Scînteia, octombrie 1984 (Anul 53, nr. 13096-13121)

1984-10-02 / nr. 13096

Puternică mobilizare a tuturor forţelor, înaltă răspundere pentru realizarea exemplară a sarcinilor economice PRODUCŢIA FIZICĂ, EXPORTUL, EFICIENTA - obiective majore în industrie în ultimul trimestru al anului Am intrat în ultimul trimestru al acestui an hotăritor al cincina­lului. Pretutindeni, in întreprinde­rile industriale. De şantierele de construcţii si De pnoare, în institu­tele de cercetare si inginerie teh­nologică, oamenii muncii, răspun­­zind îndemnurilor mobilizatoare adresate de tovarăşul Nicolae Ceausescu, secretarul general al partidului, la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. si cu prilejul vizitelor de lucru in jude­ţele Arad si Timis, desfăşoară o ac­tivitate rodnică, plină de abnegaţie pentru îndeplinirea exemplară a planului la toţi indicatorii. Puter­nic angajati în entuziasta întrece­re socialistă, ei sunt hotărîti să în­­tîmpine cu noi si remarcabile fan­te de muncă cel de-al XIII-lea Congres al partidului. Consemnări din cronica marii întreceri socialiste : sute şi sute de colective de oameni ai muncii au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului pe 9 luni, reali­zarea suplimentară a unor însem­nate cantităţi de produse intens so­licitate de economia naţională şi la export , constructorii de pe şantie­rele ţării, intensificînd ritmul lu­crărilor de investit», au pus in funcţiune în perioada care a trecut din acest an noi si importantă ca­pacităţi de producţie, care sporesc potenţialul productiv al ţării, avu­ţia întregului popor. La rîndul lor, oamenii muncii din agricultură au raportat succese de seamă in creş­terea producţiei agricole, în strîn­­gerea recoltei din această toamnă. Demne de relevat sunt, totodată, succesele obţinute de numeroase unităţi în domeniul creşterii pro­ductivităţii muncii, reducerii con­sumurilor materiale si energetice, înnoirii si modernizării produselor, în creşterea eficienţei economice a întregii activităţi productive. Este un tablou însufleţitor, bo­gat in înfăptuiri, care demonstrea­ză cu puterea faptelor înalta con­ştiinţă muncitorească, revoluţiona­ră, competenta si spiritul de buni gospodari ale oamenilor muncii. Cu conştiinţa de a se sti făuritorii si beneficiarii a tot ceea ce înfăptu­iesc, oamenii muncii din toate do­meniile de activitate acţionează in aceste zile sub semnul imperati­vului major de a transforma acest ultim trimestru al anului intr-o pe­rioadă a rezultatelor superioare in producţie, la nivelul maxim al po­sibilităţilor. Indiscutabil, sarcinile economice ce au mai rămas de înfăptuit pină la sfîrsitul anului sint mari si com­plexe, deosebit de mobilizatoare, dar realiste. Ele vizează, deopotri­vă, îndeplinirea integrală a planu­lui şi a angajamentelor la produc­ţia fizică, la toate sortimentele, acordîndu-se o atenţie specială realizării programului de asigura­re a resurselor energetice şi de ma­terii prime , înfăptuirea exemplară a sarcinilor de export si iniţierea de noi acţiuni pentru suplimenta­rea acestuia , punerea în funcţiu­ne la termenele stabilite, si chiar în avans, a noilor capacităţi de pro­ducţie planificate să producă in acest an : creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, prin per­fecţionarea continuă a organizării producţiei şi a muncii, mecanizarea şi automatizarea proceselor de fa­bricaţie, fiei»,fin«a deplină a forţei de muncă, a maşinilor şi instala­ţiilor, ridicarea gradului de pregă­tire profesională a întregului per­sonal muncitor , îmbunătăţirea per­manentă a calităţii si nivelului teh­nic al produselor , reducerea mai substanţială a consumurilor de ma­terii prime, materiale, energie si combustibili si valorificarea supe­rioară a acestora ; intensificarea acţiunilor privind recuperarea si utilizarea materialelor şi suban­­samblelor refolosibile. Totodată, o maximă atenţie trebuie acordată realizării în timp optim a tuturor lucrărilor agricole de toamnă, în­făptuirii neabătute a programului de autoaprovizionare. Sunt, de bună seamă, obiective majore, esenţiale ale planului de acest an, care vizează progresul mai accelerat al economiei natio­nale, ridicarea continuă a bunăstă­rii materiale si spirituale a între­gului popor. Complexitatea deose­bită a sarcinilor economice ce au mai rămas de înfăptuit pină la sfîrsitul anului imprimă acestui ul­tim trimestru caracterul unei pe­rioade decisive pentru îndeplinirea planului, in care fiecare lună, fie­care zi si fiecare oră au un rol ho­tăritor. Argumentele ? In primul rînd, pentru că în lunile care au trecut din acest an într-o serie de întreprinderi s-au acumulat unele restante în îndeplinirea planului la producţia fizică sau la unii indica­tori de eficientă, rămîneri în urmă care pot si trebuie recuperate neîn­­tîrziat. In al doilea rînd, deoarece sarcinile ce revin fiecărei unităţi economice în acest al patrulea tri­mestru al anului sunt superioare celor din trimestrele anterioare, efectele multora dintre măsurile tehnico-organizatorice aplicate pe parcursul anului în producţie con­­cretizîndu-se tocmai în această pe­rioadă de sfirşit de an. In al treilea rînd, pentru că în ultimul trimes­tru al anului este necesar să se asigure un înalt ritm de creştere a producţiei şi eficienţei economi­ce, ritm care să permită îndepli­nirea în bune condiţii, încă din pri­mele zile, a planului pe anul viitor. Toate aceste argumente pledează cu putere pentru organizarea ire­proşabilă a producţiei şi a mun­cii, pentru crearea unui climat de ordine si disciplină desăvîrsite în fiecare întreprindere, astfel încît, în acest trimestru, pretutindeni, la fiecare loc de muncă, timpul de lucru al personalului muncitor si al maşinilor, utilajelor si instala­ţiilor să fie folosit cu maximă efi­cienţă. Iată obiectivul principal al acestei perioade, care trebuie să se afle înscris zi de zi pe agenda de lucru a tuturor orga­nizaţiilor de partid şi consiliilor oamenilor muncii, ale colectivelor din toate unităţile economice. Cu toată claritatea trebuie înţeles că baza tehnică modernă de care dis­pune in prezent fiecare întreprin­­dere va putea da rezultatele scon­tate numai printr-o organizare rigu­roasă, superioară, cu adevărat ştiin­ţifică a producţiei şi a muncii. Ori­­cît de perfecţionate ar fi maşinile şi utilajele din dotarea întreprin­derilor. oricît de avansate ar fi teh­nologiile de fabricaţie, ele vor asi­gura realizări maxime în creşterea producţiei şi a eficienţei economice numai în condiţiile unei organizări _______________Ilie STEFAN (Continuare în pag. a II-a) ­­6S Renumele de constructori de aparate de măsură şi control de mare precizie al oamenilor muncii de la întreprinderea de aparate electrice de măsurat din Timişoara se întemeiază, în bună măsură, pe un „amănunt" mai puţin cunoscut : unitatea este singurul producător din ţară de cristale artificiale. Fabricaţia acestor „pietre pre­­ţioase , cu largă utilizare în industriile electrotehnică, de mecanică fină, textilă şi în alte sectoare ale economiei naţionale a crescut constant în ultimii ani. In acest fel, s-au putut realiza milioane de lagăre încorporate in con­toare şi aparate de măsură de mare precizie. In fotografie , un aspect din secţia safire şi rubine artificiale, unde me­dia de virsta a personalului nu depăşeşte 24 de ani, ceea ce vorbeşte de la sine despre tinereţea unui colectiv de muncă dintr-un domeniu de mare perspectivă al industriei r- - - —— PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 096 || Marţi 2 octombrie 1984 4 PAGINI — 50 BANI IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂȘUL NICOLAI CEAUŞESCU, ININTIMPINAREA CONGRESULUI AL XIII-LEA AL PARTIDULUI -LA SEM­AN­AT- - în fiecare zi, un avans substanţial! • Pînă în seara zilei de 30 septembrie au fost însămînţate 67 la sută din suprafeţele pre­văzute a se cultiva cu orz şi 10 la sută din cele destinate grîului • Sub media zonei la semănat total culturi se situează judeţele Zona I: Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Bu­zău, Arad.­­ Zona a ll-a: Bihor, Satu Mare, Prahova, Galaţi, Vrancea. Zona a lll-a: Sălaj, Cluj, Mureş, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Maramureş. Ziarul nostru a întreprins o anchetă în mai multe judeţe, solicitind răspun­suri la următoarele întrebări : • CU CIT AU AVANSAT, SIMBATA SI DUMINICA, LUCRĂRILE LA INSAMINIAT ? • REFLECTA ACEST RITM POSIBILITĂŢILE EXISTENTE ? • CE MASURI SE IAU PENTRU ÎNCHEIEREA INSAMINTARILOR LA TERMENELE STABILITE ? Iată răspunsurile primite : ••­­ • În ultimele două zile - 29 şi 30 septembrie - suprafeţele în­­sămînţate au crescut cu 322400 hectare, dar în majoritatea ju­deţelor ritmul de lucru a fost necorespunzător TELEORMAN ING. VASILE BONCOTA, direc­torul direcţiei agricole judeţene . Sîmbătă şi duminică, au fost se­mănate 10 300 hectare cu orz, 7 720 hectare cu griu şi 1 210 hectare cu orzoaică, înregistrindu-se cele mai bune viteze de lucru de la declan­şarea actualei campanii. Pină duminică seara, orzul a fost insămînţat pe 88 la sută din cele 30 600 hectare planificate, orzoaica — pe 61 la sută din program, iar griul — pe 7 720 hectare din totalul de 111 960 hectare. Dealtfel, la orz si orzoaică semănatul se încheie astăzi pe toate­­ suprafeţele sta­bilite. Dacă pe ansamblul judeţului rit­mul realizat este bun,­in unităţile agricole din unele consilii agroin­dustriale — Videle, Blejeşti, Dră­­găneşti-Vlaşca, Siliştea — rezulta­tele la semănat sunt sub posibilităţi. Pentru finalizarea în cel mai scurt timp a însăminţării griului, principalele forţe mecanice au fost redistribuite la efectuarea arături­lor şi a lucrărilor de pregătire a patului germinativ. Totodată, au fost luate măsuri pentru asigu­rarea funcţionării la întreaga capa­citate a semănătorilor, fiecare for­maţie de lucru avind ateliere mo­bile de reparaţii, dotate cu tot ce este necesar pentru înlăturarea operativă a defecţiunilor. Activita­tea mecanizatorilor a fost organi­zată în schimburi prelungite, de zi şi de noapte. In schimbul doi, de exemp’ri, sunt folosite 2 230 tractoa­re. Pe­erenurile de pe care se re­­coltea­­ acum porumbul şi urmează a fi însămînţate cu griu au fost concentrate importante forţe uma­ne la strângerea resturilor vegetale. (Stan Ştefan). ARAD ING. GHEORGHE CU­TPER, di­rector adjunct al direcţiei agricole judeţene .......................----------­In cele două zile — sîmbătă şi duminică — pe ogoarele judeţului Arad a fost arată o suprafaţă de 15 445 hectare şi însămînţate 20 130 (c­ontinuare in pag. a ll-a) Noi măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice • Cu gîndul la omul care corespondează, la omul care călătoreşte, la omul care telefonează • Cînd poşta se apucă să... scrie scrisori • Pentru ca telefoanele să nu mai facă „atingeri”, iar 051 să răs­pundă mai prompt • Calitatea serviciilor urmărită pe un front larg, de la neajunsuri minore pină la perfecţionări de vastă cuprindere Fără îndoială, serviciile publice constituie unul dintre elementele de seamă ale condiţiilor de viaţă, ale nivelului de trai, iar faptul că proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului prevede o substan­ţială creştere a volumului serviciilor, în cincinalul următor d intre 68—76 la sută — este o dovadă a preocupării neabătute a partidului pentru creşterea, în continuare, a calităţii vieţii oamenilor muncii. Nefiind posibilă o cuprindere a totalității acestor sectoare, ne-am limitat, doar la câteva, respectiv la unele din cele aflate în subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. ...Sunt staţii de cale ferată prin care se perindă zeci de mii de oa­meni pe zi. Dar ei nu sunt tot­deauna atit de graniţi incit să nu observe ambianţa existentă, să nu-şi formeze o impresie. Şi pen­tru ca prima impresie despre li­toralul românesc să fie bună, şeful gării Constanţa, inginerul Radu Manoliu s-a gindit să afle ce părere au călătorii despre aspectul şi gospodărirea gării, despre orga­nizarea activităţii la ghişeele pen­tru public. Ca urmare,­ a fost lansat un chestionar, cuprinzînd întrebări ce se refereau la sistemul de infor­mare, atitudinea personalului, starea de curăţenie etc. S-au primit 261 de răspunsuri. Urmările acestui test : s-a reorgani­zat munca, pe ture, a casierelor, s-au îmbunătăţit atitudinea şi ţinuta lor, textele conţinînd informaţii au fost aşezate în condiţii de mai bună vizibilitate etc. 4 000 de cetăţeni despre serviciile poştale. Opt tone de corespondenţă (scrisori, telegrame, ziare, alte pu­blicaţii), 1,8 milioane trimiteri ! A­­cesta este volumul zilnic al activi­tăţii poştale numai în Capitală. Dacă luăm în calcul întreaga ţară, cifra devine şi mai impresionantă. La fel de impresionant este şi tra­ficul telefonic, in continuă creştere, îndeosebi după introducerea telefo­niei interurbane automate. Desigur, beneficiare ale acestui larg evantai de servicii sunt şi întreprinderile, instituţiile. Dar cea mai mare parte a prestaţiilor este consacrată cetă­ţenilor. Am considerat, de aceea, oportună testarea opiniei publice întreprinse de Direcţia judeţeană de poştă şi telecomunicaţii Braşov. Au fost întocmite chestionare , 4 000 au şi fost expediate pe adresa unor abo­naţi ai serviciilor luate la intîmplare, din cartea de telefon. „Recolta" a fost cit se poate de bogată : răspun­surile primite conţin numeroase aprecieri pozitive, unele observaţii critice întemeiate şi nu mai puţin de 408 propuneri. Desigur, autorii acestui sondaj nu au dorit să facă un „inventar“ de neajunsuri, ci o cunoaştere a lor, prin prisma beneficiarului, pentru a putea acţiona mai eficient pentru înlăturarea lor. Deci, ce a urmat, la Braşov, după prelucrarea datelor rezultate din sondaj ? Am notat mai întâi măsurile de remediere a lipsu­rilor, în domeniul serviciilor tele­fonice, sector ce cumula cele mai multe sesizări ale cetăţenilor tes­taţi, s-a procedat cu cea mai mare exigenţă in recepţia aparatelor pri­mite de la „Electromagnetica“ şi s-au revizuit circa 10 000 din cele existente la domiciliul abonaţilor ; s-au înlocuit firele aeriene de pe 50 de străzi etc. Rezultatul a fost încu­rajator : s-au primit cu 2 000 mai puţine reclamaţii la 021 faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. In ce priveşte serviciile poştale, în afara unor cazuri concrete, sem­nalate şi soluţionate fiecare în parte, concluzia principală a sonda­jului a fost următoarea : trebuie intensificate activitatea de perfec­ţionare profesională şi munca edu­cativă in rândul lucrătorilor avind relaţii cu publicul. Date fiind rezultatele bune ale sondajului, care nu este primul la Braşov, decit ca amploare, ministe­rul a decis extinderea acestei prac­tici in toate judeţele. Modernizarea şi automatizarea în sprijinul îmbunătăţirii serviciilor. Sunt anumite neajunsuri atit de cu­noscute ale servirii cetăţenilor, in­cit pentru depistarea lor nu este ne­voie de nici un sondaj. O privire in holul aglomerat al unei gări este suficientă. Nu o dată vezi zeci de ____________Rodica ŞERBAN (Continuare in pag. a Il-a) Cei mai buni o mină se ridică deasupra capetelor. — Aveţi cuvintul. — Eu, zice cel care ridicase mina, sunt electronist. Şi aş vrea să propun pe lista de candidaţi pentru noul birou al organizaţiei noastre de partid tot un electronist. Se nu­meşte Constantin Ion. Îl cunosc bine, de la locul de muncă. Stă­­pineşte temeinic me­seria, nu-i sarcină, orb­it de grea, pe care să nu o ducă la în­deplinire. Ce spun eu e realitate, nu laude... Constantin Ion e trecut pe listă mai iu­ţii de murmurul de aprobare al întregii a­­dunări. Comuniştii au datoria să-şi cunoască bine tovarăşii de mun­că, aşa cum sunt ei, cu trăsături morale care le înfrumuseţează chi­pul, cu lipsuri impo­­triila cărora se cuvi­ne să lupte, cu aspira­ţia mereu vie spre autoperfecţionare. Altă mină... — Aveţi cuvintul. έ­l propun pe Con­stantin Vlaicu. Comu­nist tinăr. Destoinic. Om cu răspundere. Combativ. Dar astea le știe fiecare de aici. Este doar șeful nostru de atelier... — Știm, știm... sub­scrie o voce din sală. Iar propunerea e foar­te binevenită. In bi­roul de partid avem nevoie de astfel de oameni, combativi. Judecată matură. Unanimitate de păreri. Nici nu are cum să fie altfel. Totdeauna oamenii cu un ridicat nivel de răspundere s-au bucurat de pre­ţuirea comuniştilor. Este, dealtfel, una din trăsăturile definitorii ale membrului de partid. Să porţi răs­punderea muncii tale. Să acţionezi cu răs­pundere pentru bunul mers al activităţii la locul tău de muncă, oriunde este aşteptată intervenţia ta. Şi de­termini şi pe alţii să se ridice la această treaptă de înţelegere a drepturilor şi înda­toririlor comuniste... — Provin pe Gheor­­ghe Ivănică... Pentru el, ca pentru mulţi, foarte mulţi comu­nişti, vorbesc faptele... Iar tovarăşul Ivănică, Un fapt, o semnificaţie ştiţi bine, vine întot­deauna cu idei bune pentru perfecţionarea tehnologiilor de pro­ducţie. Pentru comunişti vorbesc faptele. O realitate care a prins trainice rădăcini incă din zorii apariţiei pe scena istoriei a parti­dului nostru. Faptele au vorbit pentru co­munişti în anii grei, din lunga noapte ile­gală. Au vorbit fap­tele şi jertfa comu­nistă in anii dinţii ai revoluţiei noastre şi în fiecare clipă a ce­lor 40 de ani de liber­tate şi progres conti­nuu. Faptele intrate in istorie au impus definitiv pe aceşti oa­meni făuritori de is­torie... — Propun pe tova­răşa Călinescu Monica. Muncitoare electro­­nistă. O tovarăşă care se bucură de preţui­rea tuturor. Pentru severitatea cu care în­ţelege să-şi facă dato­ria la locul ei de muncă, pentru com­portarea demni in viaţa de producţie şi in viaţa de toate zi­lele. Revine, mereu şi mereu, acelaşi cintar in aprecierea calită­ţilor morale ale comu­niştilor... Aceeaşi ar­monie intre viaţa e­­xemplară de produc­ţie şi viaţa de toate zilele. Se ridică in ochii stimei comuniste promotorii spiritului novator, revoluţionar. Sunt puşi in frunte, pe lista meritelor, aşii in meserie, oamenii cu un trainic prestigiu profesional. Iar aceasta nu-i doar oglinda adunării de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid nr. 8 mon­taj de la întreprin­derea de elemente de automatizare din Bucureşti. Este sta­rea de spirit pe care o intilneşti la scară naţională, in toate a­­dunările ce au loc in întregul partid. Loc unde opinia comunis­tă se afirmă cu fer­mitate revoluţionară, loc unde cei mai buni din cei buni sunt propuşi in noile bi­rouri ale organizaţiilor de bază. Cei mai buni din cei buni. Privirile partidului şi ale ţării către vi­itor — atit de limpede conturate in proiectul de Directive pentru cel de-al XIII-lea Congres — cer in fruntea bătăliei pen­tru socialism pe pă­­mintul României toc­mai astfel de oameni de nădejde, comu­nişti căliţi in Iureşul revoluției pe care o înfăptuim. file TANAS­ACHE

Next