină la sfîrşitul anului, urmărirea zilnică a execuţiei şi expedie­rea acestora pe şantiere. Cum se acţionează în prezent pe două dintre şantie­rele de investiţii, care este stadiul lucrărilor şi cum iţi îndeplinesc furnizorii obligaţiile contractuale ? Relatări de pe aceste şantiere, în pagina a lll-a a ziarului PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LU­I Nr. 12759 Joi 1 septembrie 1983 6 PAGINI - 50 BANI REDUCEREA SUBSTANŢIALA A CHELTUIELILOR MATERIALE - sarcină de înaltă răspundere a fiecărui colectiv de întreprindere O cerinţă de prim ordin, de o deosebită actualitate pentru toate unităţile economice este aceea de a produce mai mult, mai ieftin, cu cheltuieli și consumuri materiale cit mai mici. Relevindu-se cu pregnanţă acest imperativ major al activităţii pro­ductive, în cadrul înaltelor foruri ale partidului şi statului, ale democraţiei so­cialiste, care au avut loc în sfîrşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, s-a reliefat din nou necesitatea de a se acţiona cu mai multă hotărîre pentru aplicarea pro­gramelor şi măsurilor stabilite de fiecare minister şi întreprindere în vederea înca­drării în normele de consum de materii prime, combustibil şi energie electrică, reducerii mai accentuate a acestora, prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie şi instaurarea unui regim sever de economi­sire a resurselor materiale. „Toate acestea — sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 29—30 iunie — trebuie să ducă la creşterea mai pu­ternică a rentabilităţii şi eficienţei econo­mice în toate sectoarele de activitate“. După cum este cunoscut, Conferinţa Na­ţională a partidului a adoptat un program concret de măsuri privind reducerea supli­mentară a consumurilor materiale şi energe­tice în actualul cincinal, în unele sectoare ale economiei aceste măsuri prevăzind dimi­nuarea consumurilor între 30 şi 40 la sută, iar la unele produse chiar mai mult. De asemenea, înaltele foruri ale partidu­lui şi statului, ale democraţiei noastre socialiste au dezbătut şi adoptat Programul privind aplicarea fermă a principiilor auto­­conducerii muncitoreşti şi autogestiunii, perfecţionarea mecanismului economico-fi­­nanciar, a sistemului de retribuire a muncii şi creşterea retribuţiei in acest cincinal — document de excepţională însemnătate pen­tru dezvoltarea economică a ţârii, pentru ridicarea bunăstării întregului popor. Elabo­rate în strinsă concordanţă cu cerinţele realizării unei calităţi noi, superioare, a unei Înalte eficienţe în întreaga activitate eco­nomică şi socială, noile măsuri urmăresc să asigure creşterea răspunderii colective, dar şi individuale pentru proprietatea comună, pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, pentru buna gospodărire a mijloacelor finan­ciare şi materiale. Având în vedere perfec­ţionarea autoconducerii muncitoreşti şi a mecanismului economico-financiar, progra­­m­ul stipulează cu claritate răspunderea me­­rită pe care o au consiliile oamenilor muncii şi adunările generale, fiecare om al muncii în buna gospodărire a părţii din avuţia în­tregului popor încredinţată spre administrare, în conducerea directă şi eficientă a fiecărei unităţi economice. De ce situează atît de stăruitor conducerea partidului nostru problemele reducerii chel­tuielilor de producţie şi a consumurilor ma­teriale, ale creşterii eficienţei economice in centrul preocupărilor tuturor oamenilor muncii, ale organizaţiilor de partid ? Indiscutabil, reducerea mai accentuată a cheltuielilor de producţie, şi îndeosebi a ce­lor materiale, valorificarea superioară a re­surselor de materii prime, materiale, ener­gie şi combustibil nu este impusă de o stare conjuncturală, ci reprezintă o necesitate vi­tală, un obiectiv major in strategia dezvol­tării intensive a economiei naţionale in eta­pa actuală, în care factorii calitativi, de efi­cienţă, au dobindit un caracter prioritar. „Problema reducerii consumurilor — subli­nia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trebuie să o abordăm cu întreaga răspun­dere, pentru că aceasta are o importanţă deosebită in realizarea obiectivelor trasate de Congresul al Xll-lea, in infăptuirea pro­gramului de dezvoltare economico-socială şi de ridicare, pe această bază, a bunăstării materiale şi spirituale a poporului“. După cum se ştie, corespunzător politicii consecvente a partidului nostru de ridicare a nivelului de trai, începind cu luna sep­tembrie 1983 vor fi majorate în mod eşalo­nat, pe ramuri şi activităţi, retribuţiile tutu­ror categoriilor de personal muncitor. Prin majorarea retribuţiilor tarifare şi creşterea părţii variabile, oamenii muncii vor benefi­cia de venituri suplimentare care însumează, la nivelul unui an, peste 25 miliarde lei. Or, fondurile pentru desfăşurarea acestei acţi­uni pot şi trebuie să fie asigurate numai prin creşterea corespunzătoare a venitului naţio­nal. Iată în acest sens un calcul edificator : reducerea cu numai un singur procent a pon­derii cheltuielilor materiale in produsul so­cial echivalează la nivelul acestui an cu un plus de venit naţional de 17,8 miliarde Iei. Miliarde destinate dezvoltării economice a patriei, ridicării bunăstării întregului popor ! Aceasta face necesar ca fiecare colectiv să realizeze o înaltă productivitate a muncii, să-şi gospodărească în aşa fel unitatea, mij­loacele materiale şi financiare încredinţate spre administrare, incit să realizeze produc­ţia fizică la un înalt nivel tehnic, calitativ şi competitiv, cu cheltuieli de muncă şi ma­teriale cit mai reduse, cu beneficii cit mai mari — adică o eficienţă cit mai mare în întreaga activitate economică. Acţionindu-se in spiritul sarcinilor, şi in­dicaţiilor subliniate de secretarul general al partidului la recenta Consfătuire de lucru ,pe problemele muncii organizatorice şi po­­ltico­-educative, este necesar ca pretutindeni, in toate unităţile economice, să se tragă toate Învăţămintele din activitatea de pină acum, asigurîndu-se organizarea temeinică. In detaliu, a muncii. g.:nv .41,»rea rapidă a -tț»t ce-fc. • ‘ este pozitiv,- - -'mtei tate şi e.iminarea oneărw neajunsuri care au influenţat negativ nivelul cheltuiellor de producţie si, mai ales, al celor materiale. Numai acţionindu-se cu perseverenţă şi înaltă răspundere muncitorească In această direcţie se poate asigura înfăptuirea pro­gramului de creştere a eficienţei, a rentabi­lităţii in fiecare întreprindere, sporirea con­tribuţiei fiecărui colectiv la creşterea avuţie­ naţionale şi a venitului naţional. Numai aşa se pot înfăptui măsurile privind creşterea retribuţiei şi a veniturilor oamenilor muncii In acest cincinal. _______________________file ŞTEFAN (Continuare in pag. a IlI-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Dietei japoneze Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, delegaţia Dietei japoneze, condusă de Hajime Fuku­­da, preşedintele Camerei Reprezen­tanţilor, care, la invitaţia Marii Adu­nări Naţionale, efectuează o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte : Hikosa­buro Okonogi, preşedintele Comite­tului politic al Partidului Liberal Democrat în Dietă, Naohiko Ooku­­bo, preşedintele Comitetului politic al Partidului Romei in Dietă, Eiichi Nagasue, preşedintele Comi­tetului politic al Partidului Social- Democrat in Dietă, Zenmei Matsu­­moto, preşedintele Comitetului poli­tic al Partidului Comunist in Dietă, Mamoru Tajima, preşedintele Comi­tetului politic al Partidului Noua Uniune Liberală in Dietă. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, pre­şedintele Grupului român al Uniunii Interparlamentare, preşedintele Co­misiei pentru invăţămînt, ştiinţă şi cultură, Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru industrie şi acti­vitatea economico-financiară. A fost de faţă ambasadorul Japo­niei la Bucureşti, Takaaki Hasegawa. Conducătorul delegaţiei a mulţu­mit pentru invitaţia de a vizita România, pentru ospitalitatea le care s-a bucurat şi a avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de succese­le dobîndite de poporul nostru în dezvoltarea economico-socială. Şeful delegaţiei a elogiat personalitatea procritict, ata su­praŞedintelui Româ­niei, activitatea sa neobosită dedica­tă prosperităţii ţării, întăririi păcii, colaborării şi Înţelegerii internaţio­nale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat pe membrii delegaţiei japo­neze şi a subliniat că vizita acesteia în România constituie o expresie e­­locventă a bunelor relaţii româno­­japoneze. In timpul Întrevederii au fost sub­liniate bunele raporturi statornicit d­intre ţările noastre, raporturi ce cu­nosc un curs ascendent, Îndeosebi după vizita şefului statului român în Japonia, care a deschis perspectivele unei ample cooperări româno-japo­­neze in numeroase domenii de acti­vitate. De ambele părţi s-a apreciat că există largi posibilităţi pentru extin­derea in continuare a acestor rapor­turi, spre binele ambelor ţări şi po­poare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării intre toate statele lumii. A fost subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele şi parlamen­tarii in stringerea legăturilor da prietenie dintre cele două ţări şi po­poare, in intensificarea conlucrării româno-japoneze, atît pe plan bila­teral, cit şi in promovarea unor re­laţii noi, bazate pe egalitate şi echi­tate in viaţa internaţională. Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos in evidenţă ne­cesitatea opririi agravării climatului politic mondial, reluării şi continuă­rii politicii de destindere, pace, co­laborare şi respect al independenţei popoarelor, soluţionării prin mijici­­ee paşnice, prin tratative,­ a stărilor conflictuale din diferite zone ale globului. S-a apreciat că problema centrală a vieţii internaţionale o constituie, în momentul de faţă, lupta pentru stăvilirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi in primul rînd la dezarmare nucleară, pentru oprirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune in Europa, precum şi retragerea şi distrugerea celor existente, pentru crearea de zone denu­clearizate pe continentul european şi in alte regiuni ale lumii, pentru reducerea cheltuielilor mili­*­tare şi realizarea unui echilibru mi­litar la niveluri cit mai scăzute. S-a evidenţiat, totodată, necesita­tea de a se acţiona concertat in ve­derea lichidării subdezvoltării, a de­calajelor existente în lume, edificării unei noi ordini economice mondiale, care să asigure tuturor statelor posi­bilităţi egale de dezvoltare, de pro­gres economic şi social. S-a subliniat că prin reducerea armamentelor şi cheltuielilor militare s-ar eli­bera uriaşe fonduri ce vor putea fi folosite pentru susţinerea efortu­rilor de dezvoltare echitabilă a tu­turor naţiunilor. A fost relevat Interesul României şi Japoniei de a contribui, alături de alte state, la Intensificarea efortu­rilor în direcţia consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, a demo­cratizării vieţii internaţionale şi edi­ficării unei lumi mai bune şi nuci drepte pe planeta noastră, întrevederea a decurs într-o at­mosferă cordială, prietenească. Urgenţele acestor zile în agricultură CULESUL ŞI TRANSPORTUL LEGUMELOR Stringerea legumelor se află acum într-o perioadă de vîrf. Cu fiecare zi, din unităţile agricole sunt trimise pe pieţe şi in maga­zinele de specialitate, spre depo­zite şi fabricile de conserve can­tităţi tot mai mari de tomate, ar­dei, vinete şi alte legume. Drept rezultat, în majoritatea oraşelor şi centrelor muncitoreşti piaţa este bine aprovizionată cu legume. De asemenea, în silozuri au fost puse la păstrat mari cantităţi de ceapă, usturoi şi fasole. Cu toate greută­ţile provocate de secetă, produc­ţia legumicolă este în general bună şi poate asigura atît aproviziona­rea populaţiei în sezonul de toam­nă, cit şi rezervele pentru iarnă stabilite. Din datele furnizate de Direcţia generală economică a hor­ticulturii rezultă că ritmul zilnic de livrare a legumelor la fondul de stat a atins acum 20 000 tone. Există însă condiţii ca acest ritm să crească şi mai mult, pentru că în grădini se află mari cantităţi de legume, care trebuie strinse şi transportate corespunzător grafice­lor stabilite. Se remarcă, prin realizările ob­ţinute in acest domeniu, judeţele Timiş, Arad, Bihor şi sectorul agricol Ilfov, care au livrat la fon­dul de stat cele mai mari cantităţi de legume. Bune rezultate in­­această privinţă au şi judeţele Alba şi Caraş-Severin, care, deşi nu au un specific legumicol, au obţinut in acest an producţii foar­te bune. Există insă şi judeţe — Buzău, Călăraşi, Dolj, Mehedinţi, Prahova, Tulcea, Argeş, Mureş, Vaslui, Vrancea — care nu îşi aduc pe măsura posibilităţilor contribu­ţia la constituirea fondului de stat la legume, realizînd in primele opt luni ale acestui an doar între 25 şi 40 la sută din volumul de livrări planificat. Dealtfel, chiar şi in această pe­rioadă de virf, in judeţele amin­tite se livrează la fondul de stat cantităţi mai mici de legume In comparaţie cu cele prevăzute in graficele întocmite de comun acord intre unităţile agricole şi cele de valorificare. Bunăoară, din grădi­nile de legume existente in jude­ţul Buzău, in luna august au fost livrate la fondul de stat numai 7 000 tone leguime, adică cu ceva mai mult decit ar fi trebuit să livreze o Întreprindere legumicolă puternică. Puţin, foarte puţin au livrat şi unităţile agricole din ju­deţele Dolj — 11 000 tone, Me­hedinţi, Prahova şi Tulcea — cite 4 000 tone, ca să nu mai vorbim de cele din Gorj, Vîlcea, Mureş şi Hunedoara, unde ritmul mediu zilnic al livrărilor nu atinge nici măcar 100 tone. Dincolo de unele greutăţi generate de neasigurarea in totalitate a mijloacelor de trans­port, neajunsurile ce se manifestă in recoltarea şi livrarea legumelor se datorează, in principal, slabei preocupări de care dau dovadă unităţile agricole respective, orga­nele şi organizaţiile de partid din o serie de localităţi. Am intrat de acum în septem­brie, ultima lună în care poate exista certitudinea că legumele se află în afara pericolului intempe­riilor. Dacă ţinem seama că in grădini se află mari cantităţi de le­gume, in special tomate, intr-un stadiu avansat de coacere, este ab­solut necesar ca oamenii muncii din unităţile agricole producă­toare să dovedească întreaga răs­pundere pentru stringerea şi trans­portul lor neintirziat, potrivit gra­ficelor întocmite. Mai ales in con­diţiile climatice actuale — tempe­raturi ridicate — cînd tomatele ajung foarte repede la supracoa­­cere, dacă nu sunt culese repede se pot deprecia pe cîmp. Tocmai de aceda este nevoie ca acum să fie mobilizate la recoltarea legumelor toate forţele disponibile de la sate şi, totodată, să se organizeze sortarea şi transportul acestora. Nu trebuie precupeţit nici un efort pentru a se asigura o abundență de legume pe (Continuare in pag. a III-a) Ambasadorul Belgiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, miercuri, pe Yves Miercuri, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Dhiab M. Al-Algawi, ambasadorul Republicii Vercauteren, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, in vizită de ră­mas bun, cu prilejul încheie­Irak la Bucureşti, in vizită de rămas bun, cu ocazia încheierii misiunii sale in ţara noastră,­rii misiunii sale in ţara noastră. A avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Irak Arta noastră contemporană, o artă cu rădăcini adinei în istoria şi viaţa poporului In urmă cu ciţiva ani eram la Chicago şi o intim­­plare fericită a făcut ca, tocmai în acele zile, in fostul oraş al abatoarelor să se deschidă o expoziţie de covoare româneşti. Faptul că aveam să mă întilnesc cu o parte din casa, câmpul, cerul ţării mele mă emo­ţionase anticipat. In ziua deschiderii expoziţiei eram în sală şi în lumina trans­lucidă, vibrantă străluceau stejar culorile covoarelor de pe întreg cuprinsul pla­iurilor noastre româneşti. Intr-o tăcere sacră, oameni necunoscuţi mie le priveau transfiguraţi. Apoi, lumini­le s-au stins şi unul dintre organizatori ne-a invitat la expunerea prin diapozitive a altor modele. Pentru pri­ma dată, poate, am realizat cu o rară mîndrie frumu­seţea inconfundabilă a artei noastre populare. Era — aşa cum ziceam — acolo nu numai casa, nu numai cîmpul, nu numai cerul, era o parte din sufletul nostru, din cerul sufletului nostru, din casa cu grădină înflo­rată, din cimpia înrourată şi însorită a sufletului nos­tru. Fără să exagerez, străinii prezenţi la acel a­­devărat miracol al frumu­seţii au rămas literalmente copleşiţi de originalitatea acestei lumi necunoscute lor, a frumuseţii româneşti şi, iată, încărcate de uni­versalitate. Ceea ce vedeau ei acum era nu numai frusteţea culorilor, supleţea motive­lor şi simplitatea clasică a desăvîrşitelor compoziţii, era mai presus de orice expresia unei spiritualităţi echilibrate, armonioase, fără excese, in care omul nu se îndepărtează de el, de natură, de natura din el însuşi. Ce poate oare gindi un străin atunci cînd murmu­ră „pe-un­ picior da plai, pe-o gură de rai“?! Sînt desigur versuri de început de calendare ale sufletului nostru, versuri emblemati­ce pentru un neam şi pen­tru o ţară, aşa cum întrea­ga noastră artă populară, literatura populară, litera­tura noastră antică, şi mai tîrziu literatura cultă, toa­te sunt expresia unui po­por, unei naţiuni cu speci­ficul ei de netăgăduit, cu aspiraţiile sale milenare. Caracterul popular, naţio­nal al literaturii române — pregnant subliniat în cer- Vasile REBREANU cetările fundamentale de filozofia culturii, înălţat la dimensiune atotcuprinză­toare in anii socialismului, atît de profund evocat de secretarul general al parti­dului în Cuvîntarea la Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organi­zatorice şi politico-educa­­tive — face parte din moştenirea noastră cea mai de preţ, o moştenire pe care toţi creatorii au datoria s-o păstreze ca pe lumina ochi­lor, fiind un element inalie­nabil al fiinţei poporului. O dovadă peremptorie a a­­cestui adevăr o constituie larga, aş zice, generala cir­culaţie a temelor, a moti­velor esenţiale cristalizate într-o monumentală mito­logie naţională. Fenomenul îşi păstrează întru totul va­labilitatea, ba se adînceşte şi se amplifică, odată cu primele tipărituri, cărţile editate la Sibiu, la Tîrgo­­vişte, la Braşov ş.a. fiind destinate cititorilor din în­treaga ţară. Că executori ai unui sacru testament, ce altceva au făcut bătrînii cronicari, stolnicul Con­stantin Cantacuzino, Dimi­trie Cantemir, corifeii ilu­minişti ai Ardealului, cei ai Renaşterii naţionale, pa­şoptiştii şi acea sublimă chintesenţă a geniului na­ţional, căruia in eternitate îi spunem Eminescu 7! Epoca marilor clasici işi găseşte o strălucită mate­rializare, constituie pină azi un îndreptar de creaţie destinată, prin adîncimea idealurilor şi accesibilitatea formei, celei mai largi audiente. Un atribut, sau mai exact, o condiţie a unei literaturi care se mîndreşte cu un caracter naţional, este accesibilitatea ei. Deşi s-a vorbit mult despre a­­ceastă calitate absolut indispensabilă oricărei ope­re artistice, fără de care opera nu-şi justifică raţiu­nea de a fi şi se expulzea­ză singură din sfera artei, cred că a reveni asupra ei, a Încerca o mai nuanţată definire a sa nu este de prisos. Dacă o lucrare ar­tistică, pentru a fi accep­tată de public este neapă­rat nevoie să fie accesibilă, nu tot ce este accesibil constituie valoare şi, mai ales, valoare artistică. Ac­cesibile sunt şi textele sub­mediocre de muzică uşoară, accesibil este şi filmul cu gangsteri şi foarte accesi­bilă toată gama produselor kitsch, ceea ce nu înseam­nă deloc că aceste trăsături le învestesc automat cu ca­racterele artei. Pentru că între accesibilitate şi non­­valoare nu poate fi pus nici măcar din greşeală semnul egalităţii. Accesibi­litatea, şi pronunţind cu­­vîntul ne gîndim la carac­terul democratic al artei, la forţa ei de a pătrunde in rîndul celor cărora le este destinată, de a fi receptată de aceştia, însuşită de ei, ca făcind parte din propriul lor profil spiritual, o pro­(Continuare în pag. a V-a)

Next