Scînteia, august 1986 (Anul 55, nr. 13667-13693)
1986-08-01 / nr. 13667
Producţie record — Pentru întreprinderea noastră — ne declara ieri inginerul Emanoil Bîlnicu, secretar adjunct al comitetului de partid din întreprinderea „Hidromecanica“ din Braşov — luna iulie a fost luna cea mai fructuoasă. In această lună am realizat cel mai mare număr de turbosuflante din istoria întreprinderii. Un record pe care autorii lui îl dedică marii sărbători de la 23 August. Un record care porneşte de la asigurarea ,în condiţii mai bune a bazei tehnico-materiale, introducerea unui sistem eficient de planificare, urmărire, şi livrare a fabricaţiei, pe baza unor grafice zilnice, întărirea ordinii şi disciplinei. Concret, în luna iulie s-au realizat 2152 turbosuflante, cu 421 mai mult decit cel mai înalt vîrf atins în acest an şi cu aproape 700 bucăţi peste media primelor şase luni. Este de subliniat faptul că peste 90 la sută din numărul turbo- suflantelor realizate in luna iulie sunt produse moderne din familia celor care supraalimentează motoarele diesel rapide. Și încă un fapt : de la începutul anului, întreprinderea din Braşov a livrat beneficiarilor un număr de 10 000 turbosuflante care asigură o putere suplimentară motoarelor diesel de peste 500 000 CP. (Nicolae Mocanu). Premieră tehnică de prestigiu Premieră tehnică la întreprinderea de maşini-unelte Bacău . Ieri, joi, a ieşit de pe banda de montaj cea dinţii maşină de rectificat valţuri, denumită pe scurt MRV 1 000x 4 000. Creaţie a specialiştilor de la Î.C.S.I.T. Bucureşti şi a muncitorilor întreprinderii MRV 1 000 x 4 000 face parte dintr-o familie de maşini-unelte destinate prelucrării pieselor gre- Răspunderi sporite, calitativ superioare în activitatea cooperaţiei In întreaga ţară se desfăşoară adunările generale şi conferinţele cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi ale cooperaţiei meşteşugăreşti In aceste zile se desfăşoară în întreaga ţară adunările generale de dări de seamă şi alegeri ale cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi ale cooperativelor meşteşugăreşti, ca şi conferinţele uniunilor judeţene ale cooperaţiei. In cadrul general, stimulativ, al democraţiei noastre socialiste, aceste adunări, care premerg congresele celor două organizaţii cooperatiste, se înscriu ca foruri ale participării directe la conducerea vieţii sociale a maselor de membri cooperatori din calitatea lor de proprietari şi producători, de făuritori şi gospodari ai avuţiei obşteşti, de beneficiari ai roadelor muncii , pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din documentele Congresului al XlII-lea al partidului, din orientările şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Adunările generale şi conferinţele sunt un bun prilej pentru evidenţierea progreselor înregistrate în ultimii ani de organizaţiile cooperatiste în creşterea capacităţii lor de a satisface cerinţele in mărfuri şi servicii ale populaţiei. Viaţa a arătat însă, in acelaşi timp , iar adunările şi conferinţele cooperaţiei trebuie să stăruie asupra acestui aspect — că, pe lingă reuşitele înregistrate, persistă un şir de minusuri, deficienţe şi neimpliniri ; fapt este că nu peste tot activitatea unităţilor cooperatiste se ridică la nivelul posibilităţilor, al condiţiilor de care dispun. în acest sens, se poate menţiona că oferta unităţilor de profil — îndeosebi cele producătoare de bunuri de consum şi prestatoare de servicii — nu ţine seama şi pasul cu evoluţia standardului general de viaţă, cu diversitatea şi diversificarea continuă a solicitărilor cetăţenilor. In acelaşi timp, nu în toate locurile, amplasarea unităţilor de mică industrie şi de servire publică ale cooperaţiei este proporţională şi armonioasă pe localităţi şi cartiere. Se remarcă, de asemenea, că nu toate unităţile cooperatiste sunt antrenate în măsura posibilă şi necesară in valorificarea resurselor locale de materiale şi forţă de muncă, in utilizarea lor superioară, pentru realizarea de mărfuri cu un înalt grad de prelucrare, destinate deopotrivă pieţei interne şi celei externe. De cea mai mare însemnătate sunt eliminarea carenţelor, creşterea rolului şi intensificarea activităţii cooperaţiei în dezvoltarea echilibrată a schimbului de mărfuri dintre sat şi oraş. Dezbaterea in cadrul adunărilor generale şi a conferinţelor a acestor stări de lucruri nu poate fi desprinsă de analiza cauzelor care le generează — respectiv anumite fenomene de inerţie şi conservatorism, manifestări de birocraţie, optici înguste — strict „departamentale“ ori cantonate la aspectele exclusiv cantitative ale dezvoltării — ce se mai intilnesc în activitatea unor cooperative sau uniuni judeţene de cooperative. Discutarea în spirit critic şi autocritic a respectivelor neajunsuri şi stabilirea măsurilor de remediere a lor este cu atît mai necesară avîndu-se in vedere faptul că pentru actualul cincinal Congresul al XlII-lea al partidului şi Planul naţional unic stabilesc sarcini mult sporite atît pentru cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor, cit şi pentru cooperaţia meşteşugărească. Astfel, în legătură cu DEZVOLTAREA MICII INDUSTRII, se ştie că, în concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, continuarea fermă a procesului de industrializare rsocialistă reprezintă factorul primordial al dezvoltării forţelor de producţie, al progresului economic şi social al ţării ; în acest cadru, alături de marea industrie, care va continua să deţină ponderea principală în economie, un rol deosebit revine micii industrii, chemată să aducă o contribuţie tot mai însemnată la satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii cu produse dintre cele mai diverse. De altfel, pentru 1990 este prevăzut să se realizeze în toate judeţele un nivel al producţiei micii industrii de cel puţin 8 000 lei pe locuitor — obiectiv mobilizator, la înfăptuirea căruia o contribuţie hotăritoare urmează să o aducă sectorul micii industrii cooperatiste. Pornind de la acest obiectiv, dezbaterile din adunările generale şi conferinţele cooperaţiei sunt chemate să pună în evidenţă măsurile ce se cer luate pentru dezvoltarea prioritară a capacităţilor de producţie ale micii industrii în judeţele rămase in urmă din acest punct de vedere (precum Botoşani, Buzău, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mehedinţi, Suceava, Teleorman, Tulcea şi Vaslui), o dată cu diversificarea substanţială a ofertei de produse , cu accent pe articole de uz casnic şi gospodăresc, confecţii, tricotaje, încălţăminte, mic mobilier, obiecte de artă populară şi artizanat, unelte agricole ş.a. In paralel cu stabilirea măsurilor privind dezvoltarea şi diversificarea micii industrii, participanţii la adunările generale şi conferinţele cooperaţiei au datoria să analizeze (Continuare in pag. a II-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 667 Vineri 1 august 1986 Prima ediţie 6 PAGINI - 50 BANI Rezultate de prestigiu in întrecere Muncă exemplar organizata pentru realizarea integratie a planului Preocupare constantă pentru promovarea fermă a autoconducerii muncitoreşti, a autogestiunii economico-financiare Livrări în avans la export Instalaţii electrice pentru nave de mare tonaj e din industria siderurgică, navală, a hirtiei şi celulozei. Este vorba de valţuri, cilindri, arbori şi axe în greutate de pină la 35 de tone şi cu o lungime de pină la 8 metri. Pentru realizarea acestui utilaj complex, care constituie o premieră de prestigiu, s-au folosit soluţii tehnice originale, unele brevetate ca invenţii, ceea ce a dus la îmbunătăţirea parametrilor tehnico-funcţionali, la reducerea consumurilor de metal şi energie electrică, la creşterea fiabilităţii in exploatare. Printre realizatorii noii maşini — succes pe care aceştia ii dedică marii sărbători de la 23 August — se numără lăcătuşii Gheorghe Mocanu şi Nicolae Beta, electronistul Nicolae Călin, maistrul Alexandru Ianoş, inginerii Lucian Gavriliu şi Gheorghe Bălan. Directorul întreprinderii, inginerul Vasile Gogu, a subliniat că noua realizare tehnică se înscrie în amplul program de diversificare şi modernizare a producţiei." Mai mult de 75 la sută din producţia acestui an o reprezintă produsele noi şi modernizate. (Gheorghe Baltă). Ritm intens de lucru Două evenimente, petrecute în aceste zile premergătoare marii sărbători de la 23 August pe şantierele hidrocentralelor de la Lereşti şi Voineşti de pe riul Tirgului, judeţul Argeş , străpungerea tronsonului Valea Ursului, lung de 3 250 metri, şi a tronsonului Volpeşti, lung de 2 682 metri. La primul tronson s-au îmbrăţişat, venind pe sub munte din sensuri opuse, formaţiile de mineri conduse de Gheorghe Iordache, Erou al Muncii Socialiste, şi maistrul Simion Gheaţă, iar la cel de-al doilea, formaţiile maiştrilor Vasile Ungureanu şi Petre Bica. La realizarea celor două aducţiuni, nu luptă cu roca şi fisurile puternice de apă, au învins bărbăţia, curajul şi iscusinţa bravilor mineri. Şeful formaţiei de la primul tronson, Gheorghe Iordache, s-a angajat, in numele tuturor minerilor şi constructorilor de aici, să depună toate eforturile pentru finisarea cit mai grabnică a lucrărilor de betonare din galerii. O mare concentrare de forţe se află în aceste zile şi la barajul comun al celor două hidrocentrale, a cărui Înălţime va atinge in final 117 metri. La riodul lor, formaţiile de lucru conduse de inginerul Ion Voiculescu muncesc zi şi noapte pentru încheierea depunerii în galeria de drenaj a barajului a întregului volum de anrocamente, în vederea începerii umplerii, în curînd, a lacului de acumulare cu un volum de 68 milioane metri cubi de apă. (Gheorghe Cirstea). Sistemul riguros de urmărire a fabricaţiei, de evidenţă a producţiei realizate pe fiecare schimb de muncă, pe secţii şi compartimente de activitate oferă posibilitatea cunoaşterii în orice moment a stadiului realizării producţiei pentru export la întreprinderea de scule şi elemente , hidraulice din Focşani. — în cinstea marii noastre sărbători naţionale — ne spune inginerul Laurenţiu Weber — zorim la realizarea în avans a primului lot de 50 tipuri de scule speciale destinate exportului, care constituie, in acelaşi timp, şi o noutate în nomenclatorul nostru de fabricaţie pentru partenerii externi. Tot pentru export am livrat în ultimele zile şi alte produse cu înalte performanţe tehnico-funcţionale. De altfel, preocupările colectivului nostru pentru realizarea planului la export integral şi la termenele stabilite s-au concretizat în depăşireaprevederilor din perioada care a trecut de la începutul anului, in condiţiile creşterii cu 15 la sută a producţiei pentru export faţă de nivelul atins in perioada similară din 1985. (Dan Drăgulescu). Apartamente mai multe pentru oamenii muncii Constructorii de locuinţe din cadrul Trustului antrepriză generală de construcţii-montaj Timiş — unitate distinsă recent pentru a treia oară consecutiv cu „Ordinul Muncii“ clasa I — au predat în această lună „la cheie“ alte 400 de apartamente. In acest fel, harnicul colectiv de constructori timişeni a pus la dispoziţia oamenilor muncii, de la începutul anului "şi pină acum, aproape 900 apartamente, cu 350, mai mult decit prevederile planului. Acest succes consemnează bndeplinirea angajamentului asumat în întrecerea socialistă desfăşurată în cinstea marii noastre sărbători naţionale de la 23 August. Concomitent, in judeţ au fost date in folosinţă numeroase alte obiective social-culturale şi edilitargospodăreşti. (Cezar Ioana). Ieri, cu puţin înainte de a se termina schimbul, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din cadrul secţiei de tablouri şi aparataj electric de la întreprinderea mecanică navală Galaţi au trăit bucuria unui nou şi prestigios succes. Despre el ne vorbeşte inginerii Mircea Mihăilescu, şeful secţiei . „ Ne aflăm in momentul pregătirii pentru livrare a unei instalaţii electrice complexe care va intra in dotarea petrolierului de 85 000 tdw ce se construieşte la Constanta. Suntem bucuroşi că am reuşit să parcurgem cu bine toate etapele de asimilare a acestei noi instalaţii, a cărei execuţie este, iată, unfapt împlinit. Colectivul de aici s-a angajat ca, în cinstea marii sărbători de la 23 August, să încheie livrarea întregului set de tablouri electrice pentru petrolierul de 150 000 tdw, care se află in construcţie tot la Constanţa. (Ştefan Dimitriu). Constructorii la înălţime Mai grăbiţi ca oricînd — în sensul cel mai bun al cuvintului — lucrătorii de la întreprinderea de antreprize construcţii-montaje Ialomiţa au pregătit pentru a fi recepţionate şi date în folosinţă, în cinstea zilei,de 23 August, cu o lună înainte de termenul prevăzut, peste 150 de noi apartamente. — Rezultatele tot mai bune obţinute de colectivul nostru — ne spune Ioniţă Duţă, secretarul comitetului de partid al „întreprinderii — se datoresc unei mai bune organizări a muncii, întăririi disciplinei şi a spiritului gospodăresc, folosirii cu eficienţă sporită a utilajelor şi materialelor. Cea mai mare bucurie a noastră este aprecierea noilor locatari pentru lucrul bine făcut. Intr-adevăr, trebuie remarcat faptul că noile blocuri înălțate de constSf.îcîarii SUWUr.*' pri'ttr-o arhitectură modernă și dispun de apartamente confortabile. (Mihai Vişoiu). IN LUMINA SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ! IN INTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NATIONALE „Este necesar să se perfecţioneze conducerea şi planificarea, pe baza autoconducerii muncitoreşti, a creşterii răspunderii consiliilor de conducere şi adunărilor generale ale proprietarilor, producătorilor şi beneficiarilor. Să imbunăiţi în mod armonios spiritul de iniţiativă, autonomia, autogestiunea cu planul naţional unic şi conducerea unitară a întregii economii”. NICOLAE CEAUŞESCU In definirea liniei strategice şi tactice de dezvoltare a societăţii socialiste româneşti, Partidul Comunist Român, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au călăuzit după concepţia potrivit căreia vasta operă de construire a socialismului, aşezarea pe temelii noi a întregului edificiu social necesită noi forme de organizare şi conducere a tuturor sectoarelor de activitate, a societăţii în ansamblul său. Acum, in preajma aniversării actului revoluţionar din August 1944, apare cit se poate de limpede adevărul că instaurarea proprietăţii socialiste, crearea sistemului de organizare şi conducere a economiei socialis-" te in ţara noastră a avut loc treptat, în decursul unui proces de cunoaştere şi aprofundare a legităţilor şi trăsăturilor proprii, precum şi a specificului economiei socialiste, a cerinţelor şi condiţiilor caracteristice economiei româneşti. In crearea şi dezvoltarea unui sistem modern de conducere şi organizare a economiei româneşti, un aport remarcabil l-au avut hotărîrile şi măsurile adoptate de Congresul al IX-lea al P.C.R., in cadrul cărora o atenţia prioritară s-a acordat făuririi unui eisteragftangfis- de organizare şi conducere planificată a economiei naţionale, potrivit condiţiilor concrete specifice in care se edifică societatea socialistă in ţara noastră, capabil să dea noi impulsuri in dezvoltarea forţelor de producţie. Subliniind acest principiu, în Raportul prezentat la Congres, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „Complexitatea problemelor ridicate in economie, ştiinţă, cultură, de întreaga activitate de edificare a noii societăţi impune, ca o necesitate obiectivă, îmbunătăţirea continuă a formelor organizatorice şi a metodelor de conducere... Studierea temeinică a vieţii, a fenomenelor noi constituie principala cerinţă absolut obligatorie, a unei juste conduceri şi planificări a economiei“. Toate măsurile adoptate de către partidul şi statul nostru în anii de după Congresul al IX-lea al partidului au urmărit asigurarea unei concordanţe dinamice între schimbările ce au loc în dimensiunile şi structura forţelor de producţie şi caracterul relaţiilor de producţie, adoptarea unor forme adecvate de organizare şi conducere corespunzătoare condiţiilor concrete din ţara noastră, etapelor de construire a noii societaţi. In toţi aceşti ani, de cind se află în fruntea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a manifestat o preocupare statornică pentru perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii economico-sociale, pentru promovarea la toate nivelurile organismului nostru social a principiilor democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, a conducerii colective, pentru crearea cadrului legislativ şi a condiţiilor celor mai adecvate in vederea participării active, nemijlocite a maselor la adoptarea şi infăptuirea tuturor deciziilor care privesc prezentul şi viitorul ţării. In baza spiritului inaugurat de Congresul al IX-lea al P.C.R., mecanismul vieţii economico-sociale a fost supus în repetate rînduri unor minuţioase reexaminări critice, menite să-l adapteze mai bine realităţilor vieţii şi cerinţelor noului. Aşa se explică de ce sistemul de organizare, conducere şi planificare economico-financiară creat pe baza hotăririlor Conferinţei Naţionale a P.C.R. din 1967, precum şi cele ale Congreselor al X-lea şi al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din 1972 a necesitat în continuare perfecţionări pentru a răspunde cerinţelor şi exigenţelor etapei transformării cantităţii în calitate — obiectiv central stabilit de Conferinţa Naţională din decembrie 1977 şi reluat pe un plan superior de Congresele- al- Kiîl-îea şi al XlII-lea ale partidului. Preocuparea pentru accentuarea laturilor calitative ale activităţii economice, pentru stimularea factorilor intensivi ai creşterii economice s-a materializat in elaborarea principiilor noului mecanism economico-financiar, adoptat de Plenara partidului din martie 1973, rod al gindirii profund originale şi creatoare a secretarului general al partidului. Măsurile luate in urmă cu peste opt ani urmăresc îmbinarea armonioasă a autonomiei fiecărei unităţi economice şi administrativ-teritoriale cu conducerea unitară pe baza planului naţional unic a întregii vieţi economico-sociale, conducere ce se asigură atît pe baza principiului centralismului democratic, cit şi al autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii economico-financiare. Apărută in procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, autoconducerea muncitorească constituie o cerinţă fundamentală determinată de sarcinile tot mai ample şi mai complexe pe care le ridică înfăptuirea acestui proces, de modificările survenite in sfera relaţiilor de producţie şi, în primul rînd a proprietăţii socialiste, de afirmarea puternică a triplei calităţi a oamenilor muncii — de proprietari, producători şi beneficiari ai bunurilor materiale. Instituţionalizarea autoconducerii muncitoreşti in formele şi nivelurile organizatorice actuale — adunări generale ale oamenilor muncii, consilii ale oamenilor muncii, consilii de conducere, consilii naţionale, congrese, etc. — a creat cadrul general al participării tuturor oamenilor muncii la procesul conducerii, subliniind creşterea rolului clasei muncitoare, astfel ca aceasta să ocupe locul ce i se cuvine în conducerea societăţii, în toate domeniile de activitate. Totodată, măsurile de instituire a participării cu părţi sociale a oamenilor muncii la constituirea fondului de dezvoltare economică a unităţilor contribuie la creşterea răspunderii fiecărui om al muncii la apărarea şi dezvoltarea unităţilor economice, pentru creşterea rentabilităţii şi eficienţei acestora, la întărirea şi dezvoltarea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii. Pe această linie se înscriu şi măsurile luate ca urmare a hotăririlor Plenarei C.C. al P.C.R. din iunie 1983 de introducere a contractului-angajament şi a angajamentului individual, instrumente menite să contribuie la perfecţionarea cadrului general al calităţii de proprietari a oamenilor muncii, să asigure creşterea răspunderii colective a organelor de conducere, dar şi a răspunderii individuale pentru păstrarea şi creşterea proprietăţii comune, pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale şi financiare. In concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, autoconducerea muncitorească funcţionează in condiţiile in care unităţile economice, conducerile lor colective au la indemînă un complex de pîrghii şi instrumente economicofinanciare, de atribuţii şi competenţe In constituirea şi utilizarea resurselor materiale, informarea şi folosirea, potrivit legii, a fondurilor băneşti realizate din propria activitate, prin munca întregului colectiv, acesta fiind, in sensul cel mai general, conţinutul autogestiunii economico-financiare, componentă a autoconducerii muncitoreşti,, suportul ei material. Autogestiunea economică — treaptă calitativ nouă in evoluţia gestiunii economice, in concordanţă cu noile condiţii tehnico-economice în care se realizează producţia materială — a fost concepută să se manifeste prin îmbogăţirea conţinutului gestiunii economice. Trecerea de la gestiunea economică Dr. Iugenia B1CH1 (Continuare în pag. a III-a) La întreprinderea de ţevi din Zalău — supraveghere atentă a semifabricatelor pentru obţinerea unor produse de calitate Foto Agerpres Dialogul sondorului cu stratul de ţiţei ul frumoasă de vară. Aici, la Bulbuceni, la Valea Amaradiei. Trec pe „şosea autocamioane, tractoare, autoturisme. Un autoturism opreşte la margine de sat şi din el coboară unu, doi trei, patru copii de-o şchioapă şi mai mari de-o şchioapă. Şi apoi părinţii. Prichindeii aleargă pe tăpşanul de-alâturi. Zarvă, chiote. Şi, după o clipă, strigătul de surpriză al unuia dintre copii : — Tatăăă ! — a descoperit el, dintr-o dată, dincolo de frunzişul unui cring. Uite o sondă ! — E plină Valea Amaradiei de sonde — i se răspunde băieţelului. Nu te mai mira atita ! Zidul de dealuri, conturînd „ulucul“ Amaradiei, desfăşoară pilcuri de pădure. se ţin lanţ poieni înflorite, ca-n basme ; e şi im fir de apă... Copiii se îndepărtează, in fugă, sprepoieni, urmaţi de părinţi. E linişte odihnitoare şi atmosferă limpede-limpede şi calmă. Satul parcă dormitează în baia de lumină solară, dominat de turla metalică a sondei. Şi aici, în perimetrul sondei de cercetare 5 565- Bulbuceni, e calm, chiar foarte mult calm. Şi mă mir cum de domneşte calmul atunci cinci, minut cu minut, simţi cum se ţese, nevăzută, tensiunea sufletească a fiecărui om din echipa de sondori. — Dar nu e vorba de tensiune, vă înşelaţi — mă corectează inginerul Ion Rusu, şeful producţiei în schela Stoîna, de care aparţine sonda — e aşteptare, e speranţă clădită pe muncă făcută cu dăruire, e emoţie firească dacă te gîndeşti că de reuşita probei de lansare a şablonului Pakerului (un dispozitiv care izolează coloana de tuburi, în adine, de ţevile de extracţie) depinde începerea altei etape de activitate la sondă. Sunt, acolo jos, presiuni de 700—800 atmosfere. Dacă „ducem“ şablonul pină la peste 5 000 de metri, la noapte lansăm Pakerul. Calmul meu, frate bun cu calmul celor care trec, neştiutori, pe şoseaua de dincolo de crîng, sau cu bucuria copiilor, porniţi în goană spre poieni însorite, ameninţă serios să se clatine la aflarea veştii despre clocotul şi presiunea de la capătul celor 5 kilometri... Dar în juru-mi — mă conving — oamenii sint cu _ adevărat stăpini pe calmul lor. De la maşina de carotaj se desfăşoară, cu încetinitorul parcă, de ne tambur, cablul de oţel care susţine şablonul aflat in adînci SOCIALISTĂ^ A ŢÂRII | « mea puţului. Metru cu metru, cablul dispare in subpămînt, urmărit cu ochi vigilenţi de sondori si de maistrul Gheorghe Holdun. Semnul pus pe cablu se apropie, centimetru cu centimetru, de buza puţului sondei. Acolo va trebui să încremenească. Acolo va trebui oprit. Acolo, de fapt, se va opri el singur, dind astfel ştire că şablonul se află la punctul scontat, la peste 5 kilometri sub noi ! Şi cablul alunecă, alunecă, se desfăşoară, îmi şi pregătesc prima întrebare pentru sondorul-şef Gheorghe Nazarie. îl şi caut din ochi pe acesta. Cind îl găsesc, descopăr însă cu uimire în privirile lui ca un fulger de necaz. Si atunci. de-abia. imi dau seama că semnul de pe cablu nu mai înaintează, că. deci. undeva. în intunecimile straturilor geologice, șablonul întîmpină rezistentă. I se opune răsuflarea brusc trezită a straturilor ancestrale ? Sau poate viscozitatea sporită a noroiului frinează mersul înainte al dispozitivului ? Nu, nu este reluat chiar totul de la început. Tamburul se învirteşte acum invers, înfăşurînd, leneş, la loc doar citiva zeci de metri de cablu. Operaţie făcută cu grijă, cu delicateţe aş spune, fără grabă. Dar, orice ar spune inginerul cu producţia, tensiunea sufletească există — o sesizez — în pofida faptului că el o numeşte aşteptare, sau speranţă, sau emoţie, sau... Oamenii sunt tăcuţi, fiecare acţionează şi se consultă cu ceilalţi şi se înţelege cu ei din priviri. Ca intr-o echipă perfect sudată. — S-au mai intîmplat lucruri din acestea ? — îl întreb, cu glas scăzut, pe maistrul Holdun, om care, din 1983, se află în perimetrul Stoinei, adică din clipa cind această zonă a intrat în raza1cercetării Dionisie ȘINCAN (Continuare în pag. a V-a) „PODIŞUL FĂRĂ „Şi in cerul Vecii / nemuresc pecetii / pluguri plugârind I coasele cosind I oameni omenind / viaţa vieţuind / neamul veşnicind“. Vedea, unul evocat în aceste versuri, mai mult a neudat vatra din partea de nord a judeţului Olt, apa neajungîndu-i nici pentru sine. Şi nu numai el, ci şi gemenele care-l flanchează — dorica şi Cungrişoara. Cu toatele au fost generoase cel puţin pentru că au botezat, chiar şi fără apă, unele aşezări prin care seacă, dindu-le numele pentru veşnicie. Localnicii au zis ci Vedea, Cungrişoara şi dorica ar fi răspunzătoare şi de lipsa apei pentru potolirea setei oamenilor şi a animalelor. Vinovate sunt insă erele geologice care in drumul lor au ascuns in adincuri apele freatice. Denumirea de podişul Cotmeana, din care face parte zona, asociată mai mereu cu seceta, a devenit, in aceste locuri, sinonimă cu aceea de podişul fără apă. Oamenii s-au priceput insă dintotdeauna cum sa suplinească ceea ce nu înfăptuieşte natura. Şi au săpat cei de pe văi in căutare de izvoare. Dar cinci plouă săptămini in şir izvoarele abia mai clipocesc. Cei de pe dealuri şi-au croit heleştee în care au strins cu grijă apa zăpezilor şi ploilor prin canale de filtrare pină la puţuri. Atita au reuşit moşii şi străhioşii. . Dar urmaşii lor din zilele noastre ? Ei au hotărit să fie adusă apa şi pentru ÎNSEMNĂRI acea parte fără apă a platformei Cotmeana. Şi s-au apucat de treabă lucrătorii de la brigada a treia a Antreprizei de construcţii-montaj Olt, cu inginerul Andrei Ştefan, maiştrii Stăncilă Vasile şi Văduva Ion, muncitorii Iliuţă Marinei, Vasile Ion, Bratu Constantin şi alţii şi, împreună cu ei, gospodarii din comunele Leleasca, Topana şi primarii lor. O conductă de aducţiune de 35 de km străbate subpămintul de la izvoarele comunei Dumitreşti, aflată mai la sud, pină la nord, in comuna Topana. Ca în orice lucru nemaifăcut vreodată s-au găsit unii de prin partea locului care, din scepticism, dar şi cu o oarecare maliţie, spuneau : „O să mor şi n-o s-apuc s-o văz şi p-asta!“. N-au murit şi au apucat nu doar să vadă, dar să şi bea apa adusă pe conductă. Fiindcă prin reţeaua de vase comunicante din comunele Topana, Făgeţelu, Leleasca, curge astăzi o apă limpede şi bună precum sufletul celui care şi-a pus semnătura pe decretul privind aducerea apei in acea parte de tară, celui ce se află in fruntea partidului şi a ţării, trăind şi muncind mereu animat de voinţa de a-şi sluji poporul căruia ii aparţine cu întreaga sa fiinţă. Oamenii din nordul judeţului Olt, oamenii de la deal, cum spun ei spre a localiza, aduc prinos de recunoştinţă partidului şi fiului patriei, născut in Scorniceşti, fiindcă au înfăptuit pentru ei. Şi nu numai pentru atita. Pentru că tot prin aceste locuri — ca de altfel pretutindeni in ţară — s-au construit şcoli, şi magazine, şi brutării, şi dispensare, iar asfaltul... Unde mai sunt drumul de altădată, şi norii de praf, şi nămolul de după ploaie ? Nu, nu mai sunt. Şi, desigur, nimeni nu are nostalgia lori Vasile SMARANDESCU