Scînteia, ianuarie 1986 (Anul 55, nr. 13487-13512)
1986-01-15 / nr. 13497
Rezultatele cercetării -operativ valorificate In prima parte a anchetei, publicată în ziarul „Scinteia“ nr. 13 493 din 10 ianuarie 1986 au fost prezentate citeva aspecte din experienţa Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru maşini-unelte în direcţia scurtării ciclului cercetare-proiectare-producţie — sarcină deosebit de importantă subliniată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul ştiinţei şi învăţămintului. Se mai preciza, de asemenea, faptul că procesul de transfer al noului în producţie nu se realizează întotdeauna în ritmul dorit şi necesar, că în calea implementării noilor produse şi tehnologii se mai interpun încă o serie de obstacole nefireşti. Care sunt cauzele ce mai frânează încă afirmarea noului în practica productivă ? La această întrebare răspund în cele ce urmează cîţiva specialişti din cadrul acestui institut. „Una din cauze, ne spune ing. Constantin Constantinescu, o găsim în sistemul de cooperare pe orizontală. Creşterea continuă a complexităţii produselor noastre şi condiţiile speciale necesare verificării parametrilor au impus, în mod firesc, participarea, pe tot parcursul ciclului proiectare-producţie, a unui număr din ce in ce mai mare de unităţi de cercetare sau din industrie. Evident, sincronizarea perfectă a activităţilor acestora este o condiţie obligatorie, in aşa fel ca toate componentele ce fac parte din noul produs să fie realizate paralel şi în termene strict corelate cu fabricarea produsului de bază. In ceea ce ne priveşte, nu de puţine ori am fost puşi in situaţia de a întîrzia luni întregi cu asimilarea şi omologarea unor produse din cauza unor componente nerealizate la timp de unităţile cu care cooperăm. De pildă, chiar acum, suntem gata cu asimilarea unei noi game de maşini de rectificat interior. Pentru aceste noi produse sunt necesare anumite componente cum ar fi grupul convertizor de frecvenţă şi electrobroşa care trebuie să fie asimilate de către alte unităţi de cercetare sau producţie. Or, acestea abia acum sunt în curs de realizare. Cu aceeaşi situaţie ne întilnim în cazul realizării sistemelor flexibile de prelucrare ce urmează ■ a fi extinse şi generalizate pe scară largă în economie. Degeaba au fost deja elaborate soluţiile constructive, proiectele de execuţie pină la detaliu dacă multe din utilajele componente — motoare, echipamente hidraulice, de automatizări, aparatura de cercetare, scule etc. — lipsesc complet sau simit abia in curs de asimilare. Asemenea situaţii sunt generate, de cele mai multe ori, de faptul că unităţile cooperatoare nu au cuprinse în plan şi aceste poziţii, de aici rezultind diminuarea obligaţiei de a le efectua la timp. In consecinţă, doresc să subliniez că realizarea intr-un timp cit mai scurt şi cu eficienţă maximă a unui program de cercetare-proiectare-producţie este puternic condiţionată de modul in care se acţionează chiar de la început şi se urmăreşte pe parcurs „asigurarea orizontalei“ — chiar dacă, la prima vedere, aceasta necesită eforturi umane, de organizare etc., în final şi pe ansamblu, aşa cum practica ne-a dovedit de multe ori, toate aceste eforturi vor fi recuperate înzecit“. Ni se spune că altă cauză care generează, de asemenea, lungiri considerabile ale ciclului cercetare-proiectare-producţie constă în calitatea inegală a echipamentelor, materialelor şi chiar a soluţiilor tehnice care stau la baza unui nou produs. „Este necesară o sporire a răspunderii tuturor factorilor, incepind cu cercetarea, proiectarea şi fabricaţia de componente pentru asigurarea unei calităţi ireproşabile a muncii fiecăruia“, ne spune tovarăşa Draga Atanasiu, secretara comitetului de partid al institutului. Este o problemă de conştiinţă şi etică profesională, de responsabilitate şi angajare. Din păcate, nu peste tot se înţelege acest lucru, iar consecinţele sunt dintre cele mai neplăcute. Ne-am întilnit cu situaţii cind unele utilaje cu grad mare de complexitate au fost asimilate cu întîrziere pentru că anumite componente sau subansamble, uneori de însemnătate minoră, au fost executate de o calitate îndoielnică, au avut o fiabilitate scăzută sau au fost insuficient testate, făcînd ca unele produse avind la bază o soluție tehni______________Vlaicu RADU (Continuare în pag. a V-a) """ŞTIINŢA—* , - •- ,1 în confruntare creatoare cu cerinţele economiei PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 497 Miercuri 15 ianuarie 1986 6 PAGINI-50 BANI PRODUCŢII CÎT MAI MARE LA UN ÎNALT NIVEL CALITATIV! Răspundere comunistă, puternică angajare pentru înfăptuirea sarcinilor economice BACĂU Am păşit în primul an al celui de-al 8-lea plan cincinal care marchează trecerea României intr-un stadiu superior al dezvoltării sale economico-sociale. Potrivit hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului, creşterea puternică a forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale, continuarea cu fermitate a procesului de transformare revoluţionară a societăţii, in esenţă realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii reprezintă, în etapa pe care o străbatem, principalele direcţii spre care trebuie concentrate prioritar eforturile partidului, ale întregului popor. Pentru înfăptuirea acestor obiective grandioase dispunem de puternice mijloace materiale, de o forţă de muncă cu un nivel de calificare in con- -----------------------tinuă creştere, de un important potenţial ştiinţific şi de cercetare, deci de tot ceea ce este necesar. Transformarea a- - ------------cestor acumulări cantitative într-o nouă calitate presupune insă in egală măsură acţiunea simultană a factorilor de conştiinţă, dirzenie, perseverenţă, dăruire şi mai presus de toate inaltă răspundere, spirit revoluţionar din partea făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale şi, îndeosebi, din partea comuniştilor. Ei sunt aceia care s-a au angajat să-şi consacre viaţa unui scop major şi nobil, de a participa în deplină cunoştinţă da cauză şi cu întreaga capacitate la edificarea socialismului şi comunismului intre fruntariile unei patrii libere şi independente. Datorăm secretarului general al partidului punerea într-o strînsă corelaţie dialectică a, imperativelor dezvoltării economico-sociale cu necesitatea implicării angajante a comuniştilor, a întregului popor în procesul permanentelor înnoiri prin care înaintează şi se desăvîrşeşte societatea noastră. La Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU preciza în acest sens : „Noua etapă de dezvoltare a patriei noastre impune ca o necesitate obiectivă perfecţionarea conducerii, creşterea răspunderii organelor de partid şi de stat. Fiecare activist de partid şi de stat trebuie să fie pătruns de un inait spirit revoluţionar, de răspunderea faţă de partid şi faţă de întregul popor ! Spiritul de sacrificiu, de răspundere, de cinste şi disciplină sunt cerinţe obligatorii pentru un activist de partid şi de stat, pentru un comunist, pentru fiecare membru al partidului nostru“. Astfel, în lumina marilor şi complexelor obiective stabilite de Congresul partidului, înalta răspundere comunistă, angajarea plenară a tuturor membrilor de partid in înfăptuirea acestor obiective nu mai pot reprezenta astăzi un deziderat cu finalizare îndepărtată, ci o necesitate obiectivă a momentului de faţă, o necesitate obiectivă impusă de însuşi stadiul actual al dezvoltării societăţii noastre. Din această perspectivă, organele şi organizaţiile de partid au îndatorirea de a concepe acţiuni hotărîte de implicare efectivă a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii în realizarea exemplară a prevederilor planului de dezvoltare economicosocială pe anul 1986 şi pe întregul cincinal. Evident fiecare organizaţie de partid va trebui să-şi concentreze activitatea în acest an şi în perspectivă asupra rezolvării sarcinilor specifice locului de muncă in care acţionează. Astfel, comuniştii din ramurile producţiei de cărbune, petrol şi energie electrică vor avea în centrul atenţiei realizarea ritimică şi depăşirea prevederilor stabilite, organizaţiile de partid dinn alte întreprinderi industriale vor situa pe prim plan realizarea, în condiţii de eficienţă şi calitate superioară, a producţiei fizice,, asigurarea producţiei destinate exportului, imperative economice de strin gentă actualitate. La rîndul lor membrii de partid din agriculturi, îşi vor îndrepta eforturile în asigu-»rarea tuturor condiţiilor în vederea realizării în 1986 a unor producţii superioare în toate sectoarele agricole. Organizaţiile de partid care îşi desfăşoară munca în cercetare şi proiectare sunt chemate să acţioneze îndeosebi pentru ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al producţiei, pentru introducerea de noi tehnologii şi perfecţionarea celor existente în vederea realizării de produse cu consumuri cît mai scăzute , materiale şi de muncă — cerinţe subliniate la Congresul ştiinţei şi învăţămintului. Indiferent în ce sector ar activa, pentru comunişti, pentru toţi oamenii muncii obiectivul central al preocupărilor lor trebuie să-l reprezinte creşterea eficienţei economice in toate sectoarele, asigurînd astfel sporirea continuă a venitului naţional, baza sigură a dezvoltării generale a patriei şi a ridicării bunăstării poporului. Munca concretă de partid, experienţa de zi cu zi au conturat trăsături şi exigenţe precise in vederea cuprinderii tuturor comuniştilor în sistemul de sarcini al organelor şi organizaţiilor de partid, printre care amintim : încredinţarea unei sarcini concrete, pe o perioadă bine determinată, fiecărui membru de partid ; repartizarea sarcinii in raport cu nivelul de pregătire politică, profesională, cu posibilităţile reale ale comunistului, cu necesităţile muncii politico-organizatorice ; asigurarea sprijinului din partea organelor de partid pe parcursul îndeplinirii sarcinilor ; analizarea sistematică a conţinutului sarcinilor, reorientarea şi redistribuirea lor corespunzător noilor cerinţe ale vieţii. In plus, experienţa a numeroase organizaţii de partid a dovedit de asemenea cît de importante sunt formularea clară şi la obiect a sarcinilor de partid, nominalizarea răspunderilor, precizarea termenelor de îndeplinire. Şi subliniem acest lucru deoarece in planurile de muncă şi în planurile de măsuri ale unor organe de partid continuă să mai abunde formulări generale, termene „permanente“, răspunderi colective care se dovedesc cu totul inoperante în desfăşurarea unei activităţi eficiente, concrete, întărirea răspunderii, a spiritului de ordine şi disciplină constituie o cerinţă esenţială a modului de a gîndi şi a acţiona al comunistului, cerinţă fără de care nu este posibilă îndeplinirea hotăririlor de partid şi legilor ţării, a programelor de dezvoltare tehnico-socială, fără de care nu este posibilă desfăşurarea in bunecondiţii a activităţii de partid în nici un sector. „Producţia, calitatea, nivelul tehnic, eficienţa economică, productivitatea nu se pot realiza decit cu oameni cu o inaltă pregătire, cu o inaltă disciplină şi spirit de răspundere“. Este un postulat riguros exprimat de conducătorul partidului nostru, pornind dintr-o înţelegere profundă a mecanismelor vieţii sociale, a relaţiei dintre libertate şi necesitate. Orice acţiune umană, conştientă, deliberată, oricît de simplă ar fi ea, nu este de conceput fără respectarea unor norme şi reguli. Depăşind însă cu mult exigenţele disciplinei înţelese în termeni generali, mecanicişti, disciplina de partid presupune pentru un comunist atît înţelegerea şi aderarea la înfăptuirea unui nobil ideal, cit şi participarea sa activă, cu în(Continuare in pag. a II-a) SPIRIT REVOLUTIONAR IN MUNCA DE ZI CU ZI A FIECĂREI ORGANIZAŢII DE PARTID Răspunzind prin fapte îndemnurilor mobilizatoare adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, petrochimiştii din Borzeşti înscriu pe graficul întrecerii în aceste zile de început de an şi de cincinal noi şi remarcabile fapte de muncă. Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, exploatarea la parametrii proiectaţi a instalaţiilor şi utilajelor, ca şi prin promovarea unor tehnologii noi, moderne, oamenii muncii din cele trei mari uzine ale Combinatului petrochimic au încheiat prima decadă a lunii ianuarie cu un spor la producţia-marfă concretizat în mari cantităţi de cauciuc poliizoprenic, policlorură de vinil suspensie, acetonă, acid monocloracetic, izobutan şi alte produse solicitate de economia naţională. Demn de remarcat este faptul că aceste sporuri de producţie au fost obţinute în condiţiile reducerii consumului de energie electrică. Totodată, au fost livrate suplimentar la export 550 tone de produse petrochimice. (Gheorghe Baltă, corespondentul „Scînteii“). SUCEAVA Activitatea susţinută a oamenilor muncii suceveni pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan s-a concretizat in obţinerea, in prima parte a lunii ianuarie, de către numeroase unităţi economice a unor importante sporuri de producţie. Astfel, colectivul întreprinderii de confecţii din Suceava, folosind integral timpul de lucru, a livrat peste prevederi beneficiarilor din ţară şi partenerilor de peste hotare importante cantităţi de confecţii textile. La rîndul lor, oamenii muncii de la întreprinderea de in şi cînepă din Suceava au depăşit planul cu 4 000 kg fibră de in, iar lucrătorii fabricii de PAL şi mobilă din Fălticeni şi-au onorat integral comenzile pentru partenerii de peste hotare şi au obţinut peste plan 23 300 metri pătraţi PAL triplu stratificat şi 1 200 metri pătraţi PFL emailat. De asemenea, ortacii de la Exploatarea minieră Fundu Moldovei înscriu noi succese in întrecerea socialistă, ei reuşind să extragă suplimentar 2 300 tone dolomită destinată siderurgiei şi 150 tone minereu neferos. (Sava Bejinariu, corespondentul „Scînteii“). CLUJ Acţionînd cu iniţiativă şi răspundere pentru realizarea din primele zile ale anului a sarcinilor de plan, colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Cluj au înregistrat în prima decadă importante depăşiri la producţia fizică. Astfel, oţelării de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii au elaborat peste plan 200 tone oţel de înaltă calitate pentru programele prioritare, colectivul întreprinderii „Electrometal“ din Cluj-Napoca a fabricat suplimentar aparataj electric de joasă tensiune, cimentiştii turdeni au trimis şantierelor din ţară şi la export în plus faţă de plan 8 400 tone ciment, iar întreprinderea chimică din Turda a realizat peste plan 18 tone produse macromoleculare. De asemenea, au fost depăşite sarcinile de plan la prefabricate din beton, cărămizi refractare, blocuri ceramice, placaje din lemn şi alte produse necesare economiei naţionale. (Marin Oprea, corespondentul „Scînteii“). TIMIŞ Mobilizîndu-se exemplar pentru înfăptuirea indicaţiei secretarului general al partidului de a înregistra depăşiri substanţiale la producţia fizică şi la ceilalţi indicatori de plan încă din prima lună a noului an, in vederea realizării integrale a sarcinilor de producţie pe 1986 şi pe întregul cincinal, colectivul de muncitori şi specialişti de la întreprinderea „Electromotor“ din Timişoara a obţinut, în intervalul scurs de la începutul lunii ianuarie, succese remarcabile. Intre altele, în această perioadă aici au fost produse, peste prevederile planului, motoare electrice de diferite puteri şi alte produse electrotehnice. Succesul are la bază folosirea la întreaga lor capacitate a utilajelor şi a timpului de lucru, aplicarea unor noi măsuri de mecanizare şi automatizare a procesului de producţie, reorganizarea unor fluxuri de fabricaţie şi introducerea unor tehnologii noi, de mare randament. (Cezar Ioana, corespondentul „Scînteii“). TELEORMAN Oamenii muncii de la Combinatul de îngrăşăminte chimice din municipiul Turnu Măgurele au început anul 1986 hotăriţi să pună in valoare toate rezervele interne de sporire a producţiei. In acest scop, aici se acţionează pentru materializarea unor ample măsuri care vizează exploatarea la parametri superiori a instalaţiilor din dotare, aplicarea unor tehnologii moderne, înnoirea produselor, valorificarea raţională a resurselor materiale şi energetice. Ca urmare, în perioada care a trecut din luna ianuarie au fost realizate suplimentar 910 tone nitrocalcar, 1 360 tone uree, 40 tone îngrăşăminte chimice lichide şi alte produse. (S. Ştefan, corespondentul „Scînteii“). CARAŞ-SEVERIN Colectivele de oameni ai muncii din industria judeţului Caraş-Severin, hotărîte să realizeze exemplar sarcinile de producţie din primul an al actualului cincinal, raportează noi şi prestigioase succese. Pe baza organizării superioare a producţiei şi a muncii, a susţinutelor preocupări pentru buna aprovizionare tehnico-materială şi a măsurilor adoptate pentru creşterea productivităţii muncii şi utilizării cu înalt randament a maşinilor şi instalaţiilor din dotare, în perioada care a trecut din luna ianuarie s-au obţinut peste prevederile planului 760 tone huilă brută, peste 3 000 tone calcar metalurgic, 405 tone fontă cenuşie, 300 tone profile grele şi semifabricate pentru forjă şi altele. (Ion D. Cucu, corespondentul „Scînteii“). In secţia laminare din cadrul întreprinderii de ţevi „Republica" din Capitală, de la începutul acestui an se realizează zilnic cantităţi suplimentare de ţevi destinate programelor prioritare ale economiei naţionale Foto : E. Dichiscanu In ziarul de azi Ancheta „Scînteii“ : Creşterea calităţii muncii de partid — la baza creşterii eficienţei activităţii economice ; Energia — riguros gospodărită, sever economisită ! ; Campania agricolă de primăvară — pregătită temeinic ! —T*RI _______ O întreprindere care timp de 10 ani nu-şi îndeplineşte planul — iată o situaţie rară, de nedorit pentru orice colectiv de muncă. Acesta era cazul întreprinderii de materiale izolatoare din Vaslui, prima mare unitate de pe noua platformă industrială a oraşului, cea de la Rediu. Oamenii „mai vechi“ ai întreprinderii, printre care Vasile Gheorghiu, de la atelierul de prelucrări mecanice, tehnicianul Constantin Mititelu, operatorul chimist Ion Beleuţă işi amintesc cum — alarmate de această stare neobişnuită — soseau rind pe rind brigăzi de control şi echipe de sprijin de la minister şi centrală, se făceau analize peste analize, uneori cam grăbite şi cam de suprafaţă, se luau angajamente peste angajamente, cam pripite şi nu întotdeauna cu temei serios. Şi aşa, intocmai ca apa, toate acestea treceau şi, asemenea unor pietre de neclintit, rămineau lipsurile. — Astfel stăteau, deci, lucrurile aici, la începutul cincinalului recent încheiat, tovarăşe inginer Nicolae Pascu. Adică la vremea cind aţi fost numit director, după cite ştim unul dintre cei mai tineri pe atunci, din întregul judeţ. Nu v-a timorat, nu v-a pus pe gînduri situaţia neobişnuită cu care eraţi confruntat ? — M-a pus pe gînduri dar m-am bazat pe oameni, pe dorinţa lor de a depăşi acest impas. — Aţi apelat, deci, în primul rînd la resorturile morale ale colectivului. — întocmai ! Drept urmare a crescut mult conştiinciozitatea în îndeplinirea îndatoririlor. Iată, de exemplu, înainte vreme, la fabrica de vată minerală, unde procesul tehnologic cere foc continuu, se înregistrau stagnări care depăşeau o treime din timpul de producţie. Materia primă se solidifica în cubilouri, se iroseau combustibili, era afectată grav calitatea. Pentru a şti cu ce să începem, timp de citeva luni am „radiografiat“ amănunţit întregul proces de producţie. Pe „negativ“ au apărut cauzele principale : lipsa de ordine şi de disciplină in momentelecheie ale tehnologiei de fabricaţie, împreună cu comitetul de partid am luat măsurile ce se impuneau, aplicind ferm principiile autoconducerii muncitoreşti, ale retribuirii in acord global ; totodată, am stat de vorbă cu oamenii, le-am ascultat propunerile, i-am ambiţionat in îmbunătăţirea radicală a muncii. In mod asemănător s-au petrecut lucrurile şi in alte sectoare : la producţia de utilaje şi linii tehnologice complete pentru industria materialelor de construcţii, la prefabricarea apartamentelor — 2 200 anual — la rafinăria de bitum şi fabrica de polistiren. Desigur, nu a fost o bătălie uşoară. — Spuneţi „a fost“. Considerati bătălia încheiată ? — Nicidecum ! Consider doar că au trecut cele mai grele momente : balanţa este înclinată decisiv in favoarea acţiunii energice, hotărîte pentru aducerea lucrurilor pe făgaşul cel bun. Şi iată că, prin eforturile întregului colectiv, am reuşit să realizăm integral prevederile pe cinci ani, şi asta încă din vară, fiind in această privinţă primii pe tară in întreaga ramură a industriei materialelor de construcţii şi, de asemenea, primii pe judeţ. — Ţinind seama de unde aţi pornit, este o realizare cu totul remarcabilă. — M-aş limita să spun că este un început bun. — Cum va fi continuat ? — In cincinalul care începe acum vom dubla atît producţia, cit şi productivitatea muncii. Vom continua vasta acţiune de modernizare a tehnologiilor şi de înnoire a produselor. Oficiul de calcul pe care l-am înfiinţat şi unde se capătă o experienţă bună ne va permite ca în curînd să trecem la dirijarea pe bază de calculator a proceselor de producţie. Cred că e foarte important că oamenii s-au deprins să lucreze cu gindul la viitor, că au dobindit simţul perspectivei, că decid şi acţionează de pe acum in spiritul cerinţelor de miine. — Chiar înaintea convorbirii noastre am intilnit un grup de oameni care se pregăteau să plece în sprijinul altor unităţi din ramura industriei Materialelor de construcţii. Au trecut doar patru ani de cinci asemenea echipe erau trimise la Vaslui ! Cite s-au schimbat aici in acest răstimp ! Ei bine, ce-i sfătuiţi ■pe oamenii dumneavoastră, acum, cind pornesc intr-o asemenea trmisiune ? — Acolo unde ajung să caute şi să descopere puternicele resorturi morale ale colectivului, să pornească de la oameni, să le stimuleze spiritul revoluţionar, răspunderea muncitorească, să fie pusă pe prim plan educaţia... — Adică să procedeze întocmai ca aici, la Vaslui... — Nu întocmai ca aici, ci mult mai bine ! Gh. ATANASIU Petru NECULA m Impul bun, 0 BĂTĂLIEcismm anual şi a întregului cincinal în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu privind mobilizarea tuturor forţelor pentru îndeplinirea şi depăşirea planului Permanenţa creaţiei eminesciene „ Literatură puternică şi sănătoasă - întemeiată pe baza largă a geniului naţional“ In fiecare an, aniversarea marelui nostru poet naţional strînge din nou oclipă, laolaltă, gîndurile noastre risipite in atitea direcţii ale vieţii practice, imediate, înnodîndu-le, centrîndu-le în salutare, indispensabile aduceri aminte despre lucrurile esenţiale care leagă existenţa indivizilor de cea a naţiunii. Este, intr-adevăr, în noi, mai ales in oamenii moderni, o nevoie acută de aducere aminte. Ritmurile contemporane, mult prea dinamice, ne fac să uităm timpul lent al istoriei, al devenirii noastre ; parcurgerea prea uşoară a spaţiilor alungă din memorie luptele îndelungate şi grele pentru apărarea lor. De aceea, readucerea în prezent a cuvintului eminescian, învierea dramaticului patos naţional al poetului şi ginditorului au valoarea preţioasă a unei anamneze la scară naţională. Cum am mai spus o dată, recitirea textelor lui are semnificaţia adincă pe care, la popoarele vechi, o îmbrăca lectura unor texte sacre tradiţionale la început de an. Adică, rostirea lor însemna întemeiere din nou, cosmogonie în spirit, recosmicizare a ceea ce era ameninţat cu recăderea in haos. Conştiinţa de diamant a poetului naţional, care a concentrat în tăria intensităţii ei originile, continuitatea devenirii poporului, esenţa lui, „principiul“ acela, „sufletul — nemuritor neapărat — care a dat consistenţă şi conştiinţă naţională maselor şi a făcut din ele o naţiune“, conştiinţa eminesciană devine, într-o clipă aleasă, mentor şi judecător conştiinţei noastre. Simţul istoric, reclamat de Eminescu cu o neînduplecată severitate de la fiecare reprezentant vrednic de acest nume al poporului, se trezeşte in noi cu puterea unui imperativ irezistibil, făcînd din noi purtători conştientizaţi ai „individualităţii caracteristice şi interne a poporului însuşi“. Şi apoi gîndul tenace apărat al organicităţii creşterii noastre prin timp — care devenise pivotul concepţiei eminesciene, despre istorie, legind-o astfel de limbă, literatură şi arte — retrezeşte în noi viziunea globalităţii, a unităţii indisolubile, de fond a istoriei şi culturii, atît de dragă romanticilor şi atît de utilă astăzi modernităţii noastre esenţialmente integratoare. Iubirea cu care poetul a explorat întreaga istorie naţională, cu care s-a identificat fiecărui moment din devenirea poporului său, iubire lipsită de orice ostentaţie, devine pentru noi modelul ataşamentului pasionat faţă de cauza majoră a apartenenţei, în operă sau în manuscrise descoperim necontenit întrebări legate de racordurile organice, de fond intre istoria naţională şi psihologia poporului, generatoare de limbă şi cultură, expresii ale acelei individualităţi unice, nerepetabile care este naţia. In încercări de limpezire şi de articulare, întrebările despre raporturile dintre ins şi poporul căruia îi aparţine căpătau o pondere tot mai considerabilă în mintea bîntuită încă de timpuriu de ideea exponenţială a geniului la Eminescu. Şi predilecţia poetului pentru particularităţile limbii române, pentru folclor, mitologie, istorie naţională, foarte de timpuriu intuitiv instalată şi slujită la început de mijloace empirice, a căpătat, prin reflecţie tenace şi substanţă filozofică, un fundament teoretic de nezdruncinat. De la altitudinea astfel dobîndită, poetul gînditor a cuprins dimensiunea reală, obiectivă, a faptelor şi raporturilor dintre ele şi a înţeles mai bine şi mai adevărat decit oricine spiritul poporului cristalizat in produsele creativităţii sale. ______Zoe D. BTISIJIENGA (Continuare în pag. a IV-a)