Scînteia, iunie 1984 (Anul 53, nr. 12992-13017)
1984-06-01 / nr. 12992
I în acest an încărcat de bogate semnificaţii istorice, cind intr-o atmosferă de puternică însufleţire şi mobilizare întregul nostru popor se pregăteşte să întîmpine, cu noi şi rodnice fapte de muncă, cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944 şi cel de-al XIII-lea Congres al partidului, sărbătorirea zilei de 1 Iunie — „Ziua internaţională a copilului“ şi a 35 de ani de la crearea primelor detaşamente de pionieri în ţara noastră întruneşte valori de simbol în ce priveşte preocuparea partidului pentru creşterea şi educarea tinerilor şi copiilor patriei. Imbrăţişind cu căldură şi dragoste copiii patriei, în acest 1 iunie, societatea noastră dă, o dată în plus, întreaga măsură a grijii permanente faţă de cea mai tinără generaţie a sa, fragede vlăstare ce vor fi miine, în începutul mileniului III, oamenii maturi ai ţării, purtătorii pe mai departe ai idealurilor nobile de libertate, independenţă, de famică paşnică şi creatoare ale părinţilor lor, astăzi angajaţi cu toată fiinţa, în cea mai deplină unitate, în jurul clasei muncitoare, al partidului comunist, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în grandioasa operă de construire a socialismului şi comunismului pe pămîntul României. Ca în fiecare an, 1 iunie oferă milioanelor de copii ai ţării, tinerilor, părinţilor lor, minunatul prilej de a aduce un fierbinte omagiu înţeleptului conducător al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, părintele şi îndrumătorul apropiat al tinerei generaţii, exprimîndu-şi cele mai profunde sentimente de admiraţie şi caldă recunoştinţă pentru prezentul luminos pe care îl trăiesc, pentru înaltul exemplu de revoluţionar neînfricat, de patriot înflăcărat şi luptător pentru viitorul comunist al patriei — de care se vor bucura, in primul rînd, copiii, generaţia de mîine a României. Cu dragoste şi aleasă preţuire, gîndurile tuturor copiilor şi tinerilor se îndreaptă spre tovarăşa Elena Ceauşescu, pentru grija cu care f ii înconjoară, pentru activitatea sa neobosită în slujba Înfloririi ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în ţara noastră. In anii socialismului şi în mod deosebit după Congresul al IX-lea, de cind in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, arhitect cutezător al marilor împliniri pe drumul făuririi României moderne, al afirmării puternice a ţării noastre in rîndul naţiunilor lumii, pentru copiii patriei noastre, pentru tineri în general, au fost create minunate condiţii de viaţă şi învăţătură, de educare şi deplină formare ca oameni şi cetăţeni, ca viitori constructori de nădejde ai socialismului şi comunismului, apărători neînfricaţi ai libertăţii şi independenţei ţării, luptători activi pentru edificarea unei lumi fără arme şi fără războaie, o lume a păcii, înţelegerii, prieteniei şi colaborării intre naţiuni. Marile succese obţinute în dezvoltarea economică şi socială a ţării, în formarea omului nou, înaintat, crescut şi educat în spirit revoluţionar se regăsesc astfel, în mod firesc, în viaţa fiecăruia dintre membrii societăţii, în condiţiile create pentru consolidarea familiei, pentru creşterea şi educarea copiilor, a tinerilor, pentru asigurarea viitorului naţiunii noastre socialiste. Sub semnul acestui nobil ţel, al înaltei răspunderi a secretarului general al partidului faţă de viitorul României, se înscrie — în mod elocvent — preocuparea pentru asigurarea unei politici demografice corespunzătoare, ce urmăreşte menţinerea tinereţii poporului român, dezvoltarea viguroasă a naţiunii noastre socialiste. An de an s-au îmbunătăţit condiţiile de creştere a tinerei generaţii, printr-o atentă asistenţă socială şi sanitară, prin dezvoltarea mijloacelor de refacere a sănătăţii populaţiei şi, cu precădere, de ocrotire a familiei, a mamei şi copiilor. S-a lărgit şi s-a perfecţionat reţeaua sanitară, s-au construit noi spitale, policlinici, creşe, grădiniţe. Este edificator faptul că un sfert din populaţia României este cuprinsă în diferite forme de învăţămint, realitate care subliniază cu tărie preocuparea pentru însuşirea de către tînăra generaţie a celor mai înaintate cuceriri ale ştiinţei, tehnicii, ale cunoaşterii umane, pentru lărgirea orizontului său politic şi cultural. Accesul copiilor la viaţa culturală, prezenţa lor în sălile de spectacole şi pe scenele acestora sunt dovezi incontestabile ale preocupării societăţii pentru însuşirea de către mitiura ismeretic a Valorilor culturii şi ştiinţei, ale artei şi civilizaţiei. Constituie mărturii grăitoare, in acest sens, nu numai indicii de sănătate, de dezvoltare fizică şi psihică armonioasă a copiilor şi tinerilor patriei noastre, sau temeinicia procesului de învăţămînt, bogatele cunoştinţe acumulate, ci şi afirmarea puternică a şcolarilor şi elevilor din România, a tinerilor noştri in mari concursuri internaţionale, cu participanţi din numeroase ţări, fie în domeniul ştiinţelor exacte, fie în domeniul artei sau sportului, impunîndu-se cu autoritate pe primele locuri. In aceste condiţii materiale şi spirituale, de nevisat pentru copiii multor ţări de pe glob şi pentru generaţiile României care şi-au petrecut copilăria in perioada dinainte de 23 August 1944, în climatul de generoasă grijă faţă de copii, manifestată de partid şi de stat, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şoimii patriei, pionierii şi şcolarii se formează ca oameni înaintaţi, cetăţeni demni ai ([Continuare in pag. a IlI-a) 1 Iunie —Ziua internaţională a copilului mfiDULUI, întreaga recunoştinţă A COPIILOR ŢĂRII Poliana CRISTESCU preşedinte al Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor Să fii copil în România înseamnă braţul ne-nfricat Sub care creşti in libertate De-ntreg poporul tău vegheat înseamnă dragoste de ţară Şi-un unic simţămînt sublim, Pe care-n inimile toate Noi, Ceauşescu îl numim. Pictură de Cornelia IONESCU PENTRU PRODUCŢII AGRICOLE SPORITE IN AH \m Prăşitul culturilor in perioadele optime! • Sub semnul urgenţei: încheierea primei prăşite mecanice şi manuale la sfecla de zahăr, floareasoarelui, porumb şi soia. • Specialiştii să urmărească permanent menţinerea densităţii optime a plantelor. • Terenurile erbicidate nu trebuie ocolite de sape. • Zilnic, toate forţele satelor să fie prezente In cîmp, la prăşit. STADIUL EFECTUĂRII PRIMEI PRAŞILE MANUALE LA CULTURA PORUMBULUI, in cooperativele agricole, in procente, pe judeţe, la data de 30 mai (pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii) PROLETARI DIN TOATE JARILE, MIJOVAt ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LUI Nr. 12 992 Vineri 1 iunie 1984 6 PAGINI -50 BANI Epoca premergătoare bornei de istorie de la 23 August 1944 avea şi ea expoziţiile sale cu realizări... Despre una dintre acestea mi-a povestit în urmă cu aproape un sfert de secol Anghel Gherguş, fost muncitor la „Franco-Română“ — „Progresul“ Brăila de azi. Era prin anii *30 şi negustorimea oraşului, patronatul, hai să iasă la vedere cu cele ce sunt în stare să făurească mîinile şi minţile muncitoare. Expoziţia ori iarmarocul, cum vreţi să-i spuneţi, se numea „Luna Brăilei“. Sigur, tonul în tîrgul ad-hoc îl dădeau atunci croitorii ori cojocarii de bundiţe frumos înflorate, meşterii cizmelor cu carimbii înalţi, vânzătorii de limonadă, salep şi zahăr candel, tarafurile tocmite din vreme, serinciobul ori „roata vieţii“. Marea senzaţie au produs-o insă cei de la Franco, prezentindu-se cu o... locomotivă. O locomotivă fabricată de ei, care pufăia, mergea. E drept că in următorii ani cei de la Franco s-au profilat numai pe repararea de locomotive Dar performanţa rămîne ■ performanţă In fond, ce voia să spună ea ? Locomotiva meşterită in condiţii de tehnică rudimentară a epocii oferea, neîndoios, o idee despre potenţialul de gîndire şi creaţie — zestrea de aur dintotdeauna a clasei noastre muncitoare. Un potenţial care aştepta doar clipa istorică prielnică să-i deschidă porţile afirmării. Neuitatului August 1944 i-a revenit această misiune cu adevărat istorică. Prin anii ’70, Anghel Gherguş era de-acum la pensie. A avut însă şansa să vadă cu ochii lui cum întinereşte uzina aşezată în cartierul cu numele de alint al oraşului : „Brăiliţa“. Ciocanul şi daianul din cazangerie — scule de bază, aici — începuseră să iasă şi ele la pensie, locul lor fiind luat de ciocanele pneumatice, aparatele de sudură automată, controlul uriaşelor cazane cu raze gamma ori X. La turnătorie, un cuptor Siemens- Martin îşi alătura şi el şarja atîtor şarje de debut sub arcul de împliniri ale acestor patruzeci de ani. La mecanică uşoară ori mecanică grea se aduceau primele utilaje cu comandă automată, numerică ori cu regim de lucru programat. Oameni entuziaşti, cu gindirea în continuă mişcare, anticipau prin ideile puse în operă naşterea uneia dintre cele mai moderne secţii de aici — hidraulică grea. Uzina se pregătea pentru un salt decisiv. Ce nume purta acesta ? Un nume format din două cuvinte : excavatorul românesc. Două cuvinte şi un singur oraş : Brăila. Brăila — cetatea de scaun a acestui utilaj devenit pretutindeni termen de neînlocuit în ecuaţia progresului epocii moderne. Muncitorul amintit la începutul acestor rinduri a fost prezent — cu bucuria şi cu strădania sa — la realizarea excavatorului cu seria zero, care inaugura un nou drum de creaţie tehnică. Excavatorul avea cupa de 0,5 metri cubi şi fusese înzestrat cu acţionare mecanică, pe cabluri. N-arăta probabil grozav de frumos, dar nouă ni se părea că este. I-am însoţit drumul pînă la platforma de încercări ; lip ! lip ! făceau galenţii noştri pe aleea pietruită şi fiecare aveam lumina sărbătorii in inimă, în suflet. Reuşisem ! Pot fi alăturate cele două „senzaţii“ — cea a locomotivei şi cea a excavatorului ? Şi da, şi nu. Da, pentru că amindouă au avut calitatea de certe reuşite tehnice. Calitatea de martori în timp, probînd inteligenţa tehnică, vocaţia unor oameni dăruiţi definitiv tehnicii. Nu, pentru că faptul petrecut la tîrgul din anii ’30 a rămas ca o izbîndă izolată în istoria uzinei. O dată declanşată, competiţia excavatorului românesc a continuat cu tenacitate. Strategia făuririi acestui utilaj, atit de solicitat in această epocă de mari întemeieri socialiste, a fost gîndită pe termen lung. Ea este parte firească din opera de anvergură, de industrializare socialistă a patriei, operă iniţiată de Partidul Comunist Român, săvîrşită prin munca şi puterea de creaţie a întregului popor. O strategie a modernizării care a descătuşat energii, a dat caleriile TANASACHE (Continuare în pag. a II-a) 40 DE ANI DE MARI IZBINZI SPB STINDARDUL PARTIDULUI BRAŢUL PUTERNIC AL UZINEI PE MARILE ŞANTIERE ALE PATRIEI Constructorii de excavatoare româneşti pe drumul performanţelor tehnice Platforma de încercare a utilajelor făurite de cunoscuta uzină brăileană — „Progresul". De aici au plecat, in ultimele decenii, spre marile şantiere ale patriei, „bateriile" de excavatoare, de dragline româneşti, părtaşe la numeroase ctitorii din epoca de mari construcţii, inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al partidului TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe John V. Brennan şi Ahmed Hiouss, oameni de afaceri din S.U.A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe John V. Brennan, vicepreşedinte executiv al firmei „Global Research“, şi Ahmed Hiouss, din partea grupului „Tennessee Apparel Corporation of Tullahoma“, din Statele Unite ale Americii, care au făcut o vizită în ţara noastră. In cadrul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au fost abordate unele aspecte ale colaborării dintre întreprinderi româneşti de comerţ exterior şi firmele „Global Research“ şi „Tennessee Apparel Corporation of Tullahoma“ şi s-au stabilit noi măsuri in vederea lărgirii acestei conlucrări. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se acţiona în continuare pentru dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor economice româno-americane reciproc avantajoase, pentru încheierea de contracte pe termen lung, care să asigure desfăşurarea unei colaborări fructuoase de lungă durată intre cele două ţări. La primire a participat Ion Păran, ministrul industriei ușoare. Începînd de azi, 1 iunie Alti 600000 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor în pagina a V-a In toate intnprinderile,în toate ramurile PLANUL PE PRIMUL SEMESTRU Îndeplinit integral, LA TOTI INDICATORII! Au trecut cinci luni din acest an, anul celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, anul în care va avea loc cel''de-al XIII-lea Congres al partidului. Bilanţul activităţii economice din această perioadă, desfăşurată sub semnul hotăririi unanime a poporului nostru de a întîmpina aceste evenimente istorice din viaţa ţării cu succese remarcabile în muncă, este bogat în împliniri, în realizări de seamă în îndeplinirea planului şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Este răspunsul patriotic al harnicei noastre clase muncitoare, al ţărănimii şi intelectualităţii, al întregului popor la îndemnurile insufleţitoare şile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se acţiona pretutindeni, în uzine şi pe ogoare, pe şantiere şi in institutele de cercetare şi inginerie tehnologică, cu abnegaţie, pasiune şi spirit revoluţionar pentru valorificarea deplină, cu maximă eficienţă, a puternicului potenţial pro-, ductiv, editivat in ariii socialismului, pentru amplificarea eforturilor 'TA vederea trecerii României socialista le un stadiu nou, superior de dezvoltare. Am putea prezenta nenumărata fapte semnificative desprinse din cronica marii întreceri socialiste din acest an. După cum se cunoaşte, sute de unităţi economice au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe cinci luni la producţiamarfă, livrînd suplimentar însemnate cantităţi de produse deosebit de utile economiei naţionale. De asemenea, se cuvin relevate progresele înregistrate in domeniul înnoirii produselor, în gospodărirea resurselor materiale şi financiare, în creşterea eficienţei economice; multe întreprinderi au înscris, la aceste capitole, zeci şi sute de produse noi, cu un înalt nivel tehnic şi calitativ, însemnate economii de materii prime, materiale, combustibili şi energie, sporuri substanţiale de productivitate, producţie netă şi beneficii. Sunt succese cu care ne mîndrim, pentru că ele îmbogăţesc avuţia societăţii noastre, avuţia întregului popor, pentru că ele sporesc venitul naţional — sursa trainică a progresului necontenit al economiei naţionale şi a ridicării bunăstării celor ce muncesc. Dar anul 1984 pune în continuare în faţa colectivelor de oameni ai muncii sarcini deosebit de complexe şi mobilizatoare, a căror înfăptuire impune o activitate exemplar organizată, întărirea disciplinei şi răspunderii la fiecare loc de muncă, astfel incit în fiecare unitate economică rezultatele să se situeze la nivelul maxim al posibilităţilor. Este o cerinţă cu atît mai imperioasă dacă avem in vedere că în perioada care a trecut din acest an în unele sectoare s-au acumulat o serie de rămîneri în urmă la unii indicatori de plan, care au influenţat nefavorabil rezultatele pe ansamblul economiei. Interesele economiei naţionale, ale noastre, ale tuturor, impun în prezent, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU» la recenta plenară a Consiliului National al Oamenilor Muncii, „să tragem concluziile necesare pentru a acţiona cu toată hotărîrea in vederea lichidării rămînerilor in urmă, pentru îndeplinirea incă in primul semestru al acestui an — deci pînă la sfirşitul lunii iunie — a planului, in toate sectoarele şi la toţi indicatorii“. In spiritul acestor Înalte exigenţe, luna iunie se inscrie ca o perioadă decisivă pentru îndeplinirea in bune condiţii a planului şi angajamentelor pe primul semestru al anului. Iar faptele atestă că pretutindeni, în toate unităţile economice există reale posibilităţi ca în această ultimă lună a primului semestru să se obţină rezultate superioare în producţie, la nivelul sarcinilor de plan şi al angajamentelor asumate în întrecere. Esenţial este ca fiecare colectiv de oameni ai muncii să se preocupe în cel mai înalt grad de modul în care este folosit marele potenţial productiv de care dispune în prezent economia noastră naţională, ca în fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă să se acţioneze cu deosebită grijă şi răspundere pentru gospodărirea raţională, cu maximă eficienţă, a resurselor materiale şi energetice. Un prim obiectiv al eforturilor ce se cer depuse în această privinţă trebuie să-l constituie realizarea ritmică şi integrală a planului producţiei fizice şi, pe această bază, a planului producţiei-marfă şi la export, în această privinţă, un lucru trebuie să fie clar înţeles: nerealizările, oricât de mici ar fi ele, nu pot fi admise sub nici un fel şi, cu atit mai mult, nu pot fi acoperite cu justificări. Toate produsele, toate sortimentele au un rol bine determinat în mecanismul echilibrat al planului, al dezvoltării economiei naţionale şi, ca atare, ele trebuie realizate in cantităţile prevăzute şi livrate beneficiarilor la termenele stabilite în contracte. După cum sublinia secretarul general al partidului — economia naţională are nevoie de o realizare reală a producţiei fizice, a producţiei materiale, care să asigure condiţiile necesare înfăptuirii programului de dezvoltare a patriei în actuala etapă, de ridicare continuă a nivelului de trai al poporului. In lumina acestei cerinţe, o maximă concentrare de forţe se impune mai ales in întreprinderile unde există anumite rămîneri în urmă în realizarea producţiei fizice la un sortiment sau altul, colectivelor acestor unităţi revenindu-le obligaţia de a nu precupeţi nici un efort pentru a recpera integral restanţele in luna iunie , în cadru p reocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid, ale organelor de conducere colectivă pentru înfăptuirea acestui obiectiv, o atenţie deosebită se cere acordată realizării programului de dezvoltare a bazei energetice şi de materii prime a ţării. In această privinţă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sarcini deosebite revin atît oamenilor muncii din industria minieră şi petrolieră, cit şi celor din domeniul geologiei. Cu toţii sînt chemaţi să acţioneze susţinut, cu hotărîre şi înaltă răspundere pentru recuperarea nerealizărilor din primele luni, astfel incit pe întregul an să se înfăptuiască integral prevederile planului privind dezvoltarea bazei energetice și de materii prime. După cum s-a precizat în repetate rînduri, în acest sector nu există nici o limită în depăşirea planului, orice producţie suplimentară fiind binevenită, contribuind la progresul economic al ţării. Indiscutabil, eforturile ce trebuia să se depună în luna iunie pentru recuperarea restanţelor şi realizarea integrală a planului la producţia fi_______________file ȘTEFAN (Continuare în pag. a II-a)