Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)
1986-07-01 / nr. 13640
Qxoţi. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIJI-VÃ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 640 Prima ediţie 4 PAGINI - 50 BANI Planul naţional unic de dezvoltare economico - socială a ţării pe perioada 1986-1990 ÎNALT DINAMISM, EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ IN ÎNTREAGA ACTIVITATE PRODUCTIVĂ Obiectivul fundamental al celui de-al 8-lea cincinal este trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul superior, de ţară mediu dezvoltată. Se poate aprecia că cincinalul 1986-1990 este hotărîtor pentru realizarea programului partidului, astfel incit, în perspectiva anilor 2000, ţara noastră să devină o ţară multilateral dezvoltată, în care să se afirme cu putere principiile comuniste de muncă şi de viaţă în toate domeniile. NICOLAE CEAUŞESCU Obiective ale cincinalului 1986-1990 Creşterea valorii producţiei nete industriale — în procente — A intrat in tradiţie ca, in spiritul profundului democratism ce caracterizează întreaga noastră viaţă economică şi socială, programele de cea mai mare însemnătate pentru progresul ţării să fie elaborate într-o strinsă conlucrare cu organele de conducere colectivă din întreprinderi şi centrale, din ministere şi consilii populare şi larg dezbătute in adunările generale ale oamenilor muncii, în adunări cetăţeneşti, in organismele democratice, in forurile de cuprinzătoare reprezentare a diferitelor categorii de oameni ai muncii. Recent, după cum se cunoaşte, la plenara C.C. al P.C.R. şi la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, alături de alte documente deosebit de importante, a fost dezbătut Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării pe perioada 1986—1990, a devenit lege o dată cu adoptarea sa de către Marea Adunare Naţională. Elaborat cu contribuţia esenţială, nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, planul corespunde pe deplin obiectivului strategic fundamental — trecerea României într-un stadiu superior, de ţară cu un nivel mediu de dezvoltare — precum şi orientărilor pentru diferite domenii de activitate stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R., urmărind accentuarea laturilor calitative, intensive ale producţiei, sporirea eficienţei întregii munci sociale, ridicarea nivelului de trai. Acest realist şi ştiinţific fundamentat program de muncă şi acţiune în cel de al 8-lea cincinal prevede o serie de creşteri cantitative şi schimbări calitative de natură să asigure dezvoltarea în ritm susţinut, echilibrată şi modernizarea amplă a tuturor sectoarelor economice şi, totodată, stabileşte modalităţile concrete, acţiunile practice şi măsurile eficiente prin care se asigură valorificarea la un nivel superior a întregului potenţial productiv de care dispunem, utilizarea cu eficienţă maximă a resurselor materiale şi sporirea rapidă a productivităţii muncii sociale. De la bun început se cuvine subliniat faptul că întreg ansamblul de opţiuni şi priorităţi în dezvoltarea ţării, potrivit planului cincinal, are în vedere creşterea substanţială a contribuţiei ştiinţei şi tehnologiei la progresul societăţii. De fapt, amplul program de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic, elaborat sub conducerea directă a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, orientează întreaga activitate şi toate energiile creatoare spre dezvoltarea in continuare a potenţialului naţional de resurse materiale şi energetice, introducerea de tehnologii noi, moderne, creşterea substanţială a gradului de valorificare a resurselor materiale, realizarea unor produse cu parametri tehnici şi calitativi ridicaţi, competitive pe plan mondial. Sintetizînd concepţia novatoare, revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, planul cincinal pune un accent deosebit pe accelerarea ritmului creşterii economice, faţă de cincinalul precedent, pe perfecţionarea organizării şi modernizarea amplă a proceselor de producţie, pe creşterea susţinută a producţiei agricole, pe dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor şi judeţelor ţării, pe extinderea participării ţării noastre la schimburile mondiale de valori materiale, pe accentuarea laturilor calitative, de eficienţă in toate sectoarele de activitate. O caracteristică esenţială a actualului plan cincinal o reprezintă, fără îndoială, înaltul dinamism al dezvoltării economice. Dacă producţia-marfă industrială, bunăoară, va spori intr-un ritm mediu anual de 7,5—8,3 la sută, iar producţia globală agricolă intr-un ritm de 6,1—6,7 la sută — in cele două ramuri de bază ale economiei fiind stabilite ritmuri superioare de creştere faţă de cele prevăzute in Directivele Congresului al XIII-lea al partidului — un important indicator sintetic, cum este produsul social, va cunoaşte, de asemenea, un ritm ridicat de creştere, de 6,4—7,1 la sută. înseşi aceste ritmuri înalte conţin o componentă calitativă, de sporire a eficienţei de ansamblu a economiei, pe calea făuririi unei structuri moderne, a orientării spre dezvoltarea cu precădere a acelor ramuri şi activităţi care au un rol hotăritor în promovarea largă a progresului tehnic. 41._ asigurarea condiţiilor tehnice şi btatlrale pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal. In acest sens, se cuvine remarcat că un loc distinct în strategia actualului cincinal îl ocupă dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime — domeniu spre care se îndreaptă un mare volum de investiţii, căruia i se pune la dispoziţie un impresionant potenţial tehnico-ştiinţific, material şi uman. Este semnificativ faptul că în 1990 urmează să se producă 101,7 miliarde kWh energie electrică, cu 43 la sută mai mult deci, în 1985. Dezvoltării bazei energetice se va realiza prin extinderea şi utilizarea combustibililor solizi, construcţia de hidrocentrale, înfăptuirea programului de centrale nucleare şi folosirea surselor noi de energie, restringîndu-se consumul de hidrocarburi. In aceeaşi perioadă, producţia de cărbune va spori de peste 2,5 ori. In vederea înfăptuirii acestor sarcini deosebit de importante este necesar, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să se acţioneze cu hotărire pentru mai buna folosire a utilajelor şi instalaţiilor de care dispun industria noastră extractivă şi energetică, pentru punerea în funcţiune la termen a tuturor capacităţilor de producţie din aceste sectoare ale economiei. De asemenea, în plan sunt cuprinse sarcini concrete privind intensificarea recuperării și refolosirii materialelor, prin care în multe domenii trebuie să se asigure 50 la sută, iar în unele chiar peste 50 la sută din necesarul de materii prime, ceea ce demonstrează că în actualul cincinal acestea au un rol hotărâtor pentru buna aprovizionare tehnico-materială, pentru realizarea programelor de dezvoltare generală a ţării. In industria prelucrătoare, planul cincinal prevede creşterea cu prioritate a construcţiilor de maşini şi chimiei, punîndu-se accent pe acţiunile de modernizare a structurilor de producţie, prin sporirea în ritmuri mai accelerate a ramurilor şi subramurilor de înaltă tehnicitate, care valorifică cu maximă eficienţă materiile prime, resursele energetice şi munca socială, în scopul fabricării unor produse cu nivel tehnic şi calitativ ridicat, adaptate cerinţelor consumului intern şi cu un grad sporit de competitivitate pe pieţele externe. Aşa cum a indicat secretarul general al partidului, întreaga construcţie a planului cincinal este subordonată ideii majore a accentuării laturilor calitative ale creşterii economice, a cursului spre o reproducţie de tip intensiv. Reţine în această privinţă atenţia ritmul mult mai rapid de creştere a venitului naţional (9,9—10,6 la sută) faţă de cel al produsului social (6,4—7,1 la sută). Aceasta înseamnă că o cale importantă a sporirii venitului naţional o va reprezenta reducerea substanţială a cheltuielilor materiale de producţie, factor care, o dată cu dezvoltarea potenţialului economic, are o valoare tot mai ridicată. De fapt, economisirea severă, pe toate căile — tehnice, tehnologice, gospodăreşti — a materiilor prime, materialelor și energiei reprezintă — în viziunea prevederilor planului cincinal — o importantă „sursă“, cea mai ieftină, la îndemîna bunilor gospodari, de asi- Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a II-a) 1986-1990 VOR FI CONSTRUITE 750 000 LOCUINŢE NOI BACĂU : Sonde noi, înainte de termen Petroliştii din cadrul Schelei de foraj Zemeş, judetul Bacău, unitate fruntaşă in întrecerea socialistă, au încheiat primul semestru al acestui an cu rezultate remarcabile în producţie. Printr-o mai bună organizare a muncii, introducerea pe scară largă a unor noi tehnologii de lucru, folosirea sapelor de alunecare si cu diamante si întreţinerea in bună stare de funcţionare a tuturor instalaţiilor si utilajelor din dotare, ei au reuşit să sporească viteza de foraj, astfel că planul semestrial a fost depăşit cu 4 600 metri. In perioada care a trecut de la începutul anului au fost forate si predate în circuitul economic 32 de noi sonde de mare si medie adincime, cu 7 mai multe decit prevedea planul. Remarcabil este faptul că majoritatea sondelor săpate au fost date in exploatare înainte de termen, cîstigîndu-se astfel timp important pentru producţie. La această dată, alte 34 de sonde, din care 13 de mare adincime se află in diferite stadii de foraj si vor fi date in curînd in exploatare. (Gheorghe Baltă, corespondentul ..Scînteii“). Bîntea lul MURE' TIRGU-MUR! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Uniunii Sovietice PRIMIRI LA TOVARĂȘUL ____________________________________________________________ NICOLAE CEAUȘESCU ________________________________________________________________________________________ Primul ministru al Republicii Turcia Președintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Republicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Constantin Dăscălescu, primministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Premierul turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Turcia, Kenan Evren. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. In cadrul convorbirii a fost evidenţiată evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate in diversificarea schimburilor comerciale şi extinderea cooperării economice, inclusiv pe terţe pieţe, în construirea în comun a unor importante obiective economice, experienţa pozitivă dobîndită cu acest prilej, precum şi perspectiva largă a unor asemenea realizări pe viitor. S-a apreciat că există condiţii pentru intensificarea, in continuare, a colaborării româno-turce pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii depline in drepturi şi avantajului reciproc, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi in lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice mondiale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele condiţii, când situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toate statele, indiferent de orînduirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărit pentru a se pune capăt evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, pentru afirmarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesitatea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program general de dezarmare, avînd în centru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate armele clasice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor militare — realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii între popoare. In timpul convorbirii a fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul popoarelor din această regiune, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nostru a pus in evidenţă însemnătatea intensificării eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţioneze in aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se încheie cu rezultate cit mai bune. In legătură cu situaţia economică mondială, a fost reafirmată însemnătatea reglementării globale şi echitabile a problemelor subdezvoltării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările sărace, reducerii decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, instaurării noii ordini economice internaţionale. In timpul întrevederii a fost exprimată hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan internaţional in lupta pentru rezolvarea marilor probleme ce confruntă omenirea, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul României la Ankara şi ambasadorul Turciei la Bucureşti. IAŞI . Capacităţi noi de producţie Industria Iaşiului a sporit, cu 90 zile mai devreme faţă de termenul stabilit, cu o nouă capacitate pentru fabricarea de ţevi sudate la Întreprinderea metalurgică. Suprafeţe însemnate de producţie au mai fost puse în funcţiune la Combinatul de utilaj greu, la Întreprinderea de prelucrare a maselor plastice și la alte unități economice. (Manoale Corcaci). Şcoala românească sub semnul noii calităţi Şcoala românească a trăit in ultimele zile un fericit moment sărbătoresc. „Ziua pionierilor“ şi „Ziua învăţătorului“ au fost prefaţate de inaugurarea Palatului pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti, minunat dar pe care partidul şi statul nostru l-au făcut tinerei generaţii. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a adresat încă o dată copiilor, tinerilor, cadrelor didactice un însufleţitor îndemn la muncă şi învăţătură pentru însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Invăţămîntului îi revine în acest context, aşa cum se desprinde din cuvîntarea la recenta plenară a C.C. al P.C.R., rolul deosebit de important de a deveni un veritabil avanpost al întregului proces revoluţionar, specific actualei etape de dezvoltare a ţării noastre. Asigurarea unei noi calităţi in toate domeniile vieţii economice şi sociale presupune un nivel cit mai ridicat al invăţămîntului de toate gradele, inţelegind prin aceasta atît permanenta modernizare a structurii organizatorice, a conţinutului programelor şi manualelor, realizarea unei continuităţi organice intre ciclurile de invăţămint, a strînsei legături cu cercetarea şi producţia, şi astfel a legăturii armonioase cu viaţa economică şi socială, cit şi efortul personal al fiecărui cadru didactic pentru continua perfecţionare politică şi profesională, pentru găsirea şi utilizarea celor mai eficiente modalităţi de instruire, educare şi formare a elevilor, de realizare la un inait nivel calitativ a actului educativ, de atragere la ampla overă formativ-educativă a şcolii, a tuturor factorilor interesaţi ai societăţii — familia, organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, unităţi economice, instituţii de cultură. In magistrala cuvintare la Plenara C.C. al P.C.R. din 23—24 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu evidenţia un aspect de deosebită însemnătate pentru întregul proces instructiv-educativ. In etapa actuală, arăta secretarul general al partidului, „trebuie să pornim de la necesitatea înarmării tinerilor cu o pregătire multilaterală, punind, desigur, pe primul plan disciplinele de bază, dar asigurind o asemenea pregătire incit, in raport cu necesităţile economiei naţionale şi ale societăţii in general, oamenii muncii — avind temeinice cunoştinţe de bază — să poată trece cu uşurinţă de la o specialitate la alta“. Inserăm in ancheta de faţă citeva opinii ale unor cadre didactice privind imperativele majore ce revin şcolii in actualul cincinal, pentru asigurarea unei noi calităţi invăţămîntului, aflat in primele rinduri in procesul revoluţionar specific dezvoltării ţării noastre. Formarea conştiinţei inaintate, revoluţionare, a omului nou. „Aşa cum se arată în documentele de partid, obiectivul fundamental al celui de-al optulea cincinal, 1986—1990, este trecerea României la stadiul de ţară mediu dezvoltată. Aceasta presupune însă, o dată cu realizările din ştiinţă şi tehnică, şi o adevărată revoluţie în conştiinţa oamenilor. «De fapt, vorbind de revoluţia tehnico-ştiinţifică — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — ar trebui s-o completăm cu revoluţia in conştiinţa oamenilor», întemeiat pe noua calitate, principiu fundamental al întregii dezvoltări economico-sociale, invăţămintul este răspunzător în faţa societăţii de formarea unor generaţii de tineri cu o conştiinţă înaintată, revoluţionară. Deschiderea spre cunoaştere în general, specifică şcolii , apreciază prof. Mugur Moş, de la Liceul de matematică-fizică „Mihai Viteazul“ din Bucureşti — înseamnă în momentul actual de dezvoltare pregătire dintr-o perspectivă multilaterală. Omul nou al zilelor noastre este un om cu o gindire şi un comportament active, deschis la cele mai noi cuceriri tehnico-ştiinţifice, receptiv la realităţile complexe ale vieţii sociale. Trecerea operativă şi eficientă de la o specialitate la alta, şi formarea acestei capacităţi impun introducerea în procesul instructiveducativ a unor structuri interdisciplinare, cu tot ceea ce derivă de aici : îmbunătăţirea permanentă a programelor şi manualelor, înnoirea lor din această perspectivă, aducerea informaţiei transmise prin şcoală «la zi», in conformitate cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“. Calitatea şi eficienţa actului educativ. „Vorbind de o nouă calitate a procesului instructiv-educativ, racordat la necesităţile vieţii economicosociale din actuala etapă de dezvoltare a României socialiste, vorbim implicit de un aspect care mi se pare esenţial in şcoala de azi : accentul deosebit pus pe latura formativă. Profesor cu adevărat modern — spune prof. Gál László de la Liceul industrial nr. 8 din Cluj-Napoca — este acela care reuşeşte să formeze la elevii săi un mod de gindire, să stimuleze un proces de cunoaştere, nu să prezinte cunoştinţe preambalate, adevăruri absolute. Pentru a forma oameni cu o gindire vie, dinamică, oameni cu o pregătire multilaterală, e necesar ca întreaga strategie didactică să fie subordonată acestui principiu prioritar: important rămine să-i prezinţi elevului nu produsul finit — informaţia, reflecţia teoretică sau rezultatul experienţei de laborator — ci să-l conduci în procesul de dobindire a informaţiei, să-l faci să trăiască satisfacţia de a fi descoperit, asistat de tine, un adevăr fundamental. Nu se poate concepe un invăţămint modern in afara reconsiderării rolului educatorului din acest unghi. Legarea organică de cercetare şi producţie, mai mult, participarea elevilor ca factori activi ai procesului de producţie decurg nemijlocit din noua optică asupra învăţării, care solicită un susţinut efort de autoperfecţionare din partea fiecărui cadru didactic, de depăşire în orice împrejurare a spiritului rutinier, adversarul cel mai puternic al educaţiei intelectuale“. Munca învăţătorului — baza unei bune evoluţii şcolare. „Premisele unor adecvate deprinderi intelectuale, însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare sunt — adaugă învăţătoarea Anca Sandu, de la Şcoala Anchetă realizată de Costin TUCHILA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" (Continuare in pag. a II-a) SECERIŞUL, SEMĂNATUL CELEI DE-A DOUA CULTURI -în flux continuu, în timpul cel mai scurt! In cîmpia de sud a tării, unde cerealele păioase se pîrguiesc mai devreme, mecanizatorii au început secerişul griului. Obiectivul lor, al tuturor oamenilor muncii si specialiştilor din agricultură este încheierea acestei lucrări în fiecare unitate agricolă în cel mult 8—10 zile. Modul în care s-a acţionat la strîngerea recoltei de orz demonstrează că printr-o temeinică organizare a muncii secerişul poate fi efectuat în termene scurte, condiţie hotărîtoare pentru prevenirea pierderilor. Pînă in seara zilei de 29 iunie, orzul a fost recoltat de pe 513 260 hectare, reprezentind 90 la sută din suprafaţa cultivată. Unităţile agricole din 18 judeţe şi din sectorul agricol Ilfov au încheiat această lucrare. Acum este momentul să se treacă din plin, cu toate forţele la recoltarea griului, lucrare efectuată pînă acum pe 109 000 hectare. A strînge griul intr-un termen cit mai scurt presupune, în primul rînd, ca specialiştii să cunoască în amănunţime starea fiecărui lan, astfel incit să poată dirija combinele pe solele unde spicele au dat mai repede în copt. Este o activitate care solicită răspundere şi competenţă, care impune ca specialistul agricol să se afle permanent pe teren. în al doilea rind, întreaga activitate trebuie adaptată condiţiilor specifice de lucru din fiecare loc şi situaţiilor noi ce se creează datorită evoluţiei timpului. S-ar putea ca ploile să se menţină şi în perioada in care se va desfăşura recoltarea griului. Aşa cum a demonstrat experienţa celorlalţi ani, în asemenea condiţii se verifică cel mai bine capacitatea organizatorică şi tehnică a cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole in luarea deciziilor şi organizarea muncii, poate fi dovedită în modul cel mai evident hărnicia oamenilor. Important este ca, peste tot, acolo unde starea lanurilor o impune, să fie luate măsuri in vederea efectuării, ori de cite ori este nevoie in cursul zilei, a reglajelor necesare. De asemenea, în condiţiile climatice actuale, dirijarea operativă a combinelor în lanurile care au dat în pirg sau cele ce se zvîntă mai repede are o mare însemnătate atit pentru grăbirea lucrărilor, cit şi pentru evitarea pierderilor de boabe. Concomitent cu grăbirea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a cerealelor păioase, o atenţie deosebită trebuie acordată insăminţării tuturor suprafeţelor destinate celei de-a doua culturi. Potrivit datelor furnizate de ministerul de resort, pînă în seara zilei de 29 iunie au fost însămânţate 435 500 hectare cu diferite culturi, din care 228 000 hectare cu porumb pentru boabe. Procentual faţă de plan, cele mai bune rezultate la însăminţarea culturilor duble au fost obţinute în judeţele Olt, Brăila, Giurgiu, Teleorman şi sectorul agricol Ilfov. Pentru reuşita acestor culturi este necesar ca lucrările să se desfăşoare în flux continuu : recoltarea cerealelor păioase, eliberarea de paie a terenurilor, pregătirea solului şi semănat. In unele unităţi agricole, datorită, în principal, întîrzierii lucrărilor de eliberare de paie a terenurilor, s-au creat decalaje nedorite între suprafeţele de pe care a fost strinsă recolta şi cele însămînţate cu a doua cultură. După cum se ştie, ca urmare a precipitaţiilor abundente din ultima perioadă, solul s-a umezit pe o adincime apreciabilă, fiind asigurate condiţii optime pentru reuşita culturilor duble. Aceste condiţii trebuie folosite din plin, grăbind semănatul, pentru a obţine producţii suplimentare de porumb, legume şi furaje. Respectarea programelor de măsuri privind strîngerea, transportul şi depozitarea recoltei depinde, în mod hotărîtor, de, munca oamenilor. De aceea, organizaţiile de partid au datoria să ridice nivelul activităţii politice şi organizatorice desfăşurate la sate pentru mobilizarea tuturor lucrătorilor din agricultură la muncă in vederea creşterii răspunderii lor în ce priveşte calitatea lucrărilor executate. în fiecare unitate agricolă, în fiecare formaţie de muncă este necesar să fie întronat un climat de ordine şi disciplină, să sporească răspunderea mecanizatorilor, cooperatorilor, a tuturor oamenilor muncii de pe ogoare pentru folosirea bazei tehnico-materiale, astfel incit secerişul şi celelalte lucrări agricole de vară să fie efectuate în termene scurte şi de cea mai bună calitate.