Scînteia, octombrie 1986 (Anul 55, nr. 13719-13745)
1986-10-01 / nr. 13719
SC INTE SA — miercuri 1 octombrie 1986 TOATE DRUMURILE OAMENILOR DE LA SATE - SPRE CIMP, LA CULES ŞI SEMANAT! Fapte şi date despre munca exemplar făcută, dar şi despre neajunsuri ce trebuie grabnic înlăturate Priveşte la cei buni şi, mai ales, lucrează ca ei Am urmărit cum se desfăşoară însăminţarea griului in unităţi agricole din judeţul Bistriţa-Năsăud dintr-un motiv bine întemeiat : anul acesta, judeţul s-a situat în partea a doua a clasamentului întocmit de organele centrale de specialitate, în ce priveşte nivelul producţiilor obţinute la hectar. Ce se face acum, la semănat, pentru a se pune o temelie mai puternică viitoarei recolte ? De la început trebuie să arătăm că se lucrează în condiţii grele, determinate de lipsa precipitaţiilor din această perioadă. Dar cei mai mulţi specialişti din agricultura judeţului afirmă că este de preferat ca sămînţa să fie încorporată în sol cind în urma semănătorilor se stîrneşte praf. Ne-a demonstrat acest lucru tovarăşul Ioan Cioba, inginerul-şef al cooperativei agricole Viişoara, unitate care şiîn acest an a realizat peste 4 000 kg grîu la hectar, pe terenuri de categoria a patra. „într-un teren uscat putem însămînţa foarte bine, chiar dacă solul mai are bulgări — afirma specialistul. In condiţiile noastre, după o ploaie, bulgării se sparg parcă ar fi din var peste care cade apă. Necazul mare îl avem cînd sînt ploi multe. Cei bătriiți zic că este bine cînd la semănat iese praf în urma semănătorii. E semnul anului bogat pentru următoarea recoltă. Bineînțeles, trebuie să executăm cu cea mai mare răspundere pregătirea terenului și, după cum se vede, în urma semănătorilor am ataşat grape care contribuie la uniformizarea adîncimii de incorporare a seminţei. Folosim apoi tăvălugii, perpendicular pe direcţia semănăturii, pentru a se stabili o bună legătură a boabelor de grîu cu solul. Pornind de la experienţa agricultorilor din judeţul Olt am trecut la executarea unor lucrări de scarificare şi afînarea adîncă pe care le-am extins in această campanie. De exemplu, am scarificat 38 hectare şi am efectuat afînarea adincă pe jumătate din suprafaţa ce o însămînţăm cu cereale păioase. Vedeţi sola din faţă ? Acolo am realizat peste 5 300 kg grîu la hectar. Vrem ca la un asemenea nivel să ajungem pe întreaga suprafaţă, ceea ce s-a şi prevăzut la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din agricultura judeţului nostru“. Am insistat mai mult asupra experienţei de la C.A.P. Viişoara în ce priveşte desfăşurarea campaniei agricole de toamnă, pentru că ea reflectă in fapt un mod responsabil de a gindi şi acţiona, acum, cind se pun bazele recoltei viitoare. Ne-am oprit in consiliul agroindustrial Nimigea, deoarece, in acest an, aici nivelul , recoltei de griu a fost nemulţumitor. de numai 1 900 kg la hectar. Preşedintele consiliului agroindustrial, tovarăşul Ioan V. Pop, ne asigură că au fost trase învăţămintele cuvenite, iar acum, deşi se lucrează in condiţii grele, se respectă condiţiile agrotehnice stabilite, n primul rind s-a acţionat ferm pentru ca pretutindeni semănatul să se încadreze in epoca optimă. La data documentării noastre, din cele 1 471 hectare prevăzute a se cultiva cu griu, 1 120 primiseră sămînţa. Pînă la 1 octombrie, lucrările vor fi încheiate. Şi nu oricum, din condiţii de calitate deosebite. Tovarăşa Maria Ilerlea, director cu producţia vegetală la direcţia agricolă, care ne-a însoţit in raidul efectuat, ne demonstrează la faţa locului că pe solele cooperativelor agricole Mocod şi Nimigea au fost executate lucrări ce întrunesc cerinţele cuprinse în programul privind desfăşurarea campaniei de toamnă. Deşi exemplele pozitive ar putea continua cu aspectele intîlnite la cooperativele agricole Branişte, Lechinţa, Reteag, Uriu, ca şi în alte locuri, vom insista asupra unor aspecte care contravin cerinţei de a se încheia insăminţările pină la 1 octombrie şi de a se respecta totodată normele de calitate absolut obligatorii. Să ne referim mai intîi la modul de pregătire a terenului. Pe o solă situată din pantă, aparţinind cooperativei agricole Chiraleş, mecanizatorii Nicolae Biriş şi Grigore Rus executau o arătură necorespunzătoare. Deşi unul dintre tractoare era dotat cu scormonitori, acestea nu se utilizau, fiind mascate de brăzdar. Celălalt tractor nici măcar nu le aveţi. In schimb era „echipat“ cu brăzdare neascuţite de trei zile, unele chiar cu vîrful bont. Această situaţie este cu atît mai criticabilă cu cit preşedintele unităţii, tovarăşul Radu Wechster, este şi şeful secţiei de mecanizare. Ar mai fi de adăugat că aici se încălca şi indicaţia ca imediat după arat să se efectueze discuirea pentru prevenirea uscării bulgărilor. Şi din păcate nu este singurul exemplu pentru că şi în alte locuri formaţiile de tractoare care lucrează la arat nu sînt urmate de discuri, ceea ce explică de ce pe unele suprafeţe brazdele s-au întărit atît de mult. In al doilea rînd, trebuie spus că nu se respectă peste tot cerinţa de a se organiza exemplar munca în aşa fel incit vitezele zilnice la semănat să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Bunăoară, în satul Bretea, din comuna Şieu-Odorhei, tovarăşul primar Ioan Moldovan ne asigură că, după ce au încheiat semănatul într-o parcelă, mecanizatorii au fost trimişi să insămînţeze o altă sală dinainte stabilită. La faţa locului ne-am convins însă că mecanizatorii în cauză se îndreptau spre sediul secţiei, întrucît semănătorile aveau o serie de tuburi defecte. Cert este că şi in alte locuri se pierde mult timp bun de lucru, tractoriştii retrăgîndu-se la locurile de parcare cu mult înainte de a se însera. Intrucît pină în seara zilei de 28 septembrie în judeţul Bistriţa-Năsăud au fost însămînţate numai 350 hectare din cele 19150 prevăzute a se cultiva cu griu, comandamentul agricol judeţean a stabilit măsuri ferme in vederea intensificării lucrărilor, prin utilizarea mai bună a utilajelor şi timpului de muncă, realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Revenind la experienţa pe care am relatat-o la începutul articolului nostru, care in esenţă demonstrează un singur adevvăr : nu condiţiile agrometeorologice sunt hotăritoare, ci în primul rind activitatea bine organizată, răspunderea şi pasiunea în muncă a oamenilor. Credem că in această stă cheia reuşitei în actuala campanie de însămînţări in judeţul Bistriţa-Năsăud. Ioan HERŢEG Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scinteii" Brigada de reporteri a „Scinteii" transmite din judeţul Bistriţa-Năsăud Semănatul griului pe terenurile C.A.P. Viişoara La culesul fructelor, în livezile-A.S. Bistriţa şi ştii cum să munceşti, TOTE SE POATE Cînd vrei CUM SA FACI SA NU AI „TIMPI MORŢI“ ÎN TARLA ? Primim răspuns la întrebare cercetînd lanurile C.A.P. Schela, judeţul Galaţi. E dimineaţă, dar primul transport cu porumb — 15 camioane — este de mult la descărcat, la bază. S-a plecat cu marfă — roşii — şi la întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tecuci. Pină vor reveni maşinile înapoi, se culege de zor pentru noul transport. Şcolarii din sat lucrează alături de părinţii lor şi la culesul strugurilor, pe ultimele hectare. Iar cooperativa are 219 hectare de vie, o producţie bună — peste 11000 kg în medie la hectar. 150 de persoane sunt la recoltat, încărcat porumb, tăiat coceni, eliberat terenul. în urmă, seară, se seamănă. Se acţionează şi la însilozat furaje. Din 4 000 de tone plan, peste 3 000 de tone au fost insilozate. Hrana pentru întregul sector zootehnic — anul acesta se estimează o producţie de lapte în medie de la fiecare din cele 420 de vaci de 4 600—4 800 litri — se poate spune de pe acum că este la adăpost. Ba vor mai rămîne ceva cantităţi şi pentru vecinii din Smîrdan şi Şendreni. Fotografia“ zilei de muncă, cu... timpi morţi poate pentru alţii, mai cuprinde şi căratul gunoiului la cîmp, şi cele 50 aripi de ploaie in funcţiune pe terenul unde s-a semănat ori urmează să se semene, pentru a atenua deficitul mare de apă pe care această ploaie mocănească încă nu dovedeşte să o facă. Se vede o mină de gospodar care ştie să tocmească lucrurile, o bună distribuţie a forţelor făcută de comitetul de partid de aici. Şi totuşi, Petrache Botezatu, preşedintele C.A.P., e nemulţumit , spune că ritmurile la strins porumbul şi semănat pot fi mai mari, iar la ora cinci apar aceste rînduri chiar sint mai mari, avind in vedere forţele eliberate de la vie şi din alte locuri de muncă. Nemulţumirea aceasta creatoare a adus cooperatorilor de la Schela numeroase distincţii pentru producţii mari, intre care şi titlul de „Erou al Muncii Socialiste". „TOATA SUFLAREA COMUNEI, PE CÎMP, minus elevii mai mici, pe care, la prînz, i-am adus acasă din cauza înteţirii ploii şi tantului“. Socotim împreună cu Petrică Oană, primar la Pechea , la porumb, care se recoltează pe ultimele suprafeţe, sunt 360 cooperatori. Plus 120 oameni care lucrează in industria Galaţiului, dar locuiesc la Pechea , plus angajaţi de la spital, atelierul de covoare, plus in fiecare zi aproape 1 000 de elevi din comună. La fel, matematic, sunt socotite forţele şi la culesul strugurilor, insilozare, cărat porumb, eliberat terenul, pregătit terenul pentru arat și semănat. Program de munci non-stop. Chiar dacă înseamnă... duminică. Recolta n-are zile de sărbătoare decit la... Ziua recoltei, în rest, ea cere muncă, îngrijire, ocrotire. Programul amintit arată că se depășesc cursele de transport la bază in fiecare zi, ritmurile la cules porumb. Acest program cere, de asemenea, accelerarea la semănat. REALIZAM CEEA CE NE PROPUNEM. Facem totul pentru asta“ — ne spune Petrache Druţă, preşedintele C.U.A.S.C. Iveşti, unde ajungem tot pe ploaie. 1 800 de oameni sunt şi in această zi la recoltat porumb. Pe întregul C.U.A.S.C. se avansează cu un ritm de 260 hectare pe zi. Unde se intimpla defecţiuni se acţionează cu fermitate. De exemplu , cu o zi mai înainte se efectuase din planul de 550 tone transport recoltă doar 515 tone. Azi, această răminere in urmă trebuie recuperată. Se mai ivesc şi altfel de situaţii : unele unităţi nu se încadrează in graficul livrării sfeclei de zahăr la fabrica din Lieşti. Adică, duc mai puţin. Cooperatorii din C.U.A.S.C. Iveşti au fost solicitaţi să acopere ei golul. Apelul a fost înţeles şi se acţionează in consecinţă. Dar cum acţionaţi şi dumneavoastră, tovarăşi agricultori din unităţile care vă complăceţi să fiţi... suplinite ? „PRIMA DATA ÎN SCHIMBUL II, CARE E MAI GREU, DAR DACA VREI SA MUNCEŞTI FACI TREABĂ“. La poarta întreprinderii pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor Tecuci. Zeci şi zeci de tinere se îndreaptă in halate albe spre locurile de muncă din hale. Discutăm cu citeva dintre ele, in mers. Aflăm că sunt studente la Universitatea din Galaţi. Fac practică aici pe serii de cite două săptămini. Ele ne spun : ,,Lucrăm şi in schimbul II pentru prima dată, care este mai greu, dar dacă vrei să munceşti, faci treabă". — Cum fac treabă ajutoarele tinere, tovarăşe director Gheorghe Lazăr ? — Suntem foarte mulţumiţi. Efectivul tinereţii in practică la noi este in acest an de 1 200 elevi şi studenţi. Astăzi avem in fermele noastre circa 750 tineri care recoltează. Transportăm zilnic in jur de 1 500 tone roşii, vinete, dovlecei, ardei, bame. Pe fluxul tehnologic — de la preluare şi pină la ambalare — lucrează in două schimburi aproape 500 de tineri. Bineînţeles, alături de muncitori. Unii dintre ei deprind taine din meseria pe care peste un an, doi, trei o vor profesa aici, în întreg judeţul,in această toamnă, alături de zecile de mii de locuitori ai satului, sunt antrenaţi la muncile agricole pe „fluxul tehnologic“, cum am văzut la Tecuci, mii de elevi şi studenţi. O, forţă de muncă demnă de luat în calcul, care îşi spune cuvîntul-faptă acum, in aceste zile. Zile cinci se, cere dovedită maximă grijă pentru roadele toamnei. Maximă grijă şi pentru, temeliile şi mai trainice recoltei anului viitor. Hie TAJVASACHE O ZI PRIN UNITĂŢI GĂLAŢENE mai trebuie cules de pe 20 la sută din suprafaţa cultivată. • Printr-o largă participare a forţelor de la sate şi un efort susţinut de organizare, recoltarea poate şi trebuie să fie încheiată la cel mai scurt timp, fără pierderi de producţie Fabricile de zahăr aşteaptă livrări mai operative de la producători Un tablou care îndeamnă ia măsuri energice pentru urgentarea recoltării şi transportului sfeclei de zahăr Una din lucrările de stringentă actualitate în aceste zile este recoltarea ritmică a sfeclei de zahăr, potrivit graficelor de livrare stabilite, ştiut fiind că de aceasta depinde funcţionarea la întreaga capacitate a fabricilor, depinde, de fapt, realizarea unui grad de extracţie ridicat. Este un lucru binecunoscut de agricultori că orice întrerupere în funcţionarea instalaţiilor unei fabrici de zahăr duce la deprecierea materiei prime, la pierderi de producţie, duce, în ultimă instanţă, la depăşirea consumurilor de carburanţi şi energie, la nerealizarea productivităţii muncii. Facem această subliniere intrucît din datele puse la dispoziţie de Centrala industriei zahărului şi produselor zaharoase rezultă că în momentul de faţă numeroase fabrici de zahăr funcţionează sub capacitate. • La 29 septembrie sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 107 000 hectare, respectiv de pe 41 la sută din suprafaţa cultivată, livrîndu-se fabricilor doar 51 la sută din cantitatea de sfeclă ce trebuia prelucrată pină la această dată. • Intr-o serie de judeţe, ritmul recoltării este cu mult sub nivelul prevăzut. Cele mai mari rămineri in urma se înregistrează, în unităţile agricole din judeţele Alba şi Satu Mare, care au recoltat doar 15 la sută din suprafaţa cultivată, Bistriţa-Năsăud — 20 la sută, Cluj — 23 la sută, Sălaj şi Vrancea — 28 la sută, Dolj — 27 la sută. • • Cele mai mari cantităţi de sfeclă aflată în grămezi pe cîmp sunt în judeţele Iaşi — 33 000 tone, Botoşani — 21 000 tone, Mureş — 20 000 tone. Timiş — 19 000 tone. Braşov — 15 000 tone. • Decalajele mari existente între producţia recoltată şi cea livrată efectiv fabricilor se datoresc pe de o parte neasigurării de către unităţile de transport auto a unui volum mare din capacitatea contractată, iar pe de alta gradului redus de utilizare a parcului auto. Astfel, cu fiecare mijloc de transport s-au realizat, in medie, numai 1,3 curse pe zi, faţă de 3 cit este planificat. Dacă în judeţele Botoşani, Buzău, Neamţ şi Bacău s-au efectuat, în medie, cite 2—2,5 curse pe zi, în judeţele Dolj, Teleorman, Ialomiţa şi Mehedinţi s-au realizat doar între 0,7 şi 0,9 curse pe zi. • Ca urmare a nerealizării graficelor de recoltare şi transport, un număr important de unităţi prelucrătoare — Buzău, Corabia, Giurgiu, Ianca, Luduş, Sascut, Tirgu Mureş, Ţăndărei şi Urziceni — nu au asigurate stocurile de sfeclă strict necesare şi ca urmare funcţionează numai cu materie primă din intrările curente. • Datorită ritmului necorespunzător de aprovizionare cu sfeclă de zahăr, fabricile din Babadag şi Zimnicea au fost oprite, ceea ce a impus ca importante cantităţi de sfeclă să fie dirijate spre unităţi învecinate, cu toate consecinţele ce decurg din acest transport pe distanţe nefiresc de mari. Iată fapte care pun în evidenţă serioase deficienţe în organizarea activităţii de recoltare şi transport al sfeclei de zahăr, deficienţe care se răsfrîng, negativ, asupra îndeplinirii stricte a programului de prelucrare a sfeclei de zahăr. Intr-un număr viitor al ziarului nostru vom reveni cu măsurile ce se vor adopta de către, factorii răspunzători în vederea îmbunătăţirii muncii in acest sector. « FĂRĂ OCOLIȘURI... De la începutul campaniei pină in prezent întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr din Oradea a lucrat la capacitatea nominală. Este un argument concludent care vorbește de la sine despre responsabilitatea cu care specialiștii de aici au pregătit actuala campanie. Cum se acţionează în unităţile furnizoare de materie primă ? Un prim popas in baza de recepţie Ceia. Zilnic de aici se expediază 250 tone sfeclă de zahăr, corespunzător graficului. Ce indică însă pulsul recoltărilor ? Că, de pildă, dacă la C.A.P. Sînnicolau Român recolta a fost strînsă de pe jumătate din cele 237 ha, la C.A.P. Cefa sfecla a fost adunată abia de pe o treime din cele 150 ha cultivate. Iar rezultatele sunt diferite pentru că diferă organizarea. ..Ne preocupăm ca printr-o temeinică organizare a muncii tot ce recoltăm să ia grabnic drumul bazelor de recepţie, evitînd staţionarea zilelo fţind in cîmp, înlăturînd astfel pericolul scăderii in greutate a rădăcinilor şi a conţinutului în zahăr“ — ne spunea Ioan Porumb, preşedintele unităţii. Vorbe cu deplină acoperire în fapte, dacă avem in vedere că această importantă lucrare mobilizează acum aici aproape 150 cooperatori şi nu mai puţin de 30 de atelaje, economisind astfel importante cantităţi de carburanţi, degrevînd in acelaşi timp tractoarele aflate la arat şi semănat. Bine se munceşte de altfel şi în consiliile unice Valea lui Mihai, Ţinea, Ciumeghiu, Sânmartin. La C.A.P. Valea lui Mihai, pe lingă mijloacele auto am întâlnit zeci de căruţe şi tot atîtea echipe de încărcători. „Estimăm o producţie medie de cel puţin 4 vagoane la hectar. Este în interesul nostru să menţinem un ritm ridicat la recoltare — afirma Farkas Imre, inginerul-şef al unităţii. Priorităţi de care ar trebui să ţină seama şi unităţile cultivatoare din consiliile unice Săcueni, Sălard, Tăuteu şi Tileagd, unde graficele de livrare nu depăşesc încă pragul... jumătăţilor de măsură. Cauza ? Insuficienta mobilizară a forţelor atît la recoltat, cit şi la transport. Raidul întreprins ne-a pus faţă în faţă şi cu alte deficienţe. La C.A.P. Gepiu, ferma Bicaciu, bunăoară, mecanizatorul Butea Petru intrase în lan cu dislocatorul nereglat corect, cu organele active neascuţite. Urmarea — rădăcini de sfeclă tăiate pe sfert ori jumătate, intr-un cuvînt dijmuirea producţiei. Pricina unei asemenea stări de lucruri ? Absenţa oricărui cadru de răspundere — şef de fermă, preşedinte, brigadier, — la supravegherea lucrării. Lipsa de control vizează şi un alt aspect — decolerarea greşită a rădăcinilor, în „adincimea“ acestora, lucru constatat nu numai la C.A.P. Cefa, ci şi la Ciumeghiu, la Cubulcut. Am revenit la întreprinderea din Oradea. Deocamdată, din cite ne relata ing. Elena Zahan, directoarea unităţii, stocurile din silozurile întreprinderii sunt sub limita critică. Aceasta în timp ce în cîmp se află mai bine de 15 000 tone sfeclă. Randamentele înregistrate — 13,5—14 la sută — constituie ele însele un argument pentru transportul operativ al sfeclei recoltate. în cel mai scurt timp, pe cel mai scurt drum — drumul fără ocolișuri. Ioan LAZA corespondentul „Scinteii” De ce aţi intirziat semănatul orzului ? Cînd veţi încheia această lucrare ? Asupra măsurilor luate de organele agricole judeţene pentru recuperarea răminerii in urmă la semănatul orzului vom reveni intr-un număr viitor al narului. In zonele din centrul şi nordul ţârii pină la această dată însăminţarea orzului trebuia să se încheie pe toate suprafeţele prevăzute, aceasta însemnind incadrarea lucrării în perioada optimă. Ţinînd însă seama de condiţiile mai dificile din această toamnă, insămînţarea orzului trebuia să se încheie pină acum practic şi in celelalte zone de cultură, lată insă că, dacă în zona a treia de favorabilitate semănatul orzului poate fi socotit ca şi încheiat, în zonele a doua şi intîi există mari diferenţe, chiar intre judeţe apropiate, în ce priveşte realizările la această lucrare. In tabelul de mai jos sint prezentate judeţele ale căror realizări la semănatul orzului se situează cu mult sub media pe ţară, care, în seara zilei de 29 septembrie, era de 82 la sută. Sunt rămâneri în urmă datorate carenţelor existente în organizarea muncii la semănat, pentru a căror recuperare trebuie să se acţioneze neintîrziat, cu toate forţele, acum cînd timpul a devenit foarte favorabil pentru intensificarea însăminţării culturilor de toamnă. . . . , Procentul Judeţul_____________________________de realizare Teleorman 38 Giurgiu 45 Gorj 48 Prahova 51 Argeş 55 Sibiu 60 Dâmboviţa 65 Vîlcea 65 Buzău 67 Sectorul agricol Ilfov 68 Dolj 69 Constanţa , 75 Ialomiţa 75 Caraş-Severin 76 a mai rămas de recoltat şi transportat de pe 59 la sută din suprafaţa aflată in cultură. • Principalele eforturi trebuie îndreptate atît la urgentarea recoltării, cit şi la grăbirea transportului producţiei la fabricile de prelucrare PAGINA 3 mai sunt de efectuat pe 63 la sută din suprafaţa planificată. • Condiţiile foarte bune create de ploile din ultimele zile trebuie folosite din plin pentru încheierea lucrărilor in perioada optimă şi de cea mai bună calitate