Scînteia, iunie 1986 (Anul 55, nr. 13615-13639)

1986-06-01 / nr. 13615

SCi NT El A — duminică 1 iunie 19­86 ------------------- 1 IUNIE - ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI------------------­PARTIDULUI - toată dragostea şi recunoştinţa copiilor ţării COPIILOR ŢĂRII - toată dragostea şi grija întregului popor Avem răspunderea şi îndatorirea, aşa cum au făcut-o de-a lungul secolelor strămoşii noştri, să păstrăm şi să dez­voltăm fiinţa poporului român. Tot ceea ce realizăm nu ar avea nici un sens dacă nu s-ar asigura vigoarea şi tinereţea naţiunii. Copiii reprezintă viitorul naţiunii! Copiii sunt primăvara po­porului nostru! Ei reprezintă comunismul! NICOLAE CEAUŞESCU Sărbătorim, in acest an, Ziua internaţională a copilului sub semnul glorioasei aniversări a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Edificind o nouă orinduire, bad­iată pe deplina egalitate intre oameni, pe efortul comun pentru făurirea unei societăţi prospere a celor ce muncesc, partidul nostru face dovada înaltului său umanism. Căci tot ce s-a realizat - şi continuă să se realizeze pe pămintul României - nu are ţel mai nobil decit o viaţă mai bună, mai demnă pentru om, bunăstarea şi fericirea lui. Toate grandioasele edi­cii ce acum se inalţă ori işi află conturul in planurile de lungă durată sunt destinate urma­şilor noştri — copiii. Ei stot viitorul ţării, prelungirea exis­tenţei noastre in timp, împlinirea unei sacre îndatoriri că­tre patrie. Pentru ca tinăra generaţie să crească dreaptă ca brazii Carpaţilor, armonios dezvoltată fizic şi intelectual, cu deplină încredere in viitor, partidul şi statul nostru fac to­tul, investind eforturi şi fonduri importante in domeniile edu­cării şi instruirii, sănătăţii, culturii şi sportului. Tinerele vlăs­tare sunt înconjurate cu cea mai mare dragoste şi grijă de către întreaga societate, pentru a întări trunchiul puterni­cului stejar care este poporul nostru şi a-i asigura dăinuirea peste veacuri. In cadrul solemn al adunării consacrate aniversării a 65 de ani de la făurirea partidului comuniştilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia, din nou, in cuvinte de un vibrant patriotism, inalta răspundere şi datorie a fiecărei familii de a creşte cel puţin 3-4 copii, ca factor al dez­voltării şi păstrării tinereţii naţiunii noastre socialiste. Pentru grija părintească cu care ocrotesc copilăria, pen­tru condiţiile minunate de dezvoltare asigurate tinerelor vlăstare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt înconjuraţi cu cele mai alese sentimente de dragoste, cu nemărginită recunoştinţă. Astăzi, mai mult ca oricînd, gindurile copiilor ţării se îndreaptă către partid, către conducătorul său încercat şi iubit, cu dorinţa înflăcă­rată şi hotărirea fermă de a urma exemplul său luminos, devenind adevăraţi comunişti şi revoluţionari, cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Copilăria fericită sub cerul senin al patriei ar putea fi ilustrată in convingătoare argumente cifrice, binecunos­cute de altfel, în realităţi incontestabile, evidente pe tot întinsul patriei, in toate aşezările. Am ales, de această dată, exemple culese din cîteva judeţe, dar în care se regă­seşte, de fapt, întreaga ţară. Ne este mereu proaspătă în memorie această imagine-simbol, această imagine-manifest: conducătorul României socialiste, bărbatul viteaz ce conduce ţara de mai bine de două decenii, adresînd conducătorilor tuturor statelor apelul de a-şi spori eforturile pentru menţinerea păcii şi înlăturarea oricărei primejdii ce ameninţă viaţa, viitorul planetei, viaţa copiilor, care sunt viitorul lumii Bucuria şi trăinicia familiei , copiii Cetăţean al României socialiste, mamă a şapte­­ copii, mă simt nespus de minoră privind la toate marile ctitorii ce s-au înfăptuit in epoca de aur ce o denumim „Epoca Ceauşescu“. Am sub priviri municipiul nostru, Iaşi, care de la o zi la alta creşte precum uriaşul din povestea pe care o spun de­seori copiilor mei, mai mîndru, mai frumos, intinerit de noile edificii economice şi sociale pe care le întîlneşti la tot pasul. Aceste profunde transformări, in înfăţişarea tuturor localităţilor, a ţării întregi sunt rodul politicii în­ţelepte, profund umaniste, a parti­dului, al orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De ele ne bucurăm şi noi, generaţiile actuale, dar ceea ce construim — şi vom construi din ce în ce mai mult — este destinat mai ales ge­neraţiilor viitoare, copiilor de azi. De aceea mi-au mers la inimă cuvintele secretarului general al partidului despre inalta îndatori­re patriotică a familiei, a femeii de a da patriei cu­ mai mulţi copii, de a-i creşte şi educa in spiritul dragostei faţă de patrie şi partid, cuvinte rostite in cadrul solemn al adunării prilejuite de aniversarea a 65 de ani de exis­tenţă a partidului nostru comunist. Sint mindră că la aceste mari înfăptuiri mi-am adus şi eu o mo­destă contribuţie lucrînd in in­dustria textilă, aşa cum sint mindră şi­ de cei 7 copii ai mei. Ca muncitoare şi mamă, m-am bucurat de tot sprijinul pentru a-i creşte şi a le croi un viitor lu­minos. în prezent, trei sunt la şcoala generală, şi sunt mulţumită că învaţă bine. Ceilalţi , la gră­diniţa fabricii, sau acasă, împreună cu soţul meu, care este electrician la o altă unitate economică din Iaşi, ne străduim să le insuflăm respectul faţă de tot ceea ce se realizează prin muncă, să le îndru­măm paşii spre o viaţă clădită pe­­ cinste şi simţul datoriei faţă de patria socialistă, faţă de partid — părintele drag al tuturor copiilor ţării. Cum e fi­resc, fiecare işi va alege meseria pe care o va îndrăgi. Noi îi în­demnăm insă către cele de care ţara are mai multă nevoie. Fetele mele spun că vor să-mi ia locul la .,Ţesătura“. Asta mă bucură foarte mult. Răspunderea lor va fi însă mult mai mare. Fabrica noastră este astăzi cu totul alta decit aceea în care m-am angajat eu ca muncitoare ; ea are azi secţii şi ateliere bine dotate, ma­şini de înaltă tehnicitate. Le mai spun că deşi meseriile au ace­leaşi denumiri — ţesătoare, fila­toare, bobinatoare etc. — acestea cer acum mult mai multe cu­noştinţe profesionale. La „Ţesătura“-Iaşi suntem­ nu­meroase mame cu mulţi copii, care au îndrăgit meseria de texti­­listă şi muncesc alături de părinţii lor. Mă gîndesc la Viorica Zamfir, Cornelia Crivei, Elena Ursu, citeva dintre mamele case işi văd copiii muncind cu elanul specific virstei, oameni întregi, pregătiţi pentru o existenţă demnă de acest sfirşit de mileniu, in condiţiile minunate create de partidul şi statul nostru socialist. Suntem­ mindre de urmaşii noştri, care vor duce mai departe ştafeta muncii devotate pentru ţară, pentru prosperitatea ei. Avem în faţă înaltul exemplu de militant neobosit pe tărim politic şi de aleasă dragoste pentru copiii ţă­rii , pe care îl reprezintă tovarăşa Elena Ceauşescu. Suntem­ conştienţi că, de tot ceea ce am realizat şi vom realiza, conform hotăririlor Congresului al XIII-lea al parti­dului, copiii noştri se vor bucura din plin, ceea ce ne determină să sprijinim cu toată hotărirea poli­­tica demografică umanistă a parti­dului , să dăm viaţă, să creştem şi să educăm copii cu­ mai mulţi, pentru asigurarea viitorului Româ­niei de miine. Chira AXINTE bobinatoare, la întreprinderea „Ţesătura“-Iaşi Sprijinul material acordat de stat familiilor cu mulţi copii După cum este cunoscut, începînd de la 1 ianuarie anul acesta, ca o nouă do­vadă concretă a grijii deosebite pe care partidul şi statul nostru o acordă creşterii şi educării tinerei generaţii, au fost apli­cate măsuri de creştere substanţială a veniturilor suplimentare de care beneficiază familiile cu copii. • Cuantumul acestor venituri se cifrează la PESTE 6,5 MILIARDE LEI ANUAL, re­­prezentind O CREŞTERE DE 46 LA SUTA FATA DE 1985. • Alocaţia de stat pentru copii a înre­gistrat O CREŞTERE MEDIE DE 26,8 LA SUTA, suma destinată acesteia reprezen­­tînd 5 LA SUTA DIN CHELTUIELILE BUGE­TULUI DE STAT. Incepind de la al patrulea copil şi următorii alocaţia acordată pe cele trei grupe de venituri este de cite 500, 400 sau 340 de lei, pentru fiecare copil in mediul urban si de cite 350, 290 sau 230 de lei in mediul rural. Aproape 80 la sută din totalul copiilor ţării in vîrstă de pină la 16 ani, adică 4,6 MILIOANE DE COPII, BENEFICIAZĂ DE ALOCAŢIE DE STAT. A fost mărită şi indemnizaţia ce se acordă familiilor de ţărani cooperatori , cu PESTE 165 LA SUTA. • S-au majorat substanţial ajutoarele acordate mamelor cu mulţi copii, suma to­tală a acestora fiind de CÎTEVA ORI MAI MARE DECIT ÎN 1985, aria beneficiarelor extinzindu-se şi asupra mamelor care au în îngrijire 3 sau 4 copii in viaţă pînă la 18 ani. în prezent, aproape 700 000 de mame primesc ajutor, faţă de 166 700, în 1985. A sporit cu 15 LA SUTĂ ajutorul acor­dat lunar soţiilor de militari in termen, pre­cum şi indemnizaţia de naştere — ce se acordă, incepind de la al doilea copil, in­tr-un cuantum crescut cu 50 LA SUTĂ. Copii frumoşi, copii sănătoşi Se spune adesea — şi pe drept cuvint — că sănătatea este bunul cel mai de vret al omului. Cind este vorba de copii, de sănătatea lor, societatea noastră nu precu­peţeşte nici un efort pentru ca ei să crească şi să se dez­volte armonios. In acest con­text general, al ţării întregi, se înscriu si importantele realizări ale judeţului Olt in ce priveşte trecerea la o nouă calitate a activităţii de ocro­tire a sănătăţii populaţiei si, îndeosebi, a copiilor. Cu spri­jinul direct al organelor ju­deţene de partid şi de stat, călăuziţi permanent de in­dicaţiile cuprinse în hotăririle­­de partid, in­cuvintările to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, unităţile sanitare din judeţ au acordat cea mai mare atenţie folosirii, cit mai eficiente a bazei mate­riale bune de care dispunem. Cadrele de specialitate isi desfăşoară activitatea in sec­ţiile de pediatrie ale celor sase spitale din judeţ, plus două secţii si patru compar­timente speciale pentru nou­­născuti, pe lincă maternităţi, precum si in cele 96 circum­scripţii medicale rurale si sase urbane comasate. Toate aceste unităţi sunt modern utilate şi oferă cadrul favo­rabil acordării unei asistente sanitare de calitate tuturor copiilor, organizării unor ample, şi eficiente acţiuni profilactice. Un pas impor­tant s-a făcut la sate în ce priveşte încadrarea cu me­dici , ceea ce a permis asi­gurarea permanenţei medi­cale, a sporit considerabil gradul de accesibilitate, o dată cu buna supraveghere a sănătăţii copiilor, incepind de la cea mai fragedă virstă. Continua îmbunătăţire, a activităţii instituţiilor sanita­re din judeţ , spita­le, policlinici, dispensare, ca si măsurile de natură orga­nizatorică aplicate au dus la o evoluţie dintre cele mai pozitive a indicatorilor spe­cifici ce reflectă starea de sănătate a populaţiei de virstă tinără şi, cu deosebire, a copiilor mici d­intre o zi şi un an. Semnificativ este faptul că in primele patru luni ale anului 1986 nu s-a înregistrat nici un deces la această categorie de vârstă. Toate acestea sunt rezulta­tul condiţiilor de asistenţă sanitară de care dispunem, muncii pline de devotament şi abnegaţie depuse de me­dici, de cadrele medii cărora le este încredinţată sănătatea copiilor, mai bunei organi­zări a activităţii lor, accen­­tului ce se pune pe suprave­gherea noului-născut. Reu­şim mai bine, mai eficient să cuprindem teritoriul. Me­dicii dispensarelor sunt dese­ori oaspeţii caselor in care există copii mici. Ei sunt a­­devăraţi ,,consilieri“ pe pro­bleme de­ sănătate ai fami­liilor, ai mamelor. Surorile medicale se ocupă cu răbda­re si intelegere de tinerele­ mame, de educaţia lor sani­tară, dezvăluindu-le­­ toate „secretele“ îngrijirii acelor fiinţe vlăpinde care trebuie să crească mari şi sănătoase, să se dezvolte armonios. Iar această strinsă legătură din­tre cadrele medicale si fa­milie se realizează indeosebi la domiciliul copilului proas­păt sosit din maternitate, in­­cepînd cu prima zi si pină la împlinirea virstei de un an. sugarii sint vizitaţi zilnic de medic sau un cadru me­diu. In acest sens, apreciem sprijinul consiliilor populare comunale si al cooperativelor agricole de producţie care asigură mijloacele de trans­port, necesare deplasării vină în satele mai îndepărtate. Aşa cum a indicat, în repetate rinduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referin­­du-se la munca noastră, a celor ce ne îngrijim de să­nătatea oamenilor, am acor­dat o atentie deosebită me­dianei omului sănătos, cu un accent si mai puternic pe prevenirea îmbolnăvirilor la copii. In acest scop am realizat, prin dispensare, imunizările active ale tuturor sugarilor, am imbunătătit profilaxia specifică. în toate zonele, cu sprijinul direcţii­lor de spital, se realizează o îndrumare metodologică de pediatrie, specialista depla­­sindu-se in dispensare pen­tru atit timp cit este nece­sar in vederea controlului clinic al tuturor copiilor. Supravegherea de calitate a sănătăţii este strins legată şi de activitatea de educaţie sanitară a populaţiei. Medicii de dispensar, în funcţie de condiţiile concrete oferite de fiecare localitate, reali­zează acţiuni educative efi­ciente, folosindu-se de toate prilejurile : adunări la nive­lul cooperativelor agricole de producţie, spectacole la că­minul cultural, intilniri orga-, nizate cu brigada ştiinţifică, staţiile de radioamplificare, gazetele de perete etc. De asemenea, medicul pediatru face parte din echipele com­plexe ale comandamentului judeţean de demografie. A­­ceastă latură a muncii noas­tre este facilitată de­­condi­ţiile de viaţă tot mai bune ale familiei, de faptul că Pă­rinţii dispun de mijloacele necesare şi au un nivel ri­dicat de înţelegere a lucru­rilor. Altfel vorbeşti despre igienă intr-o casă înzestrată cu tot confortul ! Întreaga activitate desfăşu­rată de cadrele medicale din instituţiile sanitare din ju­deţ pentru ocrotirea celei mai tinere părţi a populaţiei, rezultatele bune obţinute in ultimul timp sunt indisolubil legate de sprijinul permanent al organelor locale de partid şi de stat, de atenţia pe care acestea ne-o acordă, de con­lucrarea strinsă dintre toti factorii cu atribuţii in apă­rarea stării de sănătate a copiilor, lată de ce putem a­­firma, intemeindu-ne pe fap­te că în judeţul Olt — la fel ca in toată tara noastră azi — copiii cresc frumoşi şi Sănătoşi, ca viitori cetăţeni destoinici şi bravi construc­tori ai societăţii viitoare. Dr. Aurel BAZAVAN medic primar pediatru, Spitalul judeţean Slatina Carte pentru toţi, parte pentru fiecare A trecut un sfert de veac de cînd am urcat prima oară la ca­tedră, ca învăţătoare. în aceşti ani mi-au trecut prin faţă multe generaţii de copii pe care i-am ajutat să ţină condeiul în mină, să desluşească sensul slovelor. Am trăit, de multe ori, marea bucurie de a prelua o clasă de micuţi abia desprinşi de poalele mamei şi de a o preda mai departe pregătită, aptă să recepteze noi cunoştinţe, tot mai complexe. Acum predau la o şcoala generală , cu un­­mare număr de elevi — aproape 2 000. Am o clasă cu 42 de elevi (de-a doua), pe care ii instruiesc cu aceeaşi dragoste, ca şi pe cei din generaţiile precedente. Ca şi mine, o întreagă „armată“ de dascăli, de aproape 3 300 cadre didactice din cele 963 de unităţi de invăţămint primar, gimnazial­ şi liceal din judeţ, in care sunt cuprinşi peste 140 000 elevi, duc mai departe frumoasele tradiţii ale şcolii transilvane, care a dat atâţia oameni de seamă ştiinţei şi culturii româneşti. O dată cu descifrarea tainelor cititului şi scrisului, noi, dascălii, ne dăm osteneala ca, de timpuriu, copiii să deprindă şi alfabetul muncii, temelia unei vieţi demne, cinstite, în care, ca viitori cetă­ţeni, să păşească cu fruntea sus, să fie utili societăţii noi pe care o edificăm. Este, pentru mine, motiv de mare satisfacţie faptul că elevii primelor promoţii — de care m-am ocupat — sunt astăzi oameni adevăraţi : muncitori cu înaltă calificare, ingineri, medici, profesori, făurari de bunuri ma­teriale şi spirituale, oameni întregi, cu dragoste de muncă, dornici să-şi slujească ţara cu acelaşi de­votament ca şi înaintaşii lor. îmi amintesc şi astăzi o maximă a unuia dintre profesorii mei : „Ce bine-i stă omului cind este şi rămine om !“ Umanismul profund ce caracterizează întreaga politică a partidului nostru comu­nist, a orinduirii noi pe care o edificăm este cultivat încă din primele zile de şcoală. Omul nou de care are nevoie această epocă nouă, de mari şi profunde pre­faceri, se plămădeşte incă de pe băncile şcolii. Iar generaţiile de copii şi tineri pe care-i educăm, am convingerea că vor deveni oameni de nădejde, care să ducă mai departe opera nobilă de con­strucţie a socialismului şi comu­nismului pe pămintul României, urmaşi demni ai comuniştilor de azi, învăţînd, instruindu-se şi muncind fără preget­, aşa cum îi îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, strălucite exem­ple de dăruire şi spirit revoluţio­nar puse în slujba intereselor po­porului. Zoe CHIŞU învăţătoare, la Şcoala generală nr. 15, Cluj-Napoca PAGINA 3 ROMÂNIA DE AZI Ţi-aş scrie numele cu flori pe spafii largi, să te citească planetele-n rotirea lor pe­ toată-ntinderea cerească. Ţi-aş scrie numele cu-un far pe-albastrul ce-l aduce seara, cu oameni ţi l-aş scrie iar ca pe un imn cu­ toată ţara. Ţi-aş scrie numele pe hărţi cu steaua din privirea noastră,­­ cu milioanele de cărţi şi şcoli cu soarele-n fereastră. Cu inimi ţi l-aş scrie-apoi pe ceru-ntins ca o cimpie. Căci tu eşti inima din noi, in veci, frumoasă, Românie, Lavinia MOLDOVAN clasa a V-a B, Şcoala nr. 3, Sebeş, judeţul Alba Codruţa COJOCARU, clasa a Vll-a A, Liceul „Fraţii Buzeşti"-Craiova Talentul a cultivat şi preţuit încă din copilărie La Reşiţa, ca şi în întreaga ţară, există condiţii optime de formare şi dezvoltare a noilor generaţii de constructori ai socia­lismului. Casa pio­nierilor şi şoimilor patriei, un edificiu nou, modern, prin în­treaga sa activitate, întreţine viu interesul pentru ştiinţă, tehni­că, artă sau sport, cultivă larg pasiunile, inventivitatea şi crea­tivitatea, aptitudinile şi talentele copiilor. Reşiţa, cu vechile ei tradiţii muncitoreşti, trăieşte astăzi înnoiri evidente, ceea ce se reflectă pregnant şi in cele 31 de activităţi, coordonate de cadre de specialitate. Navo­­modeliştii se pregătesc intens pentru a parti­cipa la concursul de creaţie „Start spre viitor“ şi la concursul tehnico-aplicativ. Flo­rin Petrescu, Daniel Cătană, Cristian Bar­bu sunt câţiva dintre realizatorii unor reu­şite navomodele. E adevărat, in uzinele Reşiţei nu se constru­iesc nave, dar Doru Rocşoreanu, care acti­vează din anul 1982 în acest cerc, ştie că „inima“ petrolierelor şi marilor vapoare româneşti se fabrică aici, pe malul Bîrza­­vei. La cercul ,,Auto­modele“ ingeniozita­tea pionierilor este in­tens solicitată. La confruntarea exigentă a etapei republicane, reprezentanţii acestui cerc au ocupat locul I Daniel Ivănescu având cea mai bună pre­zentare , el fiind un priceput construc­tor de automodele, ca şi un experimentat pilot. Fetele, viitoare gos­podine, işi cultivă talentul la cercul de cusături-confecţii­­creaţie. Munca şi do­rinţa de a păstra ceea ce este mai autentic şi mai valoros in creaţia populară le-a oferit posibilitatea să se afirme la ultima ediţie a concursului „Pămînt străbun“, unde au obţinut re­zultate foarte bune în etapa republicană. Ansamblul de cintece şi dansuri „Balada Goznei“, care de la înfiinţare s-a situat printre primele for­maţii de acest gen din ţară, a acumulat lau­rii aprecierilor, fiind permanent pe primul joc la faza pe ţară a Festivalului naţional .„Cintarea României“, avînd şi o prezenţă activă in toate mani­festările locale. Ri­­goare, frumuseţe, fan­tezie se intilnesc şi in sala cercului de de­sign, unde numeroase schite, proiecte, ma­chete, realizate de co­pii te poartă în me­diul ambiant al edito­rului, vrînd să te convingă că nu există artă fără tehnică, nici tehnică fără artă, că bunul gust se îmbină armonios cu tehnica. Artă şi tehnică in execuţie se realizează şi in cadrul cercului de tehnică foto-cine­­fili, unde lucrările „Acolo... tata“, „îm­pletire pentru ţară“,­ realizate de Bioş Zol­tán şi Tim­eac Gheor­­ghe (premiul I şi II la etapa republicană) au evidenţiat calităţile copiilor de a surprin­de aspecte din activi­tatea eroilor contem­porani şi dorinţa lor fierbinte de a trăi şi creşte intr-o lume a păcii şi prieteniei cu toţi copiii lumii. Casa pionierilor şi şoimilor patriei din Reşiţa este o veritabi­lă şcoală a muncii şi creativităţii, un loc unde talentul şi inte­ligenţa a peste 3 000 de copii dau contur viitorului. Şi , cite asemenea lăcaşuri destinate şoi­milor patriei şi pio­nierilor sunt pe întin­sul patriei ! Prof. Ioan HODREA director al Casei pionierilor şi şoimilor patriei-Reşiţa

Next