Scînteia, octombrie 1986 (Anul 55, nr. 13719-13745)

1986-10-01 / nr. 13719

SC INTE SA — miercuri 1 octombrie 1986 TOA­TE DRUMURILE OAMENILOR DE LA SATE - SPRE CIMP, LA CULES ŞI SEMANAT! Fapte şi date despre munca exemplar făcută, dar şi despre neajunsuri ce trebuie grabnic înlăturate Priveşte la cei buni şi, mai ales, lucrează ca ei Am urmărit cum se desfăşoară în­­săminţarea griului in unităţi agri­cole din judeţul Bistriţa-Năsăud din­­tr-un motiv bine întemeiat : anul a­­cesta, judeţul s-a situat în partea a doua a clasamentului întocmit de organele centrale de specialitate, în ce priveşte nivelul producţiilor ob­ţinute la hectar. Ce se face acum, la semănat, pentru a se pune o temelie mai puternică viitoarei recolte ?­­ De la început trebuie să arătăm că se lucrează în condiţii grele, deter­minate de lipsa precipitaţiilor din această perioadă. Dar cei mai mulţi specialişti din agricultura judeţului afirmă că este de preferat ca să­­mînţa să fie încorporată în sol cind în urma semănătorilor se stîrneşte praf. Ne-a demonstrat acest lucru tovarăşul Ioan Cioba, ingi­nerul-şef al cooperativei a­­gricole Viişoara, unitate care şi­­în acest an a rea­lizat peste 4 000 kg grîu la hec­tar, pe terenuri de categoria a patra. „într-un teren uscat pu­tem însămînţa foarte bine, chiar dacă solul mai are bulgări — afirma specialistul. In condiţiile noastre, după o ploaie, bulgării se sparg parcă ar fi­ din var peste care cade apă. Necazul mare îl avem cînd sînt ploi multe. Cei bă­­triiți zic că este bine cînd la semă­nat iese praf în urma semănătorii. E semnul anului bogat pentru urmă­toarea recoltă. Bineînțeles, trebuie să executăm cu cea mai mare răs­pundere pregătirea terenului și, după cum se vede, în urma semănătorilor am ataşat grape care contribuie la uniformizarea adîncimii de incorpo­rare a seminţei. Folosim apoi tăvă­lugii, perpendicular pe direcţia se­mănăturii, pentru a se stabili o bună legătură a boabelor de grîu cu so­lul. Pornind de la experienţa agricul­torilor din judeţul Olt am trecut la executarea unor lucrări de scarifi­­care şi afînarea adîncă pe care le-am extins in această campanie. De exemplu, am scarificat 38 hectare şi am efectuat afînarea adincă pe ju­mătate din suprafaţa ce o însămîn­­ţăm cu cereale păioase. Vedeţi sola din faţă ? Acolo am realizat peste 5 300 kg grîu la hectar. Vrem ca la un asemenea nivel să ajungem pe întreaga suprafaţă, ceea ce s-a şi prevăzut la Consfătuirea cu activul de partid şi de stat din agricultura judeţului nostru“. Am insistat mai mult asupra expe­rienţei de la C.A.P. Viişoara în ce priveşte desfăşurarea campaniei a­­gricole de toamnă, pentru că ea re­flectă in fapt un mod responsabil de a gindi şi acţiona, acum, cind se pun bazele recoltei viitoare. Ne-am oprit in consiliul agroin­dustrial Nimigea, deoarece, in acest an, aici nivelul , recoltei de griu a fost nemulţumitor. de numai 1 900 kg la hectar. Preşedintele consiliului agroindustrial, tovarăşul Ioan V. Pop, ne asigură că au fost trase în­văţămintele cuvenite, iar acum, deşi se lucrează in condiţii grele, se res­p­ectă condiţiile agrotehnice stabilite, n primul rind s-a acţionat ferm pentru ca pretutindeni semănatul să se încadreze in epoca optimă. La data documentării noastre, din cele 1 471 hectare prevăzute a se cultiva cu griu, 1 120 primiseră sămînţa. Pînă la 1 octombrie, lucrările vor fi încheiate. Şi nu oricum, d­­in con­diţii de calitate deosebite. Tovarăşa Maria Ilerlea, director cu producţia vegetală la direcţia agricolă, care ne-a însoţit in raidul efectuat, ne demonstrează la faţa locului că pe solele coope­rativelor agricole Mocod şi Nimi­gea au fost exe­cutate lucrări ce întrunesc cerinţe­le cuprinse în programul privind desfăşurarea campaniei de toamnă. Deşi exemplele pozitive ar putea continua cu aspectele intîlnite la cooperativele agricole Branişte, Le­chinţa, Reteag, Uriu, ca şi în alte locuri, vom insista asupra unor as­pecte care contravin cerinţei de a se încheia insăminţările pină la 1 oc­tombrie şi de a se respecta totodată normele de calitate absolut obliga­torii. Să ne referim m­ai intîi la mo­dul de pregătire a terenului. Pe o solă situată d­in pantă, aparţinind coo­perativei agricole Chiraleş, mecani­zatorii Nicolae Biriş şi Grigore Rus executau o arătură necorespunzătoa­re. Deşi unul dintre tractoare era dotat cu scormonitori, acestea nu se utilizau, fiind mascate de brăzdar. Celălalt tractor nici măcar nu le aveţi. In schimb era „echipat“ cu brăzdare neascuţite de trei zile, une­le chiar cu vîrful bont. Această si­tuaţie este cu atît mai criticabilă cu cit preşedintele unităţii, tovarăşul Radu Wechster, este şi şeful secţiei de mecanizare. Ar mai fi de adău­gat că aici se încălca şi indicaţia ca imediat după arat să se efectueze discuirea pentru prevenirea uscării bulgărilor. Şi din păcate nu este sin­gurul exemplu pentru că şi în alte locuri formaţiile de tractoare care lucrează la arat nu sînt urmate de discuri, ceea ce explică de ce pe une­le suprafeţe brazdele s-au întărit atît de mult. In al doilea rînd, trebuie spus că nu se respectă peste tot cerinţa de a se organiza exemplar munca în aşa fel incit vitezele zilnice la semănat să fie îndeplinite şi chiar depăşite. Bunăoară, în satul Bretea, din co­muna Şieu-Odorhei, tovarăşul pri­mar Ioan Moldovan ne asigură că, după ce au încheiat semănatul într-o parcelă, mecanizatorii au fost trimişi să insămînţeze o altă sală dinainte stabilită. La faţa locului ne-am con­vins însă că mecanizatorii în cauză se îndreptau spre sediul secţiei, în­­trucît semănătorile aveau o serie de tuburi defecte. Cert este că şi in alte locuri se pierde mult timp bun de lucru, tractoriştii retrăgîndu-se la locurile de parcare cu mult înainte de a se însera. Intrucît pină în seara zilei de 28 septembrie în judeţul Bistriţa-Nă­­săud au fost însămînţate numai­­ 350 hectare din cele 19150 prevă­zute a se cultiva cu griu, comanda­mentul agricol judeţean a stabilit măsuri ferme in vederea intensifi­cării lucrărilor, prin utilizarea mai bună a utilajelor şi timpului de muncă, realizarea unor lucrări de cea mai bună calitate. Revenind la ex­perienţa pe care am relatat-o la în­ceputul articolului nostru, care in esenţă demonstrează un singur adev­văr : nu condiţiile agrometeorologice sunt hotăritoare, ci în primul rind activitatea bine organizată, răspun­derea şi pasiunea în muncă a oame­nilor. Credem că in această stă cheia reuşitei în actuala campanie de în­­sămînţări in judeţul Bistriţa-Năsăud. Ioan HERŢEG Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scinteii" Brigada de reporteri a „Scinteii" transmite din judeţul Bistriţa-Năsăud Semănatul griului pe terenurile C.A.P. Viişoara La culesul fructelor, în livezile­­-A.S. Bistriţa şi ştii cum să munceşti, TOTE SE POATE Cînd vrei CUM SA FACI SA NU AI „TIMPI MORŢI“ ÎN TARLA ? Primim răspuns la întrebare cercetînd la­nurile C.A.P. Schela, jude­ţul Galaţi. E dimineaţă, dar primul transport cu po­rumb — 15 camioane — este de mult la descărcat, la bază. S-a plecat cu mar­fă — roşii — şi la între­prinderea pentru produce­rea şi industrializarea le­gumelor şi fructelor Te­cuci. Pină vor reveni ma­şinile înapoi, se culege de zor pentru noul transport. Şcolarii din sat lucrează alături de părinţii lor şi la culesul strugurilor, pe ul­timele hectare. Iar coope­rativa are 219 hectare de vie, o producţie bună — peste 11000 kg în medie la hectar. 150 de persoane sunt la recoltat, încărcat po­rumb, tăiat coceni, eliberat terenul. în urmă, se­ară, se seamănă. Se acţionează şi la însilozat furaje. Din 4 000 de tone plan, peste 3 000 de tone au fost insi­­lozate. Hrana pentru între­gul sector zootehnic — anul acesta se estimează o producţie de lapte în medie de la fiecare din cele 420 de vaci de 4 600—4 800 li­tri — se poate spune de pe acum că este la adă­post. Ba vor mai rămîne ceva cantităţi şi pentru ve­cinii din Smîrdan şi Şen­­dreni. Fotografia“ zilei de muncă, cu... timpi morţi poate pentru alţii, mai cu­prinde şi căratul gunoiului la cîmp, şi cele 50 aripi de ploaie in funcţiune pe te­renul unde s-a semănat ori urmează să se semene, pentru a atenua deficitul mare de apă pe care această ploaie mocănească încă nu dovedeşte să o facă. Se vede o mină de gos­podar care ştie să tocmeas­că lucrurile, o bună dis­tribuţie a forţelor făcută de comitetul de partid de aici. Şi totuşi, Petrache Botezatu, preşedintele C.A.P., e nemulţumit , spu­ne că ritmurile la strins porumbul şi semănat pot fi mai mari, iar la ora cinci apar aceste rînduri chiar sint mai mari, avind in ve­dere forţele eliberate de la vie şi din alte locuri de muncă. Nemulţumirea a­­ceasta creatoare a adus cooperatorilor de la Sche­la numeroase distincţii pentru producţii mari, in­tre care şi titlul de „Erou al Muncii Socialiste". „TOATA SUFLAREA COMUNEI, PE CÎMP, mi­nus elevii mai mici, pe care, la prînz, i-am adus acasă din cauza înteţirii ploii şi tantului“. Socotim împreu­nă cu Petrică Oană, pri­mar la Pechea , la po­rumb, care se recoltează pe ultimele suprafeţe, sunt 360 cooperatori. Plus 120 oameni care lucrează in industria Galaţiului, dar locuiesc la Pechea , plus angajaţi de la spital, ate­lierul de covoare, plus in fiecare zi aproape 1 000 de elevi din comună. La fel, matematic, sunt socotite forţele şi la culesul stru­gurilor, insilozare, cărat porumb, eliberat terenul, pregătit terenul pentru arat și semănat. Program de munci non-stop. Chiar dacă înseamnă... duminică. Recolta n-are zile de săr­bătoare decit la... Ziua re­coltei, în rest, ea cere muncă, îngrijire, ocrotire. Programul amintit arată că se depășesc cursele de transport la bază in fiecare zi, ritmurile la cules po­rumb. Acest program cere, de asemenea, accelerarea la semănat. REALIZAM CEEA CE NE PROPUNEM. Facem totul pentru asta“ — ne spune Petrache Druţă, pre­şedintele C.U.A.S.C. Iveşti, unde ajungem tot pe ploaie. 1 800 de oameni sunt şi in această zi la recoltat porumb. Pe întregul C.U.A.S.C. se avansează cu un ritm de 260 hectare pe zi. Unde se intimpla de­fecţiuni se acţionează cu fermitate. De exemplu , cu o zi mai înainte se efec­tuase din planul de 550 tone transport recoltă doar 515 tone. Azi, această rămi­­nere in urmă trebuie recu­perată. Se mai ivesc şi alt­fel de situaţii : unele uni­tăţi nu se încadrează in graficul livrării sfeclei de zahăr la fabrica din Lieşti. Adică, duc mai puţin. Cooperatorii din C.U.A.S.C. Iveşti au fost solicitaţi să acopere ei golul. Apelul a fost înţeles şi se acţionea­­ză in consecinţă. Dar cum acţionaţi şi dumneavoas­tră, tovarăşi agricultori din unităţile care vă complă­ceţi să fiţi... suplinite ? „PRIMA DATA ÎN SCHIMBUL II, CARE E MAI GREU, DAR DACA VREI SA MUNCEŞTI FACI TREABĂ“. La poar­ta întreprinderii pentru producerea şi industriali­zarea legumelor şi fructe­lor Tecuci. Zeci şi zeci de tinere se îndreaptă in ha­late albe spre locurile de muncă din hale. Discutăm cu citeva dintre ele, in mers. Aflăm că sunt stu­dente la Universitatea din Galaţi. Fac practică aici pe serii de cite două săptă­­mini. Ele ne spun : ,,Lu­crăm şi in schimbul II pentru prima dată, care este mai greu, dar dacă vrei să munceşti, faci treabă". — Cum fac treabă aju­toarele tinere, tovarăşe di­rector Gheorghe Lazăr ? — Suntem­ foarte mulţu­miţi. Efectivul tinereţii in practică la noi este in acest an de 1 200 elevi şi studenţi. Astăzi avem in fermele noastre circa 750 tineri care recoltează. Transportăm zilnic in jur de 1 500 tone roşii, vinete, dovlecei, ardei, bame. Pe fluxul tehnologic — de la preluare şi pină la amba­lare — lucrează in două schimburi aproape 500 de tineri. Bineînţeles, alături de muncitori. Unii dintre ei deprind taine din mese­ria pe care peste un an, doi, trei o vor profesa aici, în întreg judeţul,­in această toamnă, alături de zecile de mii de locuitori ai satului, sunt antrenaţi la muncile agricole pe „fluxul tehnologic“, cum am văzut la Tecuci, mii de elevi şi studenţi. O, forţă de muncă­ dem­nă de luat în calcul, care îşi spune cuvîntul-f­ap­tă acum, in aceste zile. Zile cinci se, cere dovedită ma­ximă grijă pentru roadele toamnei. Maximă grijă şi pentru, temeliile şi mai trainice recoltei anului viitor. Hie TAJVASACHE O ZI PRIN UNITĂŢI GĂLAŢENE mai trebuie cules de pe 20 la sută din suprafaţa cultivată. • Printr-o largă participare a forţelor de la sate şi un efort susţinut de organizare, recoltarea poate şi trebuie să fie încheiată la cel mai scurt timp, fără pierderi de producţie Fabricile de zahăr aşteaptă livrări mai operative de la producători Un tablou care îndeamnă ia măsuri energice pentru urgentarea recoltării şi transportului sfeclei de zahăr Una din lucrările de stringentă actualitate în aceste zile este recoltarea ritmică a sfeclei de zahăr, potrivit graficelor de livrare stabilite, ştiut fiind că de aceasta depinde funcţionarea la întreaga capacitate a fabrici­lor, depinde, de fapt, realizarea unui grad de extrac­ţie ridicat. Este un lucru binecunoscut de agricultori că orice întrerupere în funcţionarea instalaţiilor unei fabrici de zahăr duce la deprecierea materiei prime, la pierderi de producţie, duce, în ultimă instanţă, la depăşirea consumurilor de carburanţi şi energie, la nerealizarea productivităţii muncii. Facem această sub­liniere intrucît din datele puse la dispoziţie de Cen­trala industriei zahărului şi produselor zaharoase re­zultă că în momentul de faţă numeroase fabrici de zahăr funcţionează sub capacitate. • La 29 septembrie sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 107 000 hectare, respectiv de pe 41 la sută din suprafaţa cultivată, livrîndu-se fabricilor doar 51 la sută din cantitatea de sfeclă ce trebuia prelucrată pină la această dată. • Intr-o serie de judeţe, ritmul recoltării este cu mult sub nivelul prevăzut. Cele mai mari rămineri in urma se înregistrează, în unităţile agricole din jude­ţele Alba şi Satu Mare, care au recoltat doar 15 la sută din suprafaţa cultivată, Bistriţa-Năsăud — 20 la sută, Cluj — 23 la sută, Sălaj şi Vrancea — 28 la sută, Dolj — 27 la sută. • • Cele mai mari cantităţi de sfeclă aflată în gră­mezi pe cîmp sunt în judeţele Iaşi — 33 000 tone, Botoşani — 21 000 tone, Mureş — 20 000 tone. Timiş — 19 000 tone. Braşov — 15 000 tone. • Decalajele mari existente între producţia recolta­tă şi cea livrată efectiv fabricilor se datoresc pe de o parte neasigurării de către unităţile de transport auto a unui volum mare din capacitatea contractată, iar pe de alta gradului redus de utilizare a parcului auto. Astfel, cu fiecare mijloc de transport s-au realizat, in medie, numai 1,3 curse pe zi, faţă de 3 cit este pla­nificat. Dacă în judeţele Botoşani, Buzău, Neamţ şi Bacău s-au efectuat, în medie, cite 2—2,5 curse pe zi, în judeţele Dolj, Teleorman, Ialomiţa şi Mehedinţi s-au realizat doar între 0,7 şi 0,9 curse pe zi. • Ca urmare a nerealizării graficelor de recoltare şi transport, un număr important de unităţi prelucră­toare — Buzău, Corabia, Giurgiu, Ianca, Luduş, Sascut, Tirgu Mureş, Ţăndărei şi Urziceni — nu au asigurate stocurile de sfeclă strict necesare şi ca ur­mare funcţionează numai cu materie primă din intră­rile curente. • Datorită ritmului necorespunzător de aprovizio­nare cu sfeclă de zahăr, fabricile din Babadag şi Zim­­nicea au fost oprite, ceea ce a impus ca importante cantităţi de sfeclă să fie dirijate spre unităţi înveci­nate, cu toate consecinţele ce decurg din acest transport pe distanţe nefiresc de mari. Iată fapte care pun în evidenţă serioase deficienţe în organizarea activităţii de recoltare şi transport al sfeclei de zahăr, deficienţe care se răsfrîng, negativ, asupra îndeplinirii stricte a programului de prelucra­re a sfeclei de zahăr. Intr-un număr viitor al ziarului nostru vom reveni cu măsurile ce se vor adopta de către, factorii răspunzători în vederea îmbunătăţirii muncii in acest sector. « FĂRĂ OCOLIȘURI... De la începutul campaniei pină in prezent întreprinderea de industria­lizare a sfeclei de zahăr din Oradea a lucrat la capacitatea nominală. Este un argument concludent care vorbește de la sine despre responsa­bilitatea cu care specialiștii de aici au pregătit actuala campanie. Cum se acţionează în unităţile fur­nizoare de materie primă ? Un prim popas in baza de recepţie Ceia. Zil­nic de aici se expediază 250 tone sfeclă de zahăr, corespunzător grafi­cului. Ce indică însă pulsul recoltă­rilor ? Că, de pildă, dacă la C.A.P. Sînnicolau Român recolta a fost strînsă de pe jumătate din cele 237 ha, la C.A.P. Cefa sfecla a fost adu­nată abia de pe o treime din cele 150 ha cultivate. Iar rezultatele sunt diferite pentru că diferă organizarea. ..Ne preocupăm ca printr-o temeini­că organizare a muncii tot ce recol­tăm să ia grabnic drumul bazelor de recepţie, evitînd staţionarea zile­lo fţind in cîmp, înlăturînd astfel pe­ricolul scăderii in greutate a rădăci­nilor şi a conţinutului în zahăr“ — ne spunea Ioan Porumb, preşedinte­le unităţii. Vorbe cu deplină acope­rire în fapte, dacă avem in vedere că această importantă lucrare mobili­zează acum aici aproape 150 coope­ratori şi nu mai puţin de 30 de ate­laje, economisind astfel importante cantităţi de carburanţi, degrevînd in acelaşi timp tractoarele aflate la arat şi semănat. Bine se munceşte de alt­fel şi în consiliile unice Valea lui Mihai, Ţinea, Ciumeghiu, Sânmartin. La C.A.P. Valea lui Mihai, pe lingă mijloacele auto am întâlnit zeci de căruţe şi tot atîtea echipe de încăr­cători. „Estimăm o producţie medie de cel puţin 4 vagoane la hectar. Este în interesul nostru să menţinem un ritm ridicat la recoltare — afirma Farkas Imre, inginerul-şef al uni­tăţii. Priorităţi de care ar trebui să ţină seama şi unităţile cultivatoare din consiliile unice Săcueni, Sălard, Tăuteu şi Tileagd, unde graficele de livrare nu depăşesc încă pragul... ju­mătăţilor de măsură. Cauza ? Insu­ficienta mobilizară a forţelor atît la recoltat, cit şi la transport. Raidul întreprins ne-a pus faţă în faţă şi cu alte deficienţe. La C.A.P. Gepiu, ferma Bicaciu, bunăoară, me­canizatorul Butea Petru intrase în lan cu dislocatorul nereglat corect, cu organele active neascuţite. Urma­rea — rădăcini de sfeclă tăiate pe sfert ori jumătate, intr-un cuvînt dijmuirea producţiei. Pricina unei asemenea stări de lucruri ? Absenţa oricărui cadru de răspundere — şef de fermă, preşedinte, brigadier, — la supravegherea lucrării. Lipsa de control vizează şi un alt aspect — decolerarea greşită a rădăcinilor, în „adincimea“ acestora, lucru constatat nu numai la C.A.P. Cefa, ci şi la Ciu­meghiu, la Cubulcut. Am revenit la întreprinderea din Oradea. Deocamdată, din cite ne re­lata ing. Elena Zahan, directoarea unităţii, stocurile din silozurile în­treprinderii sunt sub limita critică. Aceasta în timp ce în cîmp se află mai bine de 15 000 tone sfeclă. Ran­damentele înregistrate — 13,5—14 la sută — constituie ele însele un argu­ment pentru transportul operativ al sfeclei recoltate. în cel mai scurt timp, pe cel mai scurt drum — dru­mul fără ocolișuri. Ioan LAZA corespondentul „Scinteii” De ce aţi intirziat semănatul orzului ? Cînd veţi încheia această lucrare ? Asupra măsurilor luate de organele agricole judeţene pentru recuperarea rămi­­nerii in urmă la semănatul orzului vom reveni intr-un număr viitor al n­arului.­­ In zonele din centrul şi nordul ţârii pină la aceas­tă dată însăminţarea orzului trebuia să se încheie pe toate suprafeţele prevăzute, aceasta însemnind inca­­drarea lucrării în perioada optimă. Ţinînd însă sea­ma de condiţiile mai dificile din această toamnă, in­­sămînţarea orzului trebuia să se încheie pină acum practic şi in celelalte zone de cultură, lată insă că, dacă în zona a treia de favorabilitate semănatul or­zului poate fi socotit ca şi încheiat, în zonele a doua şi intîi există mari diferenţe, chiar intre judeţe apropiate, în ce priveşte realizările la această lu­crare. In tabelul de mai jos sint prezentate judeţele ale căror realizări la semănatul orzului se situează cu mult sub media pe ţară, care, în seara zilei de 29 septembrie, era de 82 la sută. Sunt rămâneri în urmă datorate carenţelor existente în organizarea muncii la semănat, pentru a căror recuperare trebuie să se acţioneze neintîrziat, cu toate forţele, acum cînd timpul a devenit foarte favorabil pentru intensificarea însă­­minţării culturilor de toamnă. . . . , Procentul Judeţul_____________________________de realizare Teleorman 38 Giurgiu 45 Gorj 48 Prahova 51 Argeş 55 Sibiu 60 Dâmboviţa 65 Vîlcea­­ 65 Buzău 67 Sectorul agricol Ilfov 68 Dolj 69 Constanţa , 75 Ialomiţa 75 Caraş-Severin 76 a mai rămas de recoltat şi transportat de pe 59 la sută din suprafaţa aflată in cultură. • Principalele eforturi trebuie îndreptate atît la urgentarea recoltării, cit şi la grăbirea transportului producţiei la fabricile de prelucrare PAGINA 3 mai sunt de efectuat pe 63 la sută din suprafaţa planificată. • Condiţiile foarte bune create de ploile din ultimele zile trebuie folosite din plin pentru încheierea lucrărilor in perioada optimă şi de cea mai bună calitate

Next