Scînteia, februarie 1985 (Anul 54, nr. 13201-13224)

1985-02-01 / nr. 13201

PAGINA 2 îi SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU TOATE TERMOCENTRALELE SĂ FUNCŢIONEZE LA PARAMETRI CI MAI ÎNALŢI!­1ŞALNIŢA Zi de zi, eforturi susţinute, amplă mobilizare de forţe pentru SPORIREA PRODUCŢIEI­ ­ DE ENERGIE ELECTRICA „Creierul“ oricărei termocentrale este camera de comandă. La Işalniţa, aveam să ne convingem o dată în plus că aici „se vede“ şi „se adună“ munca de fiecare minut a întregului colectiv din centrală. Mai exact, fo­­losindu-ne de cifre, in ziua de 24 ianuarie, la ora 12,40, toate cele opt grupuri funcţionau, iar puterea pusă la dispoziţia sistemului energetic na­ţional era de 640 MW.­­ Mult sau puţin ? Iată întrebarea la care am căutat să găsim răspuns şi noi, urmărind de-a lungul a aproape douăsprezece ore modul in care işi desfăşoară ac­tivitatea energeticienii doljeni. De la început se impune să remarcăm strădania, abnegaţia, dăruirea de care dă dovadă colectivul acestei termocentrale, de la muncitor pină la director, pentru a da ţării tot mai multă energie electrică. Dacă ar tre­bui să ilustrăm printr-un singur cuvînt munca energeticienilor de aici, acesta nu ar putea fi decit : eroism. Argumente ? Dacă z*pada *» viscolul au făcut ca termocentrala din Işalniţa să pulseze in sistemul naţional, in urmă cu cîteva zile, mai puţini megawaţi decit de obicei, în prezent, aici se asigură zilnic aproa­­­pe 700 MW, ajungindu-se in orele de vîrf ale consumului din sistemul energetic naţional la 800 şi peste 800 MW. Cu ce eforturi ? — îl întrebăm pe inginerul Vasile Mănescu, direc­torul tehnic şi secretar al comitetu­lui de partid din termocentrală. Dar înainte de consemnarea răs­punsului trebuie spus că dialogul, dealtfel nu prea lung, s-a purtat în picioare între mai multe apeluri făcute şi primite prin staţia de ra­dio, cu care directorul ţinea legătura cu toate compartimentele termocen­tralei. Răspunsul se lăsa aşteptat. Vocea răguşită a interlocutorului ezita in a da un răspuns ferm. Eforturile ? Mai bine convingeţi-vă singuri, urmărindu-i la lucru pe oameni“. Ceea ce am făcut. Termomecanica — o pro­blemă rezolvată încă din toamnă. Inginerul Gheorghe Rusu studia documentaţia tehnică a unui cazan cînd l-am întrerupt pentru citeva minute, adresîndu-i întreba­rea : — Cum funcţionează agregatele din centrală la această oră ? Răspunsul a venit prompt : „La noi, la ora de faţă (adică 13:05) nu sunt nici un fel de indisponibilităţi care să determine reducerea sarcinii de putere pe centrală. Am luat mă­suri încă din toamnă, când am exe­cutat operaţiile de reparaţii şi în­treţinere la grupurile energetice. Mai mult, am respectat cu sfinţenie ciclul de reparaţie a morilor de căr­bune, instalaţii in care uzura implică pe lingă intervenţii prompte şi în­cadrarea în anumite termene. Bună­oară, la 1 200 ore de funcţionare, blindajele trebuiau schimbate. Prin­­tr-o muncă bine organizată, plină de pasiune, formaţia maistrului Ion Go­­deanu a reuşit să respecte perma­nent cele şapte zile necesare revizi­ilor tehnice şi cele 17 pentru repa­raţii capitale. Adeseori, aceste ter­mene au fost chiar scurtate“. Şi totuşi probleme exis­tă. Ora 14:30. Privim panoul sinop­tic, unde apare înregistrată puterea la care lucrează cele 8 grupuri. Notăm — 615 MW. Este, sincer, o surpriză. Ne-am fi aşteptat ca cifra să fie mai mare. Intuind parcă mi­rarea noastră, tehnicianul Nicolae Rovenţa ne invită să mergem la secţia combustibil, punctul cel mai fierbinte al termocentralei, unde ziua îi prinde pe oameni în noapte şi noaptea în zi. Aici, printr-o mun­că ce greu poate fi exprimată in cu­vinte, oamenii luptă cu minutele şi cu secundele pentru ca fiecare vagon să fie cit mai grabnic descărcat. Sunt muncitori din termocentrală, oameni ai muncii din unităţile economice ale Craiovei, ostaşi, constructori şi acti­vişti de partid. O nemaiintilnită con­centrare de forţe cunoaşte în aceste zile Işalniţa. Nici nu se putea altfel. De aici, zilnic, oră de oră, trebuie să pornească sute de megawaţi-oră. Şi pornesc. Dar pentru aceasta este nevoie de cărbune, de tot mai mult cărbune. Zilnic, termocentrala, pentru a func­ţiona la parametri cit mai înalţi, „înghite“ aproape 30 000 tone de cărbune energetic. Dar din cauza vremii aspre, vagoanele cu cărbune au îngheţat şi operaţiile de descăr­care decurg anevoios. Din acest mo­tiv, zile in şir, termocentrala a func­ţionat cu cărbune din depozit. Acum, în condiţiile acestei ierni aspre, s-a văzut cit de mult contează faptul că, în timpul verii, s-au făcut rezerve de cărbune cit mai mari. Totodată, de aici trebuie trase insă şi învă­ţămintele necesare, astfel incit nea­junsurile din această perioadă să nu se mai repete. Avem în vedere in special faptul că, în prezent, rezer­vele de cărbune existente în depozit sint mici, nedepăşind 135 000 de tone — adică atît cit este necesar pentru funcţionarea termocentralei timp de şase zile. „Pentru a nu mai consuma cărbune din depozite, am stabilit in cadrul comandamentului pe termo­centrală ca, zilnic să descărcăm cita 400—450 de vagoane. în felul acesta, întreaga cantitate necesară funcţio­nării cazanelor se poate asigura din cărbunele livrat de mineri“ — ne spune directorul tehnic al termocen­tralei. Cu alte cuvinte, zilnic, ter­mocentrala „trăieşte“ din ceea ce se descarcă. Ştiut fiind acest lucru, atît de conducerea unităţii, cit şi de fie­care muncitor in parte, să vedem cum se desfăşoară activitatea de descărcare a vagoanelor încărcate cu cărbune. „Puncte slabe" pe fluxul cărbunelui. In cele patru staţii de descărcare sunt în aceste zile numeroase cadre de la comitetul judeţean de partid, factori de conducere din Ministerul Minelor şi de la Regionala C.F.R. Craiova. Se munceşte cu multă dăruire. Se fac eforturi deosebite. Şi totuşi trebuie spus, ritmul de descărcare este nemulţumitor. Pe de o parte, sunt neajunsuri la descărcarea vagoa­nelor automate. Iarna şi, mai ales, în cursul acestei ierni geroase, căr­bunele umed din car­ere îngheaţă şi, practic, nu mai poate fi descărcat din vagoanele automate. — Intr-adevăr, iarna, pe timp fri­guros, vagoanele automate nu sunt cele mai potrivite pentru transportul cărbunelui, intervine tovarăşul Augustin Angheleanu, directorul ge­neral al Regionalei C.F.R. Craiova. De aceea, am acţionat rapid şi am înlocuit 15 navete de acest fel cu vagoane semiautomate, care se descarcă mult mai uşor, venind în acest fel in întimpinarea energeti­cienilor. Dar să vedem cum se acţionează acum pentru descărcarea cit mai operativă, în flux, a vagoanelor în­cărcate cu cărbune. Cit de continuu este acest flux aveam să ne dăm seama in momentul in care toate vagoanele din cele patru staţii erau descărcate ,şi se aştep­ta următorul „schimb“. După în­delungate­­ parlamentări şi discuţii intre ceferişti şi energeticieni, nave­ta a sosit... după 50 de minute, exact cit durase descărcarea celei dinainte. De ce nu se asigură fluxul continuu? Lipsesc vagoanele ? Nu. Lipseşte for­ţa de muncă ? Nu. Acest flux care trebuie să fie continuu este „scurt­circuitat“ de faptul că elementare noţiuni de organizare sunt ignorate. Mai exact, este vorba de neres­­pectarea graficului de mişcare şi manevră a vagoanelor din gară la staţiile de descărcare din termocen­trală. Aşa se face că dimineaţa una se stabileşte pe hîrtie, iar in practi­că alta se realizează. Mai exact, în dimineaţa cînd ne aflam aici se stabilise ca, după intrarea navetelor în staţia de descărcare, la intrarea în staţii să aştepte gata pregătite alte navete. Dar, după cum am vă­zut, se pierd zeci şi zeci de minute pină cînd vagoanele încărcate cu cărbune ajung la staţiile de descăr­care. Repetăm, se fac eforturi deose­bite pentru descărcarea cit mai ope­rativă a vagoanelor, dar iată că nu se poate rezolva o simplă problemă de organizare. Este oare normal ? Credem că nu. Fapt demonstrat şi de o altă problemă întîlnită la Işalniţa, o problemă deosebit de acută a că­rei rezolvare s-a dovedit în final a fi foarte simplă. Ce nu s-a făcut în trei luni, s-a făcut în patru zile. Redăm în încheiere următorul fapt. Tunelul de dezgheţare, atît de ne­cesar in condiţiile acestei ierni aspre activităţii din termocentrală, trebuia să fie finalizat in luna noiembrie 1984. Totuşi, din fel de fel de mo­tive, in cea mai mare parte subiec­tive, lucrările nu au fost încheiate la termenul prevăzut. La indicaţii ferme, prin­­luar­ea unor măsuri ope­rative, in patru zile s-a făcut ceea ce nu s-a realizat in trei luni. Evocăm acest fapt nu de dragul de a-l evoca sau pentru că nie face plă­cere, ci pentru a demonstra cu pu­terea faptelor că probleme care par a fi foarte greu de rezolvat pot să fie grabnic soluţionate atunci cînd se instaurează un climat de ordine şi disciplină. Şi este de aşteptat că aşa vor acţiona toţi oamenii muncii din termocentrala Işalniţa şi in pe­rioada imediat următoare pentru re­zolvarea operativă a tuturor proble­melor de care depind bunul mers al activităţii şi creşterea producţiei de energie electrică. Iată prezentat, pe scurt, filmul unei zile de muncă „fierbinte“ la termocentrala Işalniţa, intr-un do­meniu tot atît de „fierbinte“ — pro­ducerea şi livrarea unor cantităţi tot mai mari de energie electrică. Pe lingă neajunsurile care se mai fac simţite, trebuie remarcate eforturile stăruitoare depuse de toţi oamenii muncii din această mare cetate ener­getică a ţării pentru a pulsa în sistemul energetic naţional cu­ mai multă energie electrică. In ziua de 24 ianuarie, energeticienii de aici au rea­lizat un adevărat record : 395 de va­goane cu cărbune descărcate, fapt ce a permis livrarea unei producţii de 15 862 MWh energie electrică. Gheorghe IONITA Nicolae BABALAU Aici, la dispeceratul general al termocentralei Işalniţa, prin intermediul panourilor sinoptice se urmăreşte în fiecare moment modul în care func­ţionează toate cele 8 agregate energetice Aspect din sala turbinelor de la termocentrala Işalniţa SITUAŢIA VAGOANELOR DESTINATE TRANSPORTULUI DE CĂRBUNE în dimineaţa zilei de 31 ianuarie In dimineaţa zilei de 31 ianuarie erau, aşadar, încărcate cu cărbu­ne peste 4 600 de vagoane conven­ţionale, cu circa 1 000 vagoane mai mult decit in urmă cu două zile. Avind in vedere că procesul teh­nologic îngăduie un rulaj zilnic de circa 2 500 de vagoane convenţio­nale, rezultă, că, practic, 2100 va­goane convenţionale sunt încă imo­bilizate cu cărbune, unele de mul­tă vreme. De aici se desprinde concluzia că în fiecare termocen­trală, şi indeosebi la Işalniţa, Bor­zeşti şi Mintia, este necesar să fie luate cele mai judicioase măsuri pentru descărcarea mult mai ope­rativă a vagoanelor cu cărbune. Imobilizate la In aşteptare­­ , Termocentrala descărcare în în staţiile de un drum ®Pr® termocentrale cale ferată Termocentrale Işalniţa 320 438 400 Turceni 154 — 160 Oradea 234 30 96 Doicești 176 372 110 Borzești 113 610 272 Mintia 218 694 * 260 TOTAL 1 215 2 144 1 298 Potrivit datelor furnizate de Ministerul Minelor Cantităţi sporite de energie electrică PALAS-CONSTANŢA : Producţie-record în luna ianuarie La termocentrala Palas din Con­stanţa s-au produs în luna ianua­rie 108 milioane kWh energie elec­trică, cea mai mare cantitate de energie electrică obţinută în aceas­tă unitate energetică pe parcursul unei luni de zile. Succesul se da­torează mobilizării exemplare a energeticienilor constănţeni pentru îndeplinirea riguroasă a măsurilor stabilite de Comitetul Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. cu privire la asigurarea producţiei de energie electrică şi folosirea raţională a energiei electrice şi termice. Per­manent, în cursul lunii ianuarie, cele trei grupuri ale termocentra­lei au funcţionat neîntrerupt, la­­ parametri înalţi de eficienţă, cu la consumuri proprii reduse, ceea ce a­­ făcut ca in sistemul energetic na­­­ţional să se pulseze suplimentar 4,2­­ milioane kWh energie electrică.­ ­ MINTIA ŞI PAROŞENI : Zilnic, 2 milioane kWh peste plan Energeticienii de la termocentra­lele Mintia şi Paroşeni, judeţul Hu­nedoara, înscriu noi succese în efortul lor de a pune la dispoziţia economiei naţionale cantităţi tot mai mari de energie­ electrică pe bază de cărbune. Acordind o atenţie deosebită funcţionării optime şi la parametri cit mai înalţi a agregatelor şi in­stalaţiilor, alimentării ritmice şi în cantităţile necesare cu combustibil, eliminării operative a defecţiunilor, ei au ridicat la 65 milioane kWh cantitatea de energie electrică rea­lizată peste prevederi de la în­ceputul lunii ianuarie, înregistrîn­­du-se zilnic o depășire de p­este 2 milioane kWh. MURES : Suplimentar, 20 milioane kWh energie electrică Energeticienii de la termocentra­lele din Iernut, Fintînele şi Tirnă­­veni, judeţul Mureş, au depus efor­turi stăruitoare în cursul acestei luni, pentru a produce şi pulsa in magist­lele energetice ale tării cantităţi sporite de energie electri­că. Astfel, ca urmare a menţinerii in funcţiune neîntreruptă a fie­cărui agregat şi la parametri supe-­­riori, energeticienii mureşeni au rotunjit la 750 milioane kWh pro­ducţia de energie electrică, cu 20 milioane kWh mai mult decit , pre­vederile din graficele la zi Demn de relevat este faptul că, de la în­ceputul actualului cincinal, lucră­torii termocentralelor mureşene, concomitent cu producerea peste plan a 2,2 miliarde kWh de ener­gie electrică, au economisit 25 000 tone combustibil convenţional, iar consumul tehnologic intern de energie electrică a fost diminuat cu peste 40 milioane kWh. SCÎNTEIA - vineri 1 februarie 1985 în prim-planul preocupărilor în toate unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI In economia judeţului Cluj, dato­rită condiţiilor naturale favorabile, tradiţiei şi experienţei dobîndite de unităţile agricole şi de ţărănimea din această zonă, zootehnia ocupă un loc tot mai însemnat. Pe baza programelor speciale întocmite pri­vind dezvoltarea şi modernizarea acestui sector s-a prevăzut ca la fi­nele anului 1985 numărul bovinelor să crească la 309 800, al porcinelor — la 398 900 şi ovinelor — la 600 500. La sfirşitul acestui cincinal, compa­rativ cu cel anterior, se va realiza o creştere cu 33 000 bovine, 100 000 porcine şi 85 000 ovine. Pe această bază va spori substanţial contribuţia judeţului la realizarea fondului de stat şi a programului de autoapro­­vizionare. Creşteri mult mai mari sunt prevăzute pentru următorul cincinal : cu 24 la sută la bovine şi 16 la sută la ovine, precum şi reali­zarea unor producţii mai mari de carne, lapte şi alte produse. Avîndu-se în vedere obiectivele şi sarcinile cuprinse in documentele adoptate de Con­gresul al XIII-lea al partidului, in­dicaţiile formula­te de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei de lucru în jude­ţul Cluj, din toamna anului 1983 cu privire la dezvoltarea şi modernizarea a­­griculturii, orga­nele agricole, con­ducerile unităţi­lor agricole, alţi factori de răspun­dere ,pun un ac­cent deosebit pe dezvoltarea zoo­tehniei. „In reali­zarea obiectivelor propuse pornim -------------------------­de la rezultatele obţinute şi experienţa valoroasă acu­mulată , ne spunea inginerul Au­gustin Todea, directorul direcţiei a­­gricole judeţene. Acţiunile întreprin­se pentru dezvoltarea acestui impor­tant sector al agriculturii judeţului au făcut ca în anul 1984 cele mai multe unităţi agricole să obţină re­zultate bune. Ca urmare a îmbună­tăţirii indicelui de natalitate, perfec­ţionării proceselor tehnologice de creştere şi ingrăşare specifice, inten­sificării acţiunilor de modernizare a fermelor şi adăposturilor de animale şi asigurării unei baze furajere co­respunzătoare efectivele de bovine au­ crescut cu 8 z­­i„ cuta iar rele de porcine — cu 12 la sută. Pe ansam­blul judeţului, faţă de 1983, produc­ţia medie de lapte pe vacă furajată a fost mai mare cu 100 litri în în­treprinderile agricole de stat şi cu 257 litri în cooperativele agricole. Multe unităţi agricole au realizat producţii de lapte mult mai mari faţă de media pe judeţ : I.A.S. Mi­­hai Viteazu — 4 031 litri, I.A.S. Cluj-Napoca — 3 900 litri, cooperati­vele agricole „înfrăţirea“ Cluj-Na­poca, Apahida, Huedin şi altele — peste 3 000 litri. Rezultate bune, su­perioare anilor anteriori în ce pri­veşte sporirea efectivelor şi a pro­ducţiei animaliere se înregistrează şi in gospodăriile populaţiei, cum sunt cele din comunele Rişca, Beliş, Iclod, Vad, Măguri-Răcătău, Suatu, Poieni şi altele. Pe ansamblul jude­ţului, s-a livrat la fondul de stat mai mult decit în anul 1983 cu 6 327 tone carne şi cu 94 000 hectolitri de lapte“. Pentru extinderea şi generalizarea experienţei bune şi punerea in apli­care a măsurilor ce se impun pri­vind înfăptuirea programelor specia­le de creştere a efectivelor de ani­male şi realizarea unor producţii de lapte, carne, ouă şi alte produse animaliere tot mai mari a fost or­ganizată o expoziţie agrozootehnică judeţeană şi s-au iniţiat acţiuni de popularizare şi aplicare a ceea ce este valoros în activitatea unităţilor agricole şi crescătorilor de animale. Au fost acordate premii unităţilor socialiste şi crescătorilor de animale cu cele mai bune rezultate în creşterea taurilor de reproducţie, a vacilor cu lapte, junincilor, viţelelor de reproducţie, tineretului bovin pentru îngrăşat, ovinelor şi cailor de muncă. Rezultatele­­şi experienţa fruntaşilor au fost făcute cunoscute şi prin intermediul unei foi volante — „Zootehnia clujeană — prezent şi perspective“ — editată de secţia de propagandă a Comitetului judeţean Cluj al P.C.R. şi direcţia agricolă judeţeană, difuzată in toate unită­ţile agricole şi la sate, la crescătorii de animale. Ce rezultă din analizele întreprin­se de organele de partid, consiliile populare şi conducerile unităţilor agricole privind dezvoltarea zooteh­niei judeţului ? Că atît efectivele, cit şi producţia animalieră pot creşte foarte mult. Să demonstrăm: întreprinderea agricolă de stat Mihai Viteazu are rezultate din­tre cele mai bune in sporirea pro­ducţiei zootehnice. „Noi avem un program de ameliorare întocmit cu sprijinul Institutului agronomic din Cluj-Napoca — ne spune dr. Ovi­­diu Ciurdăreanu, directorul unităţii. Urmărim creşterea masei corporale a vacilor şi a potenţialului lor pro­ductiv. Prin utilizarea unor repro­ducători cu valoare biologică ridi­cată din rasa „Bălţata românească“ a fost îmbunătăţit procesul de re­­­­producţie, asigurîndu-se creşterea procentului de natalitate la peste 85 la c­en­tă’­ la lant­o­iţi reali­zarea unor sporuri in greutate 1% toate categoriile de tineret taurin. Viţelele sint apte de reproducţie la vârsta de 17—18 luni. S-au asigurat o mai bună furajare şi întreţinere a animalelor prin ridicarea poten­ţialului de producţie al pajiştilor şi creşterea randamentului la hectar la culturile furajere. Ca atare, planul anual la producţia de lapte a fost realizat încă la data de 21 octom­brie, ajungindu-se la o producţie medie de 4 031 litri lapte de la fie­care vacă furajată. Planul anual la producţia de lapte a fost depăşit cu 15 500 hectolitri. De asemenea, au fost depăşite prevederile la creşte­rea efectivelor de taurine şi por­cine şi realizate sporurile în greu­tate prevăzute“. Rezultate bune in dezvoltarea zoo­tehniei au şi numeroase cooperati­ve agricole din judeţ. Intre aces­tea este şi ferm­a zootehnică a C.A.P. Cîmpia Turzii. Prin creşterea tine­retului taurin de prăsilă s-a asigu­rat înlocuirea anual a circa 20 la sută din vacile­ clasate ca necores­punzătoare pentru producţie şi va­lorificarea către alte unităţi agrico­le a 80—120 viţele în virstă de 6—18 luni şi tăuraşi de reproducţie cu va­loare genetică ridicată. Planul pe 1984 a fost depăşit cu 650 hecto­litri lapte.,Vorbindu-ne despre ex­perienţa acestei unităţi, inginerul Dorel Corpodean, şeful fermei, a­­răta că se acordă o atenţie deose­bită bunei organizări şi desfăşurări a procesului de reproducţie, iar pen­tru îngrijirea tineretului taurin au fost aleşi cei mai buni cooperatori. Fiind retribuiţi­­ în acord global, ei sunt cointeresaţi să obţină rezulta­te superioare. Ferma dispune de două grajduri noi pentru vacile cu lapte şi unul pentru tineretul tau­rin. In toate adăposturile au fost introduse adăpători cu nivel con­stant, instalaţii de evacuare meca­nică a dejecţiilor şi de muls me­canic, o bucătărie furajeră dotată cu moară cu ciocane şi bazin de preparare a nutreţurilor. Măsurile luate pentru asigurarea bazei fu­rajere au permis ca în 1984 să se obţină cu 30 la sută mai multe nu­treţuri faţă de anul precedent, su­ficiente pentru întreaga perioadă de stabulaţie. „Creşterea numerică şi calitativă a animalelor depin­de în mare mă­sură de organiza­rea corespunză­toare a reţelei de reproducţie şi se­lecţie , ne spune dr. Alexandru Bogdan, directo­rul Oficiului de reproducţie şi se­lecţie a animale­lor. Noi aplicăm in practică meto­de biotehnice mo­derne de insă­­mînţări artificia­le. La nivelul judeţului există un program de ameliorare a e­­fectivelor de bo­vine şi ovine. -­--------------------------­ficiul, care este bine organizat şi dotat cu laboratoare şi apara­tură modernă, împreună cu ca­dre didactice de la institutul a­­gronomic asigură prin laboratoare controlul calităţii linii şi laptelui, ceea ce stă la baza îmbunătăţirii reproducţiei şi selecţiei. De exem­plu, se iau probe de lapte de la peste 28 000 vaci din sectorul socia­list şi gospodăriile populaţiei. Con­cluziile obţinute oferă posibilitatea să fie reţinuţi pentru reproducţie tăuraşi proveniţi de la vaci cu pro­ducţie bună de lapte, atît cantita­tivi cit şi calitativ“, îndeplinirea prevederilor privind Zinkheheliei in judeţul Cluj la nivelul stabilit prin progra­mele adoptate, al sarcinilor ce re­zultă din documentele Congresului al XIII-lea al partidului impun insă acţiuni şi măsuri mult mai hotări­­te, avind ca scop îmbunătăţirea ac­tivităţii din ferme şi generalizarea experienţei bune. Din analizele e­­fectuate de comitetul judeţean de partid şi organele de specialitate re­zultă că multe unităţi nu au reali­zat efectivele planificate. De aseme­nea, datorită nerespectării discipli­nei tehnologice şi a normelor de furajare a animalelor, în unele coo­perative agricole, cum sunt cele din Fizeşu Gherlei, Sinmartin, Podeni, Diviciori, Viile Dejului, producţiile de lapte nu au depăşit cu mult 1 000 litri de fiecare vacă. Iată de ce, în această perioadă, cu pri­lejul adunărilor generale care au loc in unităţile agricole, o atenţie aparte se acordă analizării cauzelor care au determinat ca, în unităţile agricole respective, să nu se obţină rezultate pe măsura condiţiilor care există pentru dezvoltarea zootehniei. Totodată, se stabilesc cele mai efi­ciente măsuri menite să asigure spo­rirea efectivelor şi creşterea produc­ţiei de carne şi lapte. Marin OPREA corespondentul „Scinteii’’ HUN AMBIOH HE OMIZATA, CRESTE NOMAD! AHMfllUOR Crl­INU BRUMASE Ce aratâ rezultatele obţinute în agricultura judeţului Cluj EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ la tribuna Sajfiro. SELECŢIE, BENA FURAJARE, BUNĂ ÎNGRIJIRE Cooperativa agricolă Ovi­diu este situată in apropierea oraşului Con­stanţa, ceea ce ne-a determinat să dezvoltăm acele activităţi de pro­ducţie care să contribuie la apro­vizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Intre acestea este şi creşterea vacilor cu lapte, sector in care obţinem rezultate foarte bune. Ferma noastră de vaci numără 400 capete, de la care am realizat, anul trecut, în medie, cite 4 953 litri. Vreau să arăt că producţia de lapte şi cantităţile livrate la fondul de stat au sporit an de an. In 1981, cînd ob­ţineam doar 2 000 litri de fiecare vacă, am vindut statului numai 3 100 hectolitri de lapte ; anul trecut, canti­tatea livrată a ajuns la 9 000 hecto­litri de lapte, deci de trei ori mai mult. Socotind că preţul de cost al laptelui este cu 70 de bani mai mic decit preţul de vînzare, rezultă un beneficiu de 900 000 lei. Intre factorii care au contribuit la creşterea producţiei de lapte un rol de seamă are asigurarea unor furaje in cantităţi îndestulătoare şi de cea mai bună calitate. In acest scop, am îmbunătăţit structura sortimentelor de furaje, iar prin măsuri speciale am asigurat creşterea producţiei la hectar. In concepţia noastră, finul constituie principalul furaj pentru vaci, care asigură creşterea pro­ducţiei de lapte, sănătatea acestora şi sporirea procentului de natalitate. In 1984 noi am cultivat 150 hectare cu lucernă şi 200 hectare cu borceag, de pe care am obţinut o cantitate totală de 950 tone fin, de cea mai bună calitate. Finul este recoltat la timpul optim şi conservat in fînare pentru a-şi păstra conţinutul in pro­teine şi vitamine. După recoltarea borceagului, noi am însăminţat tere­nul cu porumb pentru siloz, care ne-a mai asigurat încă 45 tone masă verde la hectar. Ca atare, pe suprafe­ţele cultivate cu borceag şi porumb­­siloz obţinem în total 75—80 tone de masă verde la hectar. Mai cultivăm, de asemenea, 20 hectare cu sfeclă fu­rajeră, de pe care am obţinut 3 000 LA C.A.P. Ovroiu -COHSTANTA, APROAPE 5 000 LITRI LAPTE DE FIECARE VACA tone. In felul acesta am asigurat, in media, ,pe vacă furajată cite 10 kg fin si 30 kg suculente pe zi. In ra­ţiile zilnice se adaugă un supliment proteino-mineral-vitaminos, diferen­ţiat in funcţie de starea fiziologică a animalelor şi de producţiile obţinute. Tot atît de important este ca va­cilor să li se asigure o îngrijire co­respunzătoare. Adăposturile sunt do­tate cu instalaţiile necesare pentru furajare, evacuarea dejecţiilor, asi­gurarea apei şi mulsul mecanizat. In cursul verii, vacile sunt întreţinute In tabere amenajate in incinta fer­mei. La sporirea produ­cţiei de lapte a contribuit şi activitatea de selecţie a animalelor. In acest scop, urmărim ritmul de creştere in greutate şi can­titatea de lapte realizată. Avem de pe acum un lot de 100 vaci cu o pro­ducţie medie de 5 500—6 000 litri lap­te fiecare. Acestea constituie nucleul de reproducţie, iar produşii obţinuţi au îmbunătăţit, în ultimii ani, struc­tura efectivelor fermei. Organizînd temeinic activitatea de selecţie, am reuşit să obţinem importante veni­turi. Ele provin din vînzarea tăura­­şilor de prăsilă altor unităţi agricole. De altfel, cele mai mari venituri — aproape 3 milioane lei — le-am rea­lizat anul trecut din vînzarea anima­lelor de prăsilă. Pentru creşterea producţiei acor­dăm mare atenţie asigurării îngriji­torilor. Pornind de la ideea că zoo­tehnia necesită oameni bine pregă­tiţi profesional, consiliul de condu­cere al cooperativei agricole s-a preocupat de asigurarea fermei cu cadre calificate, între care mulţi ab­solvenţi ai liceelor agricole. Astfel, Manole Burdof răspunde de produ­cerea furajelor, Elena Chirică — de reproducţie, Iasan Menagi — de creş­terea animalelor tinere, Vasilica Cos­­tandache — de selecţie. Producţiile obţinute şi retribuţia muncii în acord global ii cointeresează şi le asigură acestora un venit mediu lunar de 2 700—2 800 lei. Rezultatele de pină acum constitu­ie pentru noi un îndemn de a munci cu şi mai multă hărnicie şi price­pere spre a obţine rezultate superi­oare în dezvoltarea zootehniei în cadrul cooperativei noastre. Dan VIZIREANU şef de fermă, C.A.P. Ovidiu, județul Constanța

Next