Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)

1986-07-01 / nr. 13640

Qxoţi. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIJI-VÃ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 640 Prima ediţie 4 PAGINI - 50 BANI Planul naţional unic de dezvoltare economico - socială a ţării pe perioada 1986-1990 ÎNALT DINAMISM, EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ IN ÎNTREAGA ACTIVITATE PRODUCTIVĂ Obiectivul fundamental al celui de-al 8-lea cincinal este trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul supe­rior, de ţară mediu dezvoltată. Se poate apre­cia că cincinalul 1986-1990 este hotărîtor pen­tru realizarea programului partidului, astfel incit, în perspectiva anilor 2000, ţara noastră să devină o ţară multilateral dezvoltată, în care să se afirme cu putere principiile comu­niste de muncă şi de viaţă în toate domeniile. NICOLAE CEAUŞESCU Obiective ale cincinalului 1986-1990 Creşterea valorii producţiei nete industriale — în procente — A intrat in tradiţie ca, in spiritul profundului democratism ce caracte­rizează întreaga noastră viaţă econo­mică şi socială, programele de cea mai mare însemnătate pentru pro­gresul ţării să fie elaborate într-o strinsă conlucrare cu organele de conducere colectivă din întreprinderi şi centrale, din ministere şi consilii populare şi larg dezbătute in adună­rile generale ale oamenilor muncii, în adunări cetăţeneşti, in organisme­le democratice, in forurile de cu­prinzătoare reprezentare a diferite­lor categorii de oameni ai muncii. Recent, după cum se cunoaşte, la plenara C.C. al P.C.R. şi la plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, alături de alte documente deosebit de importante, a fost dezbătut Planul naţional unic de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării pe perioada 1986—1990, a devenit lege o dată cu a­­doptarea sa de către Marea Adunare Naţională. Elaborat cu contribuţia esenţia­lă, nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, planul corespunde pe deplin obiectivului strategic fun­damental — trecerea României în­­tr-un stadiu superior, de ţară cu un nivel mediu de dezvoltare — pre­cum şi orientărilor pentru diferite domenii de activitate stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R., ur­mărind accentuarea laturilor calita­tive, intensive ale producţiei, sporirea eficienţei întregii munci sociale, ri­dicarea nivelului de trai. Acest re­alist şi ştiinţific fundamentat pro­gram de muncă şi acţiune în cel de al 8-lea cincinal prevede o serie de creşteri cantitative şi schimbări ca­litative de natură să asigure dezvol­tarea în ritm susţinut, echilibrată şi modernizarea amplă a tuturor sec­toarelor economice şi, totodată, sta­bileşte modalităţile concrete, acţiu­nile practice şi măsurile eficiente prin care se asigură valorificarea la un nivel superior a întregului poten­ţial productiv de care dispunem, uti­lizarea cu eficienţă maximă a resur­selor materiale şi sporirea rapidă a productivităţii muncii sociale. De la bun început se cuvine subli­niat faptul că întreg ansamblul de opţiuni şi priorităţi în dezvoltarea ţării, potrivit planului cincinal, are în vedere creşterea substanţială a con­tribuţiei ştiinţei şi tehnologiei la pro­gresul societăţii. De fapt, amplul program de cercetare ştiinţifică, dez­voltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic, elaborat sub con­ducerea directă a tovarăşei academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, orientează întreaga activitate şi toa­te energiile creatoare spre dezvol­tarea in continuare a potenţialului naţional de resurse materiale şi ener­getice, introducerea de tehnologii noi, moderne, creşterea substanţială a gradului de valorificare a resurse­lor materiale, realizarea unor pro­duse cu parametri tehnici şi calita­tivi ridicaţi, competitive pe plan mondial. Sintetizînd concepţia novatoare, revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, planul cincinal pune un accent deosebit pe accele­rarea ritmului creşterii economice, faţă de cincinalul precedent, pe per­fecţionarea organizării şi moderni­zarea amplă a proceselor de produc­ţie, pe creşterea susţinută a produc­ţiei agricole, pe dezvoltarea armo­nioasă a tuturor ramurilor şi judeţe­lor ţării, pe extinderea participării ţării noastre la schimburile mondiale de valori materiale, pe accentuarea laturilor calitative, de eficienţă in toate sectoarele de activitate. O caracteristică esenţială a actua­lului plan cincinal o reprezintă, fără îndoială, înaltul dinamism al dezvol­tării economice. Dacă producţia-mar­­fă industrială, bunăoară, va spori in­tr-un ritm mediu anual de 7,5—8,3 la sută, iar producţia globală agrico­lă intr-un ritm de 6,1—6,7 la sută — in cele două ramuri de bază ale eco­nomiei fiind stabilite ritmuri supe­rioare de creştere faţă de cele pre­văzute in Directivele Congresului al XIII-lea al partidului — un impor­­­tant indicator sintetic, cum este produsul social, va cunoaşte, de asemenea, un ritm ridicat de creş­tere, de 6,4—7,1 la sută. înseşi aceste ritmuri înalte conţin o componentă calitativă, de sporire a eficienţei de ansamblu a economiei, pe calea fău­ririi unei structuri moderne, a orien­tării spre dezvoltarea cu precădere a acelor ramuri şi activităţi care au un rol hotăritor în promovarea largă a progresului tehnic. 41._ asigurarea condiţiilor tehnice şi btatlr­ale pen­tru înfăptuirea prevederilor­ planului cincinal. In acest sens, se cuvine remarcat că un loc distinct în strategia actua­lului cincinal îl ocupă dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime — domeniu spre care se îndreaptă un mare volum de investiţii, căruia i se pune la dispoziţie un impresio­nant potenţial tehnico-ştiinţific, ma­terial şi uman. Este semnificativ fap­tul că în 1990 urmează să se producă 101,7 miliarde kWh energie electrică, cu 43 la sută mai mult deci­, în 1985. Dezvoltării bazei energetice se va realiza prin extinderea şi utilizarea combustibililor solizi, construcţia de hidrocentrale, înfăptuirea programu­lui de centrale nucleare şi folosirea surselor noi de energie, restringîn­­du-se consumul de hidrocarburi. In aceeaşi perioadă, producţia de căr­bune va spori de peste 2,5 ori. In vederea înfăptuirii acestor sarcini deosebit de importante este necesar, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să se acţioneze cu hotărire pentru mai buna folo­sire a utilajelor şi instalaţiilor de care dispun industria noastră ex­tractivă şi energetică, pentru pune­rea în funcţiune la termen a tuturor capacităţilor de producţie din aceste sectoare ale economiei. De aseme­nea, în plan sunt cuprinse sarcini concrete privind intensificarea recu­perării și refolosirii materialelor, prin care în multe domenii trebuie să se asigure 50 la sută, iar în unele chiar peste 50 la sută din necesarul de materii prime, ceea ce demon­strează că în actualul cincinal aces­tea au un rol hotărâtor pentru buna aprovizionare tehnico-materială, pen­tru realizarea programelor de dez­voltare generală a ţării. In industria prelucrătoare, planul cincinal prevede creşterea cu priori­tate a construcţiilor de maşini şi chimiei, punîndu-se accent pe acţiu­nile de modernizare a structurilor de producţie, prin sporirea în ritmuri mai accelerate a ramurilor şi subra­­murilor de înaltă tehnicitate, care valorifică cu maximă eficienţă ma­teriile prime, resursele energetice şi munca socială, în scopul fabricării unor produse cu nivel tehnic şi ca­litativ ridicat, adaptate cerinţelor consumului intern şi cu un grad spo­rit de competitivitate pe pieţele ex­terne. Aşa cum a indicat secretarul gene­ral al partidului, întreaga construc­ţie a planului cincinal este subordo­nată ideii majore a accentuării latu­rilor calitative ale creşterii economi­ce, a cursului spre o reproducţie de tip intensiv. Reţine în această pri­vinţă atenţia ritmul mult mai rapid de creştere a venitului naţional (9,9—10,6 la sută) faţă de cel al pro­dusului social (6,4—7,1 la sută). A­­ceasta înseamnă că o cale importan­tă a sporirii venitului naţional o va reprezenta reducerea substanţială a cheltuielilor materiale de producţie, factor care, o dată cu dezvoltarea po­tenţialului economic, are o valoare tot mai ridicată. De fapt, economisi­rea severă, pe toate căile — tehni­ce, tehnologice, gospodăreşti — a materiilor prime, materialelor și e­­nergiei reprezintă — în viziunea pre­vederilor planului cincinal — o im­portantă „sursă“, cea mai ieftină, la îndemîna bunilor gospodari, de asi- Corneliu CARLAN (Continuare in pag. a II-a) 1986-1990 VOR FI CONSTRUITE 750 000 LOCUINŢE NOI BACĂU : Sonde noi, înainte de termen Petroliştii din cadrul Schelei de foraj Zemeş, judetul Bacău, uni­tate fruntaşă in întrecerea socia­listă, au încheiat primul semestru al acestui an cu rezultate remar­cabile în producţie. Printr-o mai bună organizare a muncii, introdu­cerea pe scară largă a unor noi tehnologii de lucru, folosirea sape­lor de alunecare si cu diamante si întreţinerea in bună stare de func­ţionare a tuturor instalaţiilor si utilajelor din dotare, ei au reuşit să sporească viteza de foraj, astfel că planul semestrial a fost depăşit cu 4 600 metri. In perioada care a trecut de la începutul anului au fost forate si predate în circuitul economic 32 de noi sonde de mare si medie adincime, cu 7 mai multe decit prevedea planul. Remarcabil este faptul că majoritatea sondelor săpate au fost date in exploatare înainte de termen, cîstigîndu-se astfel timp important pentru pro­ducţie. La această dată, alte 34 de sonde, din care 13 de mare adinci­­me se află in diferite stadii de foraj si vor fi date in curînd in exploatare. (Gheorghe Baltă, cores­pondentul ..Scînteii“). Bîn­tea lu­l MURE' TIRGU-MUR! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, a pri­mit, luni, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Uniunii Sovietice PRIMIRI LA TOVARĂȘUL ____________________________________________________________ NICOLAE CEAUȘESCU ________________________________________________________________________________________ Primul ministru al Republicii Turcia Președintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Turgut Ozal, primul ministru al Re­publicii Turcia, care efectuează o vizită oficială in ţara noastră. La întrevedere a luat parte to­varăşul Constantin Dăscălescu, prim­­ministru al Guvernului Republicii Socialiste România. Premierul turc a mulţumit pentru întrevederea acordată şi a arătat că are plăcuta misiune de a transmite preşedintelui Nicolae Ceauşescu un cordial salut, urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Re­publicii Turcia, Kenan Evren. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită preşedintelui Republicii Turcia un salut călduros şi cele mai bune urări. In cadrul convorbirii a fost evi­denţiată evoluţia relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu, în spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt de la Bucureşti şi Ankara. Au fost examinate rezultatele înregistrate in diversificarea schimburilor comer­ciale şi extinderea cooperării econo­mice, inclusiv pe terţe pieţe, în con­struirea în comun a unor importante obiective economice, experienţa po­zitivă dobîndită cu acest prilej, pre­cum şi perspectiva largă a unor ase­menea realizări pe viitor. S-a apreciat că există condiţii pen­tru intensificarea, in continuare, a colaborării româno-turce pe plan po­litic, economic, tehnico-ştiinţific şi in alte domenii de interes comun, pe baza principiilor independenţei şi su­veranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, egalităţii depline in drepturi şi avantajului reciproc, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, securităţii, cooperării şi înţelegerii în Balcani, în Europa şi in lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii politice mon­diale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a arătat că, în actualele condiţii, când situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă, este necesar ca toate statele, indiferent de orîn­­duirea lor socială, să conlucreze strîns şi să acţioneze hotărit pentru a se pune capăt evoluţiei periculoase a evenimentelor spre confruntare şi război, pentru afirmarea politicii de destindere, înţelegere şi colaborare între naţiuni. S-a subliniat necesita­tea de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor şi înfăptuirea unui program general de dezarmare, avînd în centru dezarmarea nucleară — dar care să cuprindă toate armele clasice, reducerea armamentelor, a trupelor, a cheltuielilor militare — realizarea unei lumi fără arme, fără războaie, o lume a păcii şi înţelegerii între popoare. In timpul convorbirii a fost­ subli­niată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul po­poarelor din această regiune, al cau­zei păcii, securităţii şi cooperă­rii. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat nece­sitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor în­tr-o zonă fără arme nucleare şi chi­mice, fără baze militare străine. Conducătorul statului nostru a pus in evidenţă însemnătatea intensifică­rii eforturilor pentru reglementarea tuturor problemelor litigioase dintre state numai prin mijloace paşnice, pe cale politică, prin tratative. S-a subliniat că este necesar să se acţio­neze in aşa fel incit Conferinţa de la Stockholm să se încheie cu rezul­tate cit mai bune. In legătură cu situaţia economică mondială, a fost reafirmată însem­nătatea reglementării globale şi echi­tabile a problemelor subdezvol­tării, a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările­ sărace, reducerii decalajelor dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dez­voltare, instaurării noii ordini econo­mice internaţionale. In timpul întrevederii a fost ex­primată hotărîrea celor două ţări de a conlucra tot mai activ pe plan­­ internaţional in lupta pentru rezol­varea marilor probleme ce confrun­tă omenirea, pentru edificarea unei lumi mai bune şi mai drepte pe pla­neta noastră. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă cordială, au participat ambasadorul României la Ankara şi ambasadorul Turciei la Bucureşti. IAŞI . Capacităţi noi de producţie Industria Iaşiului a sporit, cu 90 zile mai devreme faţă de termenul stabilit, cu o nouă capacitate pentru fabricarea de ţevi sudate la Între­prinderea metalurgică. Suprafeţe în­semnate de producţie au mai fost puse în funcţiune la Combinatul de utilaj greu, la Întreprinderea de pre­lucrare a maselor plastice și la alte unități economice. (Manoale Corcaci). Şcoala românească sub semnul noii calităţi Şcoala românească a trăit in ultimele zile un fericit moment sărbătoresc. „Ziua pionierilor“ şi „Ziua în­văţătorului“ au fost prefaţate de inaugurarea Palatu­lui pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti, mi­nunat dar pe care partidul şi statul nostru l-au făcut tinerei generaţii. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, a adresat încă o dată copiilor, tinerilor, cadrelor didac­tice un însufleţitor îndemn la muncă şi învăţătură pentru însuşirea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Invăţămîntului îi revine în acest context, aşa cum se desprinde din cuvîntarea la recenta plenară a C.C. al P.C.R., rolul deosebit de important de a deveni un veritabil avanpost al întregului proces re­voluţionar, specific actualei etape de dezvoltare a ţării noastre. Asigurarea unei noi calităţi in toate domeniile vie­ţii economice şi sociale presupune un nivel cit mai ridicat al invăţămîntului de toate gradele, inţelegind prin aceasta atît permanenta modernizare a structurii organizatorice, a conţinutului programelor şi manua­lelor, realizarea unei continuităţi organice intre ciclu­rile de invăţămint, a strînsei legături cu cercetarea şi producţia, şi astfel a legăturii armonioase cu viaţa economică şi socială, cit şi efortul personal al fie­cărui cadru didactic pentru continua perfecţionare politică şi profesională, pentru găsirea şi utilizarea celor mai eficiente modalităţi de instruire, educare şi formare a elevilor, de realizare la un inait nivel ca­litativ a actului educativ, de atragere la ampla overă formativ-educativă a şcolii, a tuturor factorilor inte­resaţi ai societăţii — familia, organizaţiile U.T.C. şi de pionieri, unităţi economice, instituţii de cultură. In magistrala cuvintare la Plenara C.C. al P.C.R. din 23—24 iunie a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu eviden­ţia un aspect de deosebită însemnătate pentru în­tregul proces instructiv-educativ. In etapa actuală, arăta secretarul general al partidului, „trebuie să pornim de la necesitatea înarmării tinerilor cu o pre­gătire multilaterală, punind, desigur, pe primul plan disciplinele de bază, dar asigurind o asemenea pre­­gătire incit, in raport cu necesităţile economiei na­ţionale şi ale societăţii in general, oamenii muncii — avind temeinice cunoştinţe de bază — să poată trece cu uşurinţă de la o specialitate la alta“. Inserăm in ancheta de faţă citeva opinii ale unor cadre didactice privind imperativele majore ce revin şcolii in actualul cincinal, pentru asigurarea unei noi calităţi invăţămîntului, aflat in primele rinduri in procesul revoluţionar specific dezvoltării ţării noastre. Formarea conştiinţei inaintate, re­voluţionare, a omului nou. „Aşa cum se arată în documentele de partid, obiectivul fundamental al ce­lui de-al optulea cincinal, 1986—1990, este trecerea României la stadiul de ţară mediu dezvoltată. Aceasta pre­supune însă, o dată cu realizările din ştiinţă şi tehnică, şi o adevărată revoluţie în conştiinţa oamenilor. «De fapt, vorbind de revoluţia teh­­nico-ştiinţifică — preciza tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea la recenta plenară a C.C. al P.C.R. — ar trebui s-o completăm cu revoluţia in conştiinţa oamenilor», întemeiat pe noua calitate, principiu funda­mental al întregii dezvoltări econo­­mico-sociale, invăţămintul este răs­punzător în faţa societăţii de for­marea unor generaţii de tineri cu o conştiinţă înaintată, revoluţionară. Deschiderea spre cunoaştere în ge­neral, specifică şcolii , apreciază prof. Mugur Moş, de la Liceul de matematică-fizică „Mihai Viteazul“ din Bucureşti — înseamnă în mo­mentul actual de dezvoltare pregă­tire dintr-o perspectivă multilate­rală. Omul nou al zilelor noastre este un om cu o gindire şi un com­portament active, deschis la cele mai noi cuceriri tehnico-ştiinţifice, receptiv la realităţile complexe ale vieţii sociale. Trecerea operativă şi eficientă de la o specialitate la alta, şi formarea acestei capacităţi impun introducerea în procesul instructiv­­educativ a unor structuri interdisci­­plinare, cu tot ceea ce derivă de aici : îmbunătăţirea permanentă a programelor şi manualelor, înnoirea lor din această perspectivă, aducerea informaţiei transmise prin şcoală «la zi», in conformitate cu ultimele cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“. Calitatea şi eficienţa actului edu­cativ. „Vorbind de o nouă calitate a procesului instructiv-educativ, racor­dat la necesităţile vieţii economico­­sociale din actuala etapă de dezvol­tare a României socialiste, vorbim implicit de un aspect care mi se pare esenţial in şcoala de azi : accentul deosebit pus pe latura formativă. Profesor cu adevărat modern — spu­ne prof. Gál László de la Liceul industrial nr. 8 din Cluj-Napoca — este acela care reuşeşte să formeze la elevii săi un mod de gindire, să stimuleze un proces de cunoaştere, nu să prezinte cunoştinţe preamba­­late, adevăruri absolute. Pentru a forma oameni cu o gindire vie, di­namică, oameni cu o pregătire m­ul­­tilaterală, e necesar ca întreaga stra­tegie didactică să fie subordonată acestui principiu prioritar: impor­tant rămine să-i prezinţi elevului nu produsul finit — informaţia, reflec­ţia teoretică sau rezultatul experien­ţei de laborator — ci să-l conduci în procesul de dobindire a infor­maţiei, să-l faci să trăiască satis­facţia de a fi descoperit, asistat de tine, un adevăr fundamental. Nu se poate concepe un invăţămint modern in afara reconsiderării rolului educa­torului din acest unghi. Legarea or­ganică de cercetare şi producţie, mai mult, participarea elevilor ca factori activi ai procesului de producţie de­curg nemijlocit din noua optică asu­pra învăţării, care solicită un susţi­nut efort de autoperfecţionare din partea fiecărui cadru didactic, de depăşire în orice împrejurare a spi­ritului rutinier, adversarul cel mai puternic al educaţiei intelectuale“. Munca învăţătorului — baza unei bune evoluţii şcolare. „Premisele unor adecvate deprinderi intelectua­le, însuşirea metodelor şi tehnicilor de învăţare sunt — adaugă învăţă­toarea Anca Sandu, de la Şcoala Anchetă realizată de Costin TUCHILA cu sprijinul corespondenţilor „Scînteii" (Continuare in pag. a II-a) SECERIŞUL, SEMĂNATUL CELEI DE-A DOUA CULTURI -în flux continuu, în timpul cel mai scurt! In cîmpia de sud a tării, unde cerealele păioase se pîrguiesc mai devreme, mecanizatorii au început secerişul griului. Obiectivul lor, al tuturor oamenilor muncii si specia­liştilor din agricultură este înche­ierea acestei lucrări în fiecare uni­tate agricolă în cel mult 8—10 zile. Modul în care s-a acţionat la strîn­­gerea recoltei de orz demonstrează că printr-o temeinică organizare a muncii secerişul poate fi efectuat în termene scurte, condiţie hotărîtoare pentru prevenirea pierderilor. Pînă in seara zilei de 29 iunie, orzul a fost recoltat de pe 513 260 hectare, reprezentind 90 la sută din suprafa­ţa cultivată. Unităţile agricole din 18 judeţe şi din sectorul agricol Ilfov au încheiat această lucrare. Acum este momentul să se treacă din plin, cu toate forţele la recol­tarea griului, lucrare efectuată pînă acum pe 109 000 hectare. A strînge griul intr-un termen cit mai scurt presupune, în primul rînd, ca specialiştii să cunoască în amă­nunţime starea fiecărui lan, astfel incit să poată dirija combinele pe solele unde spicele au dat mai re­pede în copt. Este o activitate care solicită răspundere şi competenţă, care impune ca specialistul agricol să se afle permanent pe teren. în al doilea rind, întreaga activitate trebuie adaptată condiţiilor specifi­ce de lucru din fiecare loc şi si­tuaţiilor noi ce se creează datorită evoluţiei timpului. S-ar putea ca ploi­le să se menţină şi în perioada in care se va desfăşura recoltarea griu­lui. Aşa cum a demonstrat experien­ţa celorlalţi ani, în asemenea condiţii se verifică cel mai bine capacita­tea organizatorică şi tehnică a ca­drelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole in luarea de­ciziilor şi organizarea muncii, poa­te fi dovedită în modul cel mai e­­vident hărnicia oamenilor. Impor­tant este ca, peste tot, acolo unde starea lanurilor o impune, să fie luate măsuri in vederea efectuării, ori de cite ori este nevoie in cursul zilei, a reglajelor necesare. De a­­semenea, în condiţiile climatice ac­tuale, dirijarea operativă a combi­nelor în lanurile care au dat în pirg sau cele ce se zvîntă mai repede are o mare însemnătate atit pentru gră­birea lucrărilor, cit şi pentru evi­tarea pierderilor de boabe. Concomitent cu grăbirea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare a cerealelor păioase, o atenţie deo­sebită trebuie acordată insăminţării tuturor suprafeţelor destinate celei de-a doua culturi. Potrivit datelor furnizate de ministerul de resort, pînă în seara zilei de 29 iunie au fost însămânţate 435 500 hectare cu dife­rite culturi,­ din care 228 000 hectare cu porumb pentru boabe. Procentual faţă de plan, cele mai bune rezulta­te la însăminţarea culturilor duble au fost obţinute în judeţele Olt, Brăila, Giurgiu, Teleorman şi sectorul agricol Ilfov. Pentru reuşita acestor culturi este necesar ca lucrările să se des­făşoare în flux continuu : recoltarea cerealelor păioase, eliberarea de paie a terenurilor, pregătirea solului şi semănat. In unele unităţi agricole, datorită, în principal, întîrzierii lu­crărilor de eliberare de paie a tere­nurilor, s-au creat decala­je nedori­te între suprafeţele de pe care a fost strinsă recolta şi cele însămînţa­­te cu a doua cultură. După cum se ştie, ca urmare a precipitaţiilor abun­dente din ultima perioadă, solul s-a umezit pe o adincime apreciabilă, fiind asigurate condiţii optime pen­tru reuşita culturilor duble. Aceste condiţii trebuie folosite din plin, grăbind semănatul, pentru a obţine producţii suplimentare de porumb, legume şi furaje. Respectarea programelor de mă­suri privind strîngerea, transportul şi depozitarea recoltei depinde, în mod hotărîtor, de, munca oameni­lor. De aceea, organizaţiile de partid au datoria să ridice nivelul activi­tăţii politice şi organizatorice des­făşurate la sate pentru mobilizarea tuturor lucrătorilor din agricultură la muncă in vederea creşterii răs­punderii lor în ce priveşte calitatea lucrărilor executate. în fiecare uni­tate agricolă, în fiecare formaţie de muncă este necesar să fie întronat un climat de ordine şi disciplină, să sporească răspunderea mecanizatori­lor, cooperatorilor, a tuturor oame­nilor muncii de pe ogoare pentru fo­losirea bazei tehnico-materiale, ast­fel incit secerişul şi celelalte lu­crări agricole de vară să fie efec­tuate în termene scurte şi de cea mai bună calitate.

Next