Scînteia, aprilie 1984 (Anul 53, nr. 12941-12965)

1984-04-01 / nr. 12941

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Amr. LU­I Nr. 12941 Duminică 1 aprilie 1984 6 PAGINI - 50 BANI ANUL 40 AL NOASTRE - ANUL UNOR IMPORTANTE REALIZĂRI Pentru progresul susţinut al economiei naţionale: Dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime a ţării - sarcină primordială! Aşa cum se subliniază şi in planul pe acest an, în spiritul hotăririlor Congresului al XILlea şi ale Conferinţei Naţionale, trebuie să punem în continuare pe primul plan realizarea pro­gramului energetic şi de materii prime. NICOLAE CEAUŞESCU Conducerea partidului nostru si­tuează stăruitor în centrul atenţiei, ca una din sarcinile economice prioritare, dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, în pri­mul rînd prin valorificarea raţio­nală a resurselor interne. Cores­punzător acestei orientări esenţia­le spre dezvoltarea sectoarelor pri­mare ale economiei naţionale şi în concordanţă cu programele stabili­te de Conferinţa Naţională a par­tidului, prevederile de plan pe 1984 au in vedere punerea mai bună in valoare a resurselor proprii de ma­terii prime şi energetice.­­ După cum este cunoscut, in acest an, necesarul de energie primară va fi acoperit din resursele inter­ne în proporţie de circa 94 la sută, realizindu-se astfel un nou şi im­portant pas în asigurarea indepen­denţei energetice a ţării. In vede­rea lărgirii bazei proprii de mate­rii prime şi resurse energetice, in 1981 producţia de cărbune va a­­tinge 61,7 milioane tone ; se vor extrage cel puţin 13 milioane tone ţiţei şi un volum de aproape 33,5 miliarde mc gaze naturale. Reali­zarea acestor niveluri de produc­ţie va permite producerea a 77 mi­liarde kWh energie electrică, in condiţiile unei balanţe energetice echilibrate. De asemenea, întregul necesar de plumb şi zinc se va acoperi din producţia internă, iar ponderea cuprului şi a altor mi­nereuri din resurse proprii sporeş­te substanţial. Se afirmă că materiile prime şi resursele energetice constituie „pli­nea“ industriei, că acestea alimen­tează motorul dezvoltării. Dincolo de puterea sa de sugestie, meta­fora relevă limpede că progresul economic şi ritmul acestuia se află într-o strînsă legătură cu gradul de asigurare a resurselor energe­tice şi de materii prime. îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de plan in acest domeniu constituie o cerinţă fundamentală a dezvoltă­rii economico-sociale a României. La recenta plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului a subliniat din nou, cu toată clarita­tea, caracterul prioritar al acestor obiective, necesitatea ca fiecare minister şi întreprindere din indus­tria extractivă să desfăşoare o activitate susţinută pentru obţi­nerea producţiilor planificate. „Tre­buie să acţionăm cu toată hotă­­rîrea pentru realizarea producţiei de cărbune, de minereuri, a pro­ducţiei de petrol şi la toate cele­lalte materii prime pe acest an“ , arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In perioada care a trecut din «■ooet mn rezultateile obţinute de o serie de unităţi din minerit şi extracţia petrolului dovedesc hotărirea şi abnegaţia in muncă a numeroase colective care, punînd în centrul preocupărilor îndepli­nirea ritmică, zi de zi, a sarcinilor de plan, au reuşit, chiar in condi­ţiile de climă mai dificile ale ano­timpului rece, să realizeze integral şi să depăşească producţia plani­ficată. Acest început bun, care în­deamnă la realizări şi mai bune — ştiut fiind că planul poate fi de­păşit nelimitat la sursele primare de energie şi materii prime — de­monstrează caracterul realist, bine fundamentat al sarcinilor de plan şi totodată puterea de mobilizare a acestor colective care privesc obţinerea de cantităţi sporite de cărbune, ţiţei şi minereuri drept o înaltă datorie patriotică. Experienţa unităţilor fruntaşe din industria extractivă, metodele lor de muncă bine organizată trebuie să fie urgent­ă generalizate. Subli­c .T.g ce revine organizaţiilor de partid judeţene, ministerelor din ramura extractivă deoarece rezultatele de ansamblu obţinute la extracţia de cărbune şi petrol arată că nu în toate unităţile s-a acţionat cu aceeaşi răspundere, ceea ce a de­terminat apariţia unor serioase restante in realizarea planului. De­sigur, atît în minerit, cit şi­ în in­(Continuare in pag. a V-a) Cuvintele vizionare, din 1848, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu - luminoasă realitate a zilelor noastre: „Craiova - cetate a muncii, a culturii şi a Acum, la ceas de primăvară şi de împliniri, cind ţara face bilanţul măreţelor împliniri ale ultimelor patru decenii, cind evaluează cu mîndrie revoluţionară dru­mul parcurs, sporeşte puterea evocatoare a unui spaţiu luminos in formă de inimă din centrul Craiovei , Piaţa Unirii. Aici, in acest loc, într-o zi de iulie a anului 1946, la un miting electoral, vorbind in numele Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Noi, comuniştii, dorim ca din Oltenia lui Tudor Vla­­dimirescu, sărăcită şi inapoiată pina acum datorită jugului moşieresc, să facem o Oltenie bogată, cu o industrie şi o agricultură puternice. Noi dorim ca din Cra­iova, cetatea banilor şi a opresiunii, cum era in trecut, sa facem o cetate a muncii, a culturii şi a ştiinţei". Şi iată acum, sub gloriosul arc peste timp, realităţile luminoase de azi inturesc strălucit cuvintele vizionare, programul­ revoluţionar al partidului. In această primăvară, o echipă de cineaşti cutreieră Craiova pentru a fixa re­perele ce ar putea sugera imagini ale orașului de odinioară. Se cer amănun­te de la oameni în etate. Se apelează la fotografii îngălbenite prin albume. Lucrurile sunt mai compli­cate decit s-ar părea. Din Craiova altor vremi au rămas, ca elemente mai reprezentative, Casa Bă­niei, ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe lo­cul unor mai vechi locuin­ţe ale Craioveştilor, o fîn­­tînă ctitorită de Matei Basarab la 1661 , au mai fost păstrate şi consolidate cîteva clădiri mai deosebi­te, construite după planuri­le arhitecţilor Ion Mincu, Petre Antonescu, Paul Got­­terau. Dar a dispărut defi­nitiv, sub asaltul regene­rator al noului urbanis­tic, tot ceea ce dădea Craiovei iz de tirg al lati­fundiarilor şi negustorilor, s-au topit urmele dureroa­se ale zonelor dezolante moştenite de la trecuta orinduire. Tot ce întîlnim astăzi, străbătînd străzile şi bule­vardele Craiovei, reprezin­tă o replică la acea veche imagine. Faptul are o sem­nificaţie deosebită, ca pes­te tot in România socialis­tă de azi : toate aceste schimbări, saltul de la ora­şul patriarhal, prăfuit, la cel modern, contemporan nouă, cu o viaţă dinamică, s-a petrecut intr-un timp foarte scurt. Adică, in spa­ţiul de glorioasă istorie a celor patru decenii de li­bertate şi, cu precădere, în perioada inaugurată de al IX-lea Congres al parti­dului. Un singur exemplu doar pentru a sugera rit­mul rapid al acestui urcuş, intr-unul din numeroasele cartiere ale întineritei Bă­nii, numit Craioviţa Nouă, locuiesc tot atitea familii cite avea Craiova in au­gust 1944. Craioviţa Nouă s-a ridi­cat intr-un loc unde — spune legenda — a existat o baltă în mijlocul căreia s-ar fi scufundat un palat. Legenda pare să aibă un sîmbure de adevăr, deoa­rece în această zonă au existat cu adevărat citeva bălţi. Dar izvoarele lor au fost captate, dirijate spre unul dintre cele mai plă­cute locuri de agrement de la marginea Craiovei. Aici, prin munca plină de elan a tineretului, s-au amena­jat lacuri, zone verzi, un ștrand, s-au plantat pilcuri de arbori , binevenite fil­tre naturale de purificare a atmosferei. Cartierul a­­fost conceput in așa fel incit să se integreze în stra­tegia dezvoltării platformei industriale de la poarta de vest a Băniei. Majoritatea locuitorilor din Craioviţa Nouă lucrează la centrala electrică de termoficare, combinatul chimic, între­prinderea de prefabricate din beton, fabrica de bere şi în alte unităţi economice din vecinătate. La cealaltă extremitate a oraşului, cea dinspre est, a existat o mahala, căreia e lesne de înţeles de ce i se spunea Bordei şi unde ci­neaştii care cutreieră acum oraşul, în căutare de măr­turii ale trecutului, ar fi avut poate noroc, dacă... Dacă nu interveneau şi aici mari prefaceri edilita­re. Cartierul ridicat în lo­cul fostelor case insalu­bre, şterse de lamele bul­dozerelor, ca şi Valea Ro­şie sau Calea Bucureşti, au fost încadrate în ace­laşi efort al dezvoltării oraşului. Şi în această par­te s-a conturat o puternică zonă industrială, unitatea­­pilon reprezentînd-o între­prinderea „Electroputere“. Cetatea industriei electro- Lucian ZA0­1 (Continuare în pag. a IV-a) O realizare de prestigiu a arhitecturii româneşti contemporane — centrul municipiului Craiova Foto : S. Cristian TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice I Înaltă apreciere, unanimă aprobare I faţă de rezultatele rodnice ale vizitei­­de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, I împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu,­­ în Republica Populară Bulgaria ! Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu­ ­ PAGINA A III-A Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sâm­bătă, pe E. M. Tiajelnikov, ambasa­dorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ÎNCEPÎND DE AZI: Se majorează retribuţiile oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii în pagina a IV-a Pentru creşterea puternică a producţiei zootehnice FURAJE CÎT MAI MULTE, DE BUNĂ CALITATE! In ansamblul politicii agrare a partidului şi statului nostru, o atenţie deosebită se acordă dezvoltării zooteh­niei. Aşa cum se precizează in documentele celui de-al Xll-lea Congres al P.C.R., la sfîrşitul acestui cincinal pro­ducţia zooteehnicâ va trebui sa deţină o pondere de 45-50 la suta din producţia globală agricolă. Aceasta presupune realizarea întocmai a efectivelor de animale planificate şi creşterea accentuată a producţiei zooteh­nice. Şi intr-un caz şi in altul însă îndeplinirea aces­tor obiective este condiţiona­tă de asigura­rea unei puter­nice baze fura­jere, care să sa­tisfacă atît din punct de vedere cantitativ, cit şi calitativ cerinţa hră­­nirii îndestulătoare a animalelor. In fiecare judeţ există programe speciale pentru spo­rirea producţiei de furaje. Important este, aşa cum a subliniat in repetate rinduri secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca aceste programe să fie realizate exemplar, astfel incit fiecare judeţ să-şi poată produce întreg necesarul de furaje. Pe lingă mo­dalităţile clasice, obişnuite, de creştere a producţiei de furaje este nevoie să se manifeste mai multă preocu­pare pentru găsirea şi punerea la punct a unor tehno­logii şi procedee noi care să permită ridicarea valorii nutritive, îndeosebi sub aspectul creşterii conţinutului în proteină digestibilă, a furajelor de volum - coceni, paie, ciocălăi etc. - furaje ce deţin o pondere însemnată în Structura nutreţurilor. În această privinţă, judeţul Olt oferă un bun exemplu de ceea ce se poate face concret, cu cheltuieli minime, prin soluţii simple, la îndemîna oricui, pentru înnobi­larea furajelor grosiere. Tocmai de aceea, in zilele de 28 şi 29 martie, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în judeţul Olt a fost organizat un omniu şi util schimb din expe­rienţă pe probleme de zootehnie şi, în special, privind furajarea in condiţii optime a animalelor. La schimbul de experienţă au participat secretarii cu probleme de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, directori cu producţia zootehnică de la direcţiile agricole jude­ţene, directori ai trusturilor în­treprinderilor a­­gricole de stat, alte cadre cu muncă de răs­pundere în co­ordonarea activităţii din zootehnie din toate judeţele ţării. Este de subliniat faptul că participanţii la acest schimb de experienţă au urmărit la faţa locului în unităţi agricole de stat şi cooperatiste - cooperativele agricole Osica de Sus, Cezieni, Radomireşti, Seaca, Văleni, Tă­­tuleşti, Coloneşti şi Scorniceşti, I.A.S. Redea, I.S.C.I.P. Caracal şi complexul de creştere şi îngrăşare a tauri­nelor Celeiu - modalităţi concrete de preparare a nutreţurilor grosiere, aspecte privind modernizarea adă­posturilor şi organizarea ştiinţifică a procesului de pro­ducţie în ferme, prin aceasta imprimîndu-i-se un pro­nunţat caracter de lucru. Prezentăm In pag. a H a principalele elemente reliefate la schimbul de expe­rienţă care a avut loc în judeţul Olt şi care pot şi trebuie să fie generalizate în toate judeţele, în toate unităţile agricole. EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ WMMtmJi Pretutindeni,­in toate judeţele ţârii ÎNSĂMÎNŢĂRILE - intensificate la maximum! • Astăzi, duminică, şi în zi­lele săptămînii viitoare, toate forţele umane şi mijloacele me­canice din agricultură trebuie concentrate la pregătirea tere­nului şi semănat • Pe primul plan - încheierea neîntîrziată a însămînţării ovă­zului, mazării, inului, plantelor furajere şi sfeclei de zahăr • Oriunde sînt întrunite condi­ţiile necesare­­ să se treacă la semănatul florii-soarelui şi po­rumbului • Munca în cîmp - în schim­buri prelungite la însămînţări, în două schimburi - la pregătirea terenului • Zilnic, viteze de lucru spo­rite, prin folosirea din plin a agregatelor complexe de utilaje agricole • Maximă răspundere pentru calitatea lucrărilor, pentru asi­gurarea densităţii optime de plante la hectar MECANIZATORI, COOPERATORI, SPECIALIȘTI, OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA! Acum, fiecare oră, fiecare zi contează mult în bătălia pentru urgentarea însămînţărilor! Mun­ciţi fără răgaz pentru a grăbi semănatul, pentru a pune o bază solidă recoltelor record din acest an!

Next