Scînteia, iunie 1984 (Anul 53, nr. 12992-13017)

1984-06-01 / nr. 12992

I în acest an încărcat de bogate sem­nificaţii istorice, cind intr-o at­mosferă de puternică însufleţire şi mobilizare întregul nostru popor se pregăteşte să întîmpine, cu noi şi rodnice fapte de muncă, cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, anti­fascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi cel de-al XIII-lea Con­gres al partidului, sărbătorirea zilei de 1 Iunie — „Ziua internaţională a copilului“ şi a 35 de ani de la crea­rea primelor detaşamente de pionieri în ţara noastră întruneşte valori de simbol în ce priveşte preocuparea partidului pentru creşterea şi edu­carea tinerilor şi copiilor patriei. Imbrăţişind cu căldură şi dragoste copiii patriei, în acest 1 iunie, societa­tea noastră dă, o dată în plus, întrea­ga măsură a grijii permanente faţă de cea mai tinără generaţie a sa, fra­gede vlăstare ce vor fi miine, în în­ceputul mileniu­lui III, oamenii maturi ai ţării, purtătorii pe mai departe ai idealu­rilor nobile de libertate, inde­pendenţă, de fam­­­i­că paşnică şi creatoare ale părinţilor lor, astăzi angajaţi cu toată fiinţa, în cea mai deplină unitate, în jurul clasei mun­citoare, al partidului comunist, al se­cretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în grandioasa operă de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul Româ­niei. Ca în fiecare an, 1 iunie oferă mi­lioanelor de copii ai ţării, tinerilor, părinţilor lor, minunatul prilej de a aduce un fierbinte omagiu înţelep­tului conducător al partidului şi sta­tului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, părintele şi îndrumătorul apropiat al tinerei generaţii, exprimîndu-şi cele mai profunde sentimente de admira­ţie şi caldă recunoştinţă pentru pre­zentul luminos pe care îl­ trăiesc, pen­­tru înaltul exemplu de revoluţionar neînfricat, de patriot înflăcărat şi luptător pentru viitorul comunist al patriei — de care se vor bucura, in primul rînd, copiii, generaţia de mîi­­ne a României. Cu dragoste şi aleasă preţuire, gîndurile tuturor copiilor şi tinerilor se îndreaptă spre tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru grija cu care f ii înconjoară, pentru activitatea sa neobosită în slujba Înfloririi ştiin­ţei, învăţămîntului şi culturii în ţara noastră. In anii socialismului şi în mod deo­sebit după Congresul al IX-lea, de cind in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arhitect cutezător al marilor împli­niri pe drumul făuririi României mo­derne, al afirmării puternice a ţării noastre in rîndul naţiunilor lumii, pentru copiii patriei noastre, pentru tineri în general, au fost create mi­nunate condiţii de viaţă şi învăţătu­ră, de educare şi deplină formare ca oameni şi cetăţeni, ca viitori con­structori de nădejde ai socialismului şi comunismului, apărători neînfricaţi­­ ai libertăţii şi independenţei ţării, luptători activi pentru edificarea unei lumi fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii, prieteniei şi colaborării intre naţiuni. Marile succese obţinute în dezvol­tarea economică şi socială a ţării, în formarea omului nou, înaintat, cres­cut şi educat în spirit revoluţionar se regăsesc astfel, în mod firesc, în viaţa fiecăruia dintre membrii so­cietăţii, în condiţiile create pentru consolidarea familiei, pentru creşte­rea şi educarea copiilor, a tinerilor, pentru asigurarea viitorului naţiunii noastre socialiste. Sub semnul aces­tui nobil ţel, al înaltei răspunderi a secretarului general al partidului faţă de viitorul României, se înscrie — în mod elocvent — preocuparea pen­tru asigurarea unei politici demogra­fice corespunzătoare, ce urmăreşte menţinerea tinereţii poporului ro­mân, dezvoltarea viguroasă a na­ţiunii noastre socialiste. An de an s-au îmbunătăţit condiţiile de creş­tere a tinerei ge­neraţii, printr-o atentă asistenţă socială şi sani­tară, prin dez­voltarea mijloa­celor de refacere a sănătăţii populaţiei şi, cu precăde­re, de ocrotire a familiei, a mamei şi copiilor. S-a lărgit şi s-a perfecţio­nat reţeaua sanitară, s-au construit noi spitale, policlinici, creşe, grădi­niţe. Este edificator faptul că un sfert din populaţia României este cuprinsă în diferite forme de învă­­ţămint, realitate care subliniază cu tărie preocuparea pentru însuşirea de către tînăra generaţie a celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei, teh­nicii, ale cunoaşterii umane, pentru lărgirea orizontului său politic şi cul­tural. Accesul copiilor la­ viaţa cultu­rală, prezenţa lor în sălile de spec­tacole şi pe scenele acestora sunt dovezi incontestabile ale preocupării societăţii pentru însuşirea de către mitiura ismeretic a­­ Valorilor culturii şi ştiinţei, ale artei şi civilizaţiei. Constituie mărturii grăitoare, in acest sens, nu numai indicii de să­nătate, de dezvoltare fizică şi psihică armonioasă a copiilor şi tinerilor pa­triei noastre, sau temeinicia proce­sului de învăţămînt, bogatele cunoş­tinţe acumulate, ci şi afirmarea pu­ternică a şcolarilor şi elevilor din România, a tinerilor noştri in mari concursuri internaţionale, cu parti­cipanţi din numeroase ţări, fie în domeniul ştiinţelor exacte, fie în do­meniul artei sau sportului, impunîn­­du-se cu autoritate pe primele locuri. In aceste condiţii materiale şi spi­rituale, de nevisat pentru copiii mul­tor ţări de pe glob şi pentru generaţiile României care şi-au petrecut copilă­ria in perioada dinainte de 23 Au­gust 1944, în climatul de generoasă grijă faţă de copii, manifestată de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şoimii patriei, pionierii şi şcolarii se formează ca oameni înaintaţi, cetăţeni demni ai ([Continuare in pag. a IlI-a) 1 Iunie —Ziua internaţională a copilului mfiDULUI, întreaga recunoştinţă A COPIILOR ŢĂRII Poliana CRISTESCU preşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor Să fii copil în România înseamnă braţul ne-nfricat Sub care creşti in libertate De-ntreg poporul tău vegheat înseamnă dragoste de ţară Şi-un unic simţămînt sublim, Pe care-n inimile toate Noi, Ceauşescu îl numim. Pictură de Cornelia IONESCU PENTRU PRODUCŢII AGRICOLE SPORITE IN AH \m­­ Prăşitul culturilor in perioadele optime! • Sub semnul urgenţei: încheierea primei prăşite mecanice şi manuale la sfecla de zahăr, floarea­­soarelui, porumb şi soia. • Specialiştii să urmărească permanent menţine­rea densităţii optime a plantelor. • Terenurile erbicidate nu trebuie ocolite de sape. • Zilnic, toate forţele satelor să fie prezente In cîmp, la prăşit. STADIUL EFECTUĂRII PRIMEI PRAŞILE MANUALE LA CULTURA PORUM­BULUI, in cooperativele agricole, in procente, pe judeţe, la data de 30 mai (pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii) PROLETARI DIN TOATE JARILE, M­IJOVAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LU­I Nr. 12 992 Vineri 1 iunie 1984 6 PAGINI -50 BANI Epoca premergătoare bor­nei de istorie de la 23 Au­gust 1944 avea şi ea expo­ziţiile sale cu realizări... Despre una dintre acestea mi-a povestit în urmă cu aproape un sfert de secol Anghel Gherguş, fost mun­citor la „Franco-Română“ — „Progresul“ Brăila de azi. Era prin anii *30 şi ne­­gustorimea oraşului, patro­natul, hai să iasă la vedere cu cele ce sunt în stare să făurească mîinile şi minţile muncitoare. Expoziţia ori iarmarocul, cum vreţi să-i spuneţi, se numea „Luna Brăilei“. Sigur, tonul în tîrgul ad-hoc îl dădeau atunci croitorii ori cojoca­rii de bundiţe frumos în­florate, meşterii cizmelor cu carimbii înalţi, vânzăto­rii de limonadă, salep şi zahăr candel, tarafurile tocmite din vreme, serin­­ciobul ori „roata vieţii“. Marea senzaţie au produs-o insă cei de la Franco, pre­­zentindu-se cu o... locomo­tivă. O locomotivă fabrica­tă de ei, care pufăia, mer­gea. E drept că in următo­rii ani cei de la Franco s-au profilat numai pe re­pararea de locomotive Dar performanţa rămîne ■ per­formanţă In fond, ce voia să spună ea ? Locomotiva meşterită in condiţii de tehnică rudimentară a epo­cii oferea, neîndoios, o idee despre potenţialul de gîndi­re şi creaţie — zestrea de aur dintotdeauna a clasei noastre muncitoare. Un po­tenţial care aştepta doar clipa istorică prielnică să-i deschidă porţile afirmării. Neuitatului August 1944 i-a revenit această misiune cu adevărat istorică. Prin anii ’70, Anghel Gherguş era de-acum la pensie. A avut însă şansa să vadă cu ochii lui cum întinereşte uzina aşezată în cartierul cu numele de alint al oraşului : „Brăiliţa“. Ciocanul şi daianul din ca­­zangerie — scule de bază, aici — începuseră să iasă şi ele la pensie, locul lor fiind luat de ciocanele pneumatice, aparatele de sudură automată, controlul uriaşelor cazane cu raze gamma ori X. La turnăto­rie, un cuptor Siemens- Martin îşi alătura şi el şar­ja atîtor şarje de debut sub arcul de împliniri ale aces­tor patruzeci de ani. La mecanică uşoară ori meca­nică grea se aduceau pri­mele utilaje cu comandă automată, numerică ori cu regim de lucru programat. Oameni entuziaşti, cu gin­­direa în continuă mişcare, anticipau prin ideile puse în operă naşterea uneia dintre cele mai moderne secţii de aici — hidraulică grea. Uzina se pregătea pentru un salt decisiv. Ce nume purta acesta ? Un nume format din două cuvin­te : excavatorul românesc. Două cuvinte şi un singur oraş : Brăila. Brăila — ce­tatea de scaun a acestui utilaj devenit pretutindeni termen de neînlocuit în ecuaţia progresului epocii moderne. Muncitorul amin­tit la începutul acestor rin­­duri a fost prezent — cu bucuria şi cu strădania sa — la realizarea excavatoru­lui cu seria zero, care inaugura un nou drum de creaţie tehnică.­­ Excavatorul avea cupa de 0,5 metri cubi şi fusese înzestrat cu acţionare me­canică, pe cabluri. N-arăta probabil grozav de frumos, dar nouă ni se părea că este. I-am însoţit drumul pînă la platforma de încer­cări ; lip ! lip ! făceau ga­­lenţii noştri pe aleea pie­truită şi fiecare aveam lu­mina sărbătorii in inimă, în suflet. Reuşisem ! Pot fi alăturate cele două „senzaţii“ — cea a locomo­tivei şi cea a excavatoru­lui ? Şi da, şi nu. Da, pen­tru că amindouă au avut calitatea de certe reuşite tehnice. Calitatea de mar­tori în timp, probînd inte­ligenţa tehnică, vocaţia u­­nor oameni dăruiţi defini­tiv tehnicii. Nu, pentru că faptul petrecut la tîrgul din anii ’30 a rămas ca o izbîn­­dă izolată în istoria uzinei. O dată declanşată, compe­tiţia excavatorului româ­nesc a continuat cu tenaci­tate. Strategia făuririi aces­tui utilaj, atit de solicitat in această epocă de mari întemeieri socialiste, a fost gîndită pe termen lung. Ea este parte firească din ope­ra de anvergură, de indus­trializare socialistă a pa­triei, operă iniţiată de Partidul Comunist Român, săvîrşită prin munca şi pu­terea de creaţie a întregu­lui popor. O strategie a modernizării care a descă­tuşat energii, a dat cale­r­iile TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) 40 DE ANI DE MARI IZBINZI SPB STINDARDUL PARTIDULUI BRAŢUL PUTERNIC AL UZINEI PE MARILE ŞANTIERE ALE PATRIEI Constructorii de excavatoare româneşti pe drumul performanţelor tehnice Platforma de încercare a utilajelor făurite de cunoscuta uzină brăileană — „Progresul". De aici au plecat, in ultimele decenii, spre marile şantiere ale patriei, „bateriile" de excavatoare, de dragline româneşti, părtaşe la numeroase ctitorii din epoca de mari construcţii, inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe John V. Brennan şi Ahmed Hiouss, oameni de afaceri din S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe John V. Brennan, vicepreşedinte executiv al firmei „Global Research“, şi Ahmed Hiouss, din partea grupului „Tennessee Ap­parel Corporation of Tullahoma“, din Statele Unite ale Americii, care au făcut o vizită în ţara noastră. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româ­neşti de comerţ exterior şi firmele „Global Research“ şi „Tennessee Ap­parel Corporation of Tullahoma“ şi s-au stabilit noi măsuri in vederea lărgirii acestei conlucrări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se acţio­na în continuare pentru dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor eco­nomice rom­âno-americane reciproc avantajoase, pentru încheierea de contracte pe termen lung, care să asigure desfăşurarea unei colaborări fructuoase de lungă durată intre cele două ţări. La primire a participat Ion Păran, ministrul industriei ușoare. Începînd de azi, 1 iunie Alti 600000 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor în pagina a V-a In toate intnprinderile,în toate ramurile PLANUL PE PRIMUL SEMESTRU Îndeplinit integral, LA TOTI INDICATORII! Au trecut cinci luni din acest an, anul celei de-a 40-a aniversări a re­voluţiei de eliberare socială şi naţio­nală, antifascistă şi antiimperialistă, anul în care va avea loc cel''de-al XIII-lea Congres al partidului. Bi­lanţul activităţii economice din această perioadă, desfăşurată sub semnul hotăririi unanime a poporu­lui nostru de a întîmpina aceste eve­nimente istorice din viaţa ţării cu succese remarcabile în muncă, este bogat în împliniri, în realizări de seamă în îndeplinirea planului şi an­gajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Este răspunsul patriotic al harnicei noastre clase muncitoare, al ţărănimii şi intelectualităţii, al întregului popor la îndemnurile in­­sufleţitoare şile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se acţiona pretutin­deni, în uzine şi pe ogoare, pe şan­tiere şi in institutele de cercetare şi inginerie tehnologică, cu abnegaţie, pasiune şi spirit revoluţionar pentru valorificarea deplină, cu maximă efi­cienţă, a puternicului potenţial pro-, ducti­v, editivat in ariii socialismului, pentru amplificarea eforturilor 'TA vederea trecerii României socialista le un stadiu nou, superior de dez­voltare. Am putea prezenta nenumărata fapte semnificative desprinse din cronica marii întreceri socialiste din acest an. După cum se cunoaşte, sute de unităţi economice au rapor­tat îndeplinirea înainte de termen a planu­lui pe cinci luni la producţia­­marfă, livrînd suplimentar însemna­te cantităţi de produse deosebit de utile economiei naţionale. De ase­menea, se cuvin relevate progresele înregistrate in domeniul înnoirii produselor, în gospodărirea resurse­lor materiale şi financiare, în creş­terea eficienţei economice; multe în­treprinderi au înscris, la aceste ca­pitole, zeci şi sute de produse noi, cu un înalt nivel tehnic şi calitativ, însemnate economii de materii pri­me, materiale, combustibili şi ener­gie, sporuri substanţiale de produc­tivitate, producţie netă şi beneficii. Sunt succese cu care ne mîndrim, pentru că ele îmbogăţesc avuţia so­cietăţii noastre, avuţia întregului po­por, pentru că ele sporesc venitul naţional — sursa trainică a progre­sului necontenit al economiei naţio­nale şi a ridicării bunăstării celor ce muncesc. Dar anul 1984 pune în continuare în faţa colectivelor de oa­meni ai muncii sarcini deosebit de complexe şi mobilizatoare, a căror înfăptuire impune o activitate exem­plar organizată, întărirea disciplinei şi răspunderii la fiecare loc de mun­că, astfel incit în fiecare unitate economică rezultatele să se situeze la nivelul maxim al posibilităţilor. Este o cerinţă cu atît mai imperioa­să dacă avem in vedere că în pe­rioada care a trecut din acest an în unele sectoare s-au acumulat o se­rie de rămîneri în urmă la unii in­dicatori de plan, care au influenţat nefavorabil rezultatele pe ansamblul economiei. Interesele economiei na­ţionale, ale noastre, ale tuturor, im­pun în prezent, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU» la recenta plenară a Consiliului Na­tional al Oamenilor Muncii, „să tra­gem concluziile necesare pentru a acţiona cu toată hotărîrea in vede­rea lichidării rămînerilor in urmă, pentru îndeplinirea incă in primul semestru al acestui an — deci pînă la sfir­şitul lunii iunie — a planului, in toate sectoarele şi la toţi indica­torii“. In spiritul acestor Înalte exigenţe, luna iunie se inscrie ca o perioadă decisivă pentru îndeplinirea in bune condiţii a planului şi angajamente­lor pe primul semestru al anului. Iar faptele atestă că pretutindeni, în toate unităţile economice există reale posibilităţi ca în această ulti­mă lună a primului semestru să se obţină rezultate superioare în pro­ducţie, la nivelul sarcinilor de plan şi al angajamentelor asumate în în­trecere. Esenţial este ca fiecare co­lectiv de oameni ai muncii să se preocupe în cel mai înalt grad de modul în care este folosit marele potenţial productiv de care dispune în prezent economia noastră naţio­nală, ca în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă să se acţione­ze cu deosebită grijă şi răspunde­re pentru gospodărirea raţională, cu maximă eficienţă, a resurselor ma­teriale şi energetice. Un prim obiectiv al eforturilor ce se cer depuse în această privinţă trebuie să-l constituie realizarea rit­mică şi integrală a planului produc­ţiei fizice şi, pe această bază, a pla­nului producţiei-marfă şi la export, în această privinţă, un lucru trebuie să fie clar înţeles: nerealizările, ori­cât de mici ar fi ele, nu pot fi ad­mise sub nici un fel şi, cu atit mai mult, nu pot fi acoperite cu justifi­cări. Toate produsele, toate sorti­mentele au un rol bine determinat în mecanismul echilibrat al planu­lui, al dezvoltării economiei naţio­nale şi, ca atare, ele trebuie reali­zate in cantităţile prevăzute şi livra­te beneficiarilor la termenele stabi­lite în contracte. După cum sublinia secretarul general al partidului — economia naţională are nevoie de o realizare reală a producţiei fizice, a producţiei materiale, care să asigu­re condiţiile necesare înfăptuirii programului de dezvoltare a patriei în actuala etapă, de ridicare conti­nuă a nivelului de trai al poporului. In lumina acestei cerinţe, o maxi­mă concentrare de forţe se impune mai ales in întreprinderile unde există anumite rămîneri în urmă în realizarea producţiei fizice la un sortiment sau altul, colectivelor acestor unităţi revenindu-le obliga­ţia de a nu precupeţi nici un efort pentru a rec­pera integral restanţele in luna iun­ie , în cadru p reocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid, ale orga­nelor de conducere colectivă pentru înfăptuirea acestui obiectiv, o aten­ţie deosebită se cere acordată reali­zării programului de dezvoltare a bazei energetice şi de materii prime a ţării. In această privinţă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sarcini deosebite revin atît oameni­lor muncii din industria minieră şi petrolieră, cit şi celor din domeniul geologiei. Cu toţii sînt chemaţi să acţioneze susţinut, cu hotărîre şi înaltă răspundere pentru recupera­rea nerealizărilor din primele luni, astfel incit pe întregul an să se în­făptuiască integral prevederile pla­nului privind dezvoltarea bazei ener­getice și de materii prime. După cum s-a precizat în repetate rînduri, în acest sector nu există nici o li­mită în depăşirea planului, orice producţie suplimentară fiind bine­venită, contribuind la progresul economic al ţării. Indiscutabil, eforturile ce trebuia să se depună în luna iunie pentru recuperarea restanţelor şi realizarea integrală a planului la producţia fi­_______________file ȘTEFAN (Continuare în pag. a II-a)

Next