Scînteia, noiembrie 1986 (Anul 55, nr. 13746-13772)
1986-11-01 / nr. 13746
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVI Nr. 13 746 ! Sîmbătă 1 noiembrie 1986 Prima ediţie 6 PAGINI — 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 octombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. în cadrul şedinţei. Comitetul Politic Executiv a analizat RAPORTUL PRIVIND ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI ACTIVITATEA DE METROLOGIE IN TRIMESTRUL III/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie de rezultate bune in ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în întărirea controlului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari privind calitatea produselor ce se manifestă atţt pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, Comitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor să ia, in continuare, măsuri hotărîte pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activităţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, începînd de la, activitatea de cercetare, proiectare şi pînă la realizarea produsului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea practică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfecţionarea în continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ridicat, performanţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotărîre pentru perfecţionarea întregii activităţi de proiectare, pentru o schimbare radicală în gindirea, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel încît acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exigenţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, RAPORTUL PRIVIND ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE REPARAŢII CAPITALE, MODERNIZĂRI ŞI REVIZII GENERALE ALE FONDURILOR FIXE IN PERIOADA 1 IANUARIE — 30 SEPTEMBRIE 1986. Avind în vedere realizările obţinute, precum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii in acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a parametrilor tehnico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, la sporirea eficienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze in continuare reglementările şi normele de realizare a lucrărilor de reparaţii capitale, modernizări şi revizii generale ale fondurilor fixe. în acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze in continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introducerea unui înalt spirit de ordine şi responsabilitate, îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat RAPORTUL CU PRIVIRE LA DESFĂŞURAREA INVAŢĂMlNTULUI POLITICO-IDEOLOGIC ÎN ANUL 1985—1986 ŞI MASURILE CE SE IMPUN PENTRU NOUL AN DE STUDIU. Analizind rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri privind îmbunătăţirea, în continuare, a organizării şi desfăşurării învăţămîntului politico-ideologic în anul de studiu 1986—1987. Măsurile stabilite asigură — în luminaexigenţelor Programului ideologic al partidului, a orientărilor şi sarcinilor stabilite de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — creşterea rolului învăţămîntului politico-ideologic în ridicarea nivelului de pregătire a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii, în înfăptuirea hotăririlor partidului şi statului, a legilor ţării, în dezvoltarea spiritului revoluţionar, a combativităţii şi responsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producţie şi în societate. In acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea învăţămîntului politico-ideologic într-un sistem unitar, atît pentru cadrele şi activul de partid, cit şi pentru ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică a pregătirii ideologice a acestora cu însuşirea temeinică a problemelor privind perfecţionarea în continuare a activităţii economicosociale, a organizării şi conducerii democratice a societăţii, în cadrul procesului general de dezvoltare socialistă a ţării, întreaga desfăşurare a învăţămîntului de partid va trebui să asigure creşterea rolului organizaţiilor de partid, al consiliilor oamenilor muncii în soluţionarea problemelor economice, ale organizării muncii şi producţiei, însuşirea temeinică de către comunişti, de toţi oamenii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, ale autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a tezelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintarea României spre comunism. în cadrul şedinţei a fost prezentată o INFORMARE CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE EFECTUATA IN ŢARA NOASTRĂ, ÎN PERIOADA ISIS OCTOMBRIE, DE PREŞEDINTELE REPUBLICII LIBERIA, SAMUEL KANYON DOE. Comitetul Politic Executiv a apreciat rezultatele convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus in evidenţă hotărirea comună de a dezvolta în continuare relaţiile româno-liberiene, pe diferite planuri, şi in mod deosebit in domeniul colaborării economice. In acest sens, a fost relevată însemnătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea cooperării economice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Republica Liberia, semnat în timpul vizitei, care asigură extinderea conlucrării bilaterale, în concordanţă cu posibilităţile economiilor naţionale ale celor două ţări, cu programele lor de dezvoltare economico-socială. A fost reliefată, totodată, importanţa ■schimburilor de vederi !e Cârc ptşşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în probleme actuale ale vieţii internaţionale. A fost apreciată hotărîrea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială, în lupta pentru dezarmare şi pace, pentru rezolvarea pe cale paşnică, prin tratative, a problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice internaţionale, pentru instaurarea trainică a unui climat de destindere, securitate, înţelegere şi colaborare în Europa, Africa şi in întreaga lume. Aprobînd înţelegerile şi documentele convenite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor in viaţă, pentru întărirea continuă a colaborării şi cooperării românoliberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. ŞTIINŢA ŞI ÎNVĂŢĂMÎNTUL - puternici factori ai progresului economico-social al patriei In atmosfera de puternică mobilizare pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe primul an al actualului cincinal, joi s-au desfăşurat lucrările plenarei Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învâţămintului, eveniment de o deosebită importanţă pentru întreaga viaţă social-politică a patriei. In acest cadru, a fost analizată pe larg, intr-un spirit de inaltă exigenţă şi responsabilitate comunistă, activitatea privind îndeplinirea planului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic pe anul 1186, cit şi cea din domeniul învăţământului şi perfecţionării pregătirii forţei de muncă. Au fost stabilite, totodată, direcţiile activităţii din perioada următoare, activitate ce trebuie să fie în întregime dedicată îndeplinirii și realizării exemplare a sarcinilor trasate de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acestor importante domenii de activitate, pentru perioada actualului cincinal si in perspectivă. In lumina hotărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R. Plenara a dat o vibrantă expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste pe care toţi cei ce muncesc in domeniul cercetării şi al învăţămintului le poartă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de profundă recunoştinţă pentru rolul său hotărîtor în fundamentarea, pentru prima oară in istoria ţării, a strategiei pe termen lung de dezvoltare a ştiinţei şi tehnologiei, devenită parte integrantă a Programului partidului, în promovarea susţinută a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, în sporirea răspunderilor şcolii în viaţa societăţii şi perfecţionarea continuă a procesului instructiv-educativ, în creşterea aportului acestor factori primordiali la progresul multilateral al patriei. In acelaşi timp, s-a dat expresie preţuirii deosebite faţă de prestigioasa activitate desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, eminent om de ştiinţă, de largă recunoaştere internaţională, activist de seamă al partidului şi statului nostru, care, cu înaltă competenţă, îndrumă şi coordonează întreaga muncă pe ţărimul cercetării, învăţămintului şi culturii, orientează ferm potenţialul ştiinţific şi tehnic in direcţia soluţionării problemelor majore privind dezvoltarea intensivă, modernă a economiei naţionale, progresul general al ţârii. Lucrările plenarei acestui important şi reprezentativ organism de îndrumare şi coordonare a muncii de cercetare ştiinţifică şi de educaţie din ţara noastră, desfăşurate sub preşedinţia tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămintului, au dat expresie elocventă preocupării constante pe care partidul, secretarul său general o acordă rolului ştiinţei şi învăţămintului in dezvoltarea accelerată a societăţii noastre socialiste. Ca principală forţă de progres şi civilizaţie, ştiinţa este solicitată astăzi mai mult ca oricind să-şi sporească contribuţia la transpunerea în viaţă a cerinţelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, a obiectivului strategic stabilit de Congresul al XIII-lea al partidului de trecere a României, pînă în anul 1990, intr-un stadiu superior de dezvoltare şi de realizare a unei calităţi noi a muncii şi vieţii întregului popor. Or, aşa cum arăta tovarăşa Elena Ceauşescu in cuvîntarea rostită la deschiderea plenarei — cuvintare urmărită cu profund interes şi deosebită atenţie de participanţi, cuprinzind orientări de inaltă valoare teoretică şi practică pentru munca de cercetare ei Invăţămint, o analiză de inaltă competenţă a realizărilor obţinute şi o evidenţiere multilaterală a obiectivelor de înfăptuite se impune „angajarea tot mai profundă a cercetării ştiinţifice în întreaga operă de dezvoltare economico-socială a ţării, promovarea susţinută a progresului tehnic, sporirea continuă a aportului ştiinţei şi tehnologiei la dezvoltarea integrsivă a economiei naţionale şi la modernizarea forţelor de producţie, la valorificarea tot mai eficientă a întregului potenţial material şi uman al ţării“. In opera de edificare a noii societăţi, ştiinţa şi învăţămîntul au dobindit un rol dintre cele mai importante. Datorită orientărilor de amplă perspectivă, concepţiei profund ştiinţifice a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, încrederii sale nemărginite in forţa ştiinţei şi in potenţialul productiv şi creativ al clasei muncitoare. România se situează astăzi la un nivel de la care pot fi abordate cu competenţă şi realism saltul calitativ, dezvoltarea intensivă, promovarea rapidă şi pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnologic în toate sferele vieţii economice şi sociale. Sarcini deosebite revin cercetării ştiinţifice şi ingineriei tehnologice in acest al optulea cincinal al devenirii noastre socialiste. Practic, nu există capitol al Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe perioada 1986—1990, nu există program de măsuri stabilit la nivel de ramură, minister, centrală sau întreprindere menite să asigure realizarea in cele mai bune condiţii a obiectivelor actualului cincinal care să nu se afle sub incidenţa directă a rezultatelor cercetării ştiinţifice. Aşa (Continuare in pag. a IlI-a) INTERVIUL NICOLAE TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU acordat revistei „The Tide" din Bangladesh După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit la 2 septembrie a.c. pe Enayet Karim, redactorul-şef şi editor al revistei „The Tide“ din Bangladesh, şi pe Fahmida Karim, redactor de politică externă la aceeaşi revistă, cărora le-a acordat un interviu. Interviul a apărut la 31 octombrie intr-un număr special al revistei „The Tide", consacrat României, împreună cu interviul preşedintelui Nicolae Ceauşescu, sunt inserate articole, ilustrate cu fotografii, care prezintă realizările poporului român in anii construcţiei socialiste, indeosebi după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cind in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Redăm textul interviului ! ÎNTREBARE : Domnule preşedinte, viaţa şi activitatea dumneavoastră şi istoria României moderne sunt inseparabile. Aţi dori să ne spuneţi ce deosebire există între România de azi şi România când dumneavoastră aveaţi ÎS ani ? Cum vedeţi România, de miine ? RĂSPUNS: La Începutul anilor ’30, România era o tară slab dezvoltată, cu o industrie care nu reprezenta nici 20 la sută in venitul naţional, o ţară „eminamente agricolă" — cum o caracterizau pe atunci unii economişti —, dar cu o agricultură, de asemenea, înapoiată. Această stare de lucruri era determinată de perioada foarte lungă de dominaţie străină, apoi de pătrunderea monopolurilor străine imperialiste, care deţineau, in acea perioadă, cea mai mare parte a capitalurilor din România. Spre exemplu, una din bogăţiile importante ale României — petrolul — se afla aproape in Întregime in mîinile societăţilor imperialiste. Această situaţie s-a agravat In timpul, celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului practicat de Germania hitleristă, dar şi a consecinţelor războiului propriu-zis. In comparaţie cu situaţia din această perioadă — mă refer concret la anul 1944, cind a avut loc revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cind România a ieşit din războiul dezlănţuit de Germania hitleristă şi s-a alăturat Uniunii Sovietice şi aliaţilor din coaliţia antihitleristă, producţia Industrială a României este în acest an de circa 111 ori mai mare, iar producţia agricolă a crescut de peste 4 ori. Dar numai aceste cifre nu sunt suficiente pentru a caracteriza puternica dezvoltare industrială a României. Practic, industria românească produce astăzi cele mai moderne maşini ■ fi utilaje din toate domeniile, inclusiv din domeniul nuclear şi al aviaţiei. România s-ar putea caracteriza astăzi ca o ţară industrial-agrară în plin proces de modernizare şi dezvoltare in toate domeniile de activitate. Venitul naţional a crescut de peste 32 de ori. Pe această bază s-a ridicat nivelul de trai, material şi spiritual, al poporului. Veniturile reale au crescut in aceeaşi perioadă de aproape 8 ori. S-a realizat un uriaş volum de construcţii social-culturale. Anul trecut, circa 80 la sută din populaţie locuia In locuinţe noi, construite in ultimii 40 de ani, da fapt realizate ir» cea mai mare parte ft] ultimii ‘20 de aru. România era, in trecut, o ţară In care analfabetismul reprezenta 40 la sută. Am lichidat de mult această situaţie. Am generalizat Invătămintul de 10 ani obligatoriu şi gratuit, iar aproape 80 la sută din tineretul ţării urmează Invăţămîntul de 12 ani. învăţămîntul superior asigură pregătirea tuturor cadrelor necesare şi, in acelaşi timp, dă posibilitatea unui număr important de tineri din alte ţări — peste 15 000 — să înveţe în România. Deci se poate spune că, in anii socialismului, România a parcurs mai multe etape de dezvoltare, de la societatea burghezo-moşierească cu adiinct rămăşiţe feudale — cum o caracterizăm noi — la societatea socialistă, şi a trecut la făurirea unei faze superioare, aceea a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Realmente putem afirma că, faţă de acum 50 de ani, România s-a transformat in mod radical, in toate domeniile — a devenit o ţară socialistă in plin progres, care asigură întregului popor condiţii de muncă, de viaţă, o deplină egalitate în drepturi pentru toţi cetăţenii ţării, fără nici un fel de deosebire. Am dezvoltat larg formele democratice de conducere a societăţii. Am creat, de fapt, o nouă formă, a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, în care masele populare, întregul popor participă la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Pornim de la faptul că societatea nouă pe care o realizăm trebuie să se bazeze pe cea mai largă democratie, să asigure participarea tuturor categoriilor sociale, a întregului popor la conducerea societăţii, a diferitelor sectoare ale vieţii economice şi sociale. Din toate aceste înfăptuiri decurg şi perspectivele pentru viitor. Congresul al XIII-lea al partidului a elaborat un amplu program de dezvoltare pînă in 1990 şi, în perspectivă, pînă în 2000. Avem în vedere ca, în următorii 5 ani, România să intre îrttr-un nou stadiu de dezvoltare, iar pînă în anul 2000 să devină o ţară socialistă multilateral dezvoltată şi să trecem la înfăptuirea în practică a unor principii de muncă şi de viaţă comuniste. Ne-am propus să punem accentul pe dezvoltarea intensivă a industriei şi a celorlalte ramuri de activitate, să înfăptuim noua revoluţie tehnico-ştiinţifică şi noua revoluţie agrară, care presupun organizarea întregii activităţi pe baza celor mai noi cunoştinţe ale tehnicii şi ştiinţei, creşterea puternică a eficienţei economice, a productivităţii muncii, realizarea unei înalte producţii agricole. Despre ceea ce înseamnă aceasta voi da un singur exemplu. Recent, am acordat unui Judeţ titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare" pentru rezultatele din agricultură. Aceasta înseamnă o producţie de peste 6 000 kg grîu la hectar, peste 7 000 kg orz la hectar, peste 21 000 kg porumb ştiuleţi la hectar şi, în mod corespunzător, producţii mari şi la celelalte culturi. Deci obiectivele noii revoluţii agrare presupun realizarea in întreaga ţară de producţii asemănătoare, ceea ce va asigura un progres foarte mare al întregii agriculturi. încă anul acesta, primul an al noului cincinal, vom realiza cea mai mare producţie de cereale pe care a avut-o ţara noastră pînă acum. Ne vom apropia de obiectivul stabilit pentru 1990 , de a realiza circa 30 milioane tone cereale. In mod corespunzător, venitul naţional urmează să crească cu 70—80 la sută, asigurindu-se pe această bază Întreaga dezvoltare economicosocială, inclusiv ridicarea nivelului de trai el . poporuluL Deci ,ne-am propus să folosim condiţiile create pină acum, precum şi progresele obţinute in ridicarea nivelului de cunoştinţe profesionale, ştiinţifice ale maselor populare, pentru a realiza un progres general in toate domeniile de activitate. In condiţii de pace avem toate posibilităţile să Înfăptuim cu succes aceste obiective. . ÎNTREBARE : Criza economiei mondială afectează grav toate economiile naţionale, dar ca deosebire pe cele ale ţărilor in curs de dezvoltare. Cum vedeţi dumneavoastră, domnule preşedinte, rezolvarea dificilei probleme a datoriilor acestor ţări ? RĂSPUNS : In primii cinci ani din acest deceniu, situaţia economică mondială a fost deosebit de gravă. • S-a accentuat decalajul dintre ţările bogate şi sărace, ca urmare a politicii imperialiste a monopolurilor şi capitalului financiar, a dobinzilor excesiv de mari, a politicii de preţuri. De fapt, toate acestea au dus la o scădere puternică a veniturilor ţărilor în curs de dezvoltare, la o acumulare de bogăţii şi de venituri de către monopolurile internaţionale şi ţările imperialiste, la creşterea datoriei externe a ţărilor in curs de dezvoltare, care a ajuns la aproape 1 000 miliarde dolari. Noi considerăm că este necesară o schimbare radicală in relaţiile economice internaţionale. Va trebui să se pună capăt politicii economice de pină acum, să se ajungă la relaţii noi, bazate pe principiile egalităţii şi avantajului reciproc, la realizarea unei noi ordini economice mondiale care să permită progresul mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, accesul la tehnologii in condiţii avantajoase, să asigure o stabilitate si o politică justă a preturilor şi a raporturilor dintre preturile materiilor prime si cele ale produselor industrializate. Desigur, in acest cadru, o atenţia deosebită ar trebui acordată problemelor agriculturii, ţinind seama de faptul că o parte importantă a populaţiei nu are asigurate condiţii elementare de hrană, de alimentaţie. In acest cadru se impune soluţionarea globală a problemei datoriei externe a ţărilor in curs de dezvoltare, încercările care se fac acum pentru soluţionarea acestei probleme cu fiecare tară în parte nu pot duce la rezultate reale. Această orientare are, de fapt, ca scop de a menţine divizate ţările in curs de dezvoltare si de a li se impune condiţii grele de către organizaţiile financiare, inclusiv de Fondul Monetar Internaţional. In acest cadru, România consideră că ar trebui să se pornească de la necesitatea anulării complete a datoriilor pentru ţările cu un venit naţional de pînă la 500—600 dolari pe locuitor, să aibă Ioc o reducere intre 50 și 70 la sută a datoriei pentru alte state în raport de venitul national, o reducere generală cu 40—50 la sută a tuturor datoriilor țărilor in curs de dezvoltare, reesalonarea pe termen lung, de 15—20 de ani, a datoriilor care rămîn, cu o dobindă minimă sau chiar fără dobindă — dar in orice caz dobindă nu ar trebui să depăşească 4 la sută pentru datoriile reeşalonate —, precum şi asigurarea de noi credite, cu o dobindă, de asemenea, raţională, care să permită relansarea activităţii economice şi dezvoltarea economico-socială a acestor ţări. Aceasta răspunde intereselor nu numai ale tarilor în curs de dezvoltare, dar şi ale ţărilor dezvoltate, pentru că numai o dată cu soluţionarea problemei datoriilor si a subdezvoltării se poate asigura o schimbare radicală in activitatea economică mondială, sa pot crea condiţii pentru depăşirea crizei economice şi pentru a asigura progresul general al tuturor statelor. Nici economia ţărilor dezvoltate nu se poate reface şi nu poate progresa fără soluţionarea problemelor subdezvoltării. România consideră că ar fi bine ca toate aceste probleme să sa soluţioneze pe calea negocierilor Intre ţările in curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate. Considerăm că ar fi deosebit de importantă organizarea unei conferinţe, in cadrul O.N.U., care să ducă la găsirea celor mai hupicăi. nert.ru o soluţionare generală a acestor probleme. In acelaşi timp, apreciem că ţările în curs de dezvoltare trebuie să întărească mai mult solidaritatea şi conlucrarea lor atît in ce priveşte stabilirea unor poziţii comune în tratativele cu ţările dezvoltate, cit, mai ales, să colaboreze mai strîns intra ele in domeniul economic si tehnologicpentru a putea depăşi o serie de greutăţi. ÎNTREBARE! Domnule preşedinte, dacă imi permiteţi, aş dori să vă pun o întrebare in legătură cu acest aspect. Sub conducerea dumneavoastră, România a reuşit să reducă In mare măsură datoriile sale externe. Doriţi să comentaţi acest aspect ? RĂSPUNS : Criza economică mondială din ultimii ani a afectat, intr-o anumită măsură, şi România. Am reuşit insă să depăşim in cea mai mare parte aceste dificultăţi. In cincinalul tre(Continuare în pag. a Vl-a) întreprinderea de contactoare din Buzău. Se verifică o instalaţie destinată exportului Foto : E. Dichiseanu! RAPORT MUNCITORESC ÎN ÎNTRECERE Producţie-marfă peste prevederi Prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin aplicarea consecventă a programelor de modernizare, colectivele mai multor unităţi economice din judeţul Sălaj şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan aferente perioadei care a trecut din acest an. Astfel, s-au produs suplimentar 29. 500 tone cărbune net, 14 000 MWh energie electrică, 16 000 tone calcar, 36 000 armături din fontă, 14 000 armături din oţel, 2 milioane cărămizi şi blocuri ceramice, importante cantităţi de produse ale industriei electrotehnice. Se evidenţiază întreprinderea de materiale izolatoare din Şimleu-Silvaniei, întreprinderea minieră Sărmăşag, brigada de antrepriză construcţii industriale, întreprinderea electrocentrale. Intreprinderea de produse ceramice din Zalău. (Eugen Teglaş). Realizări ale minerilor Harnicul colectiv de muncă de la cariera minieră Veţele Deva, unitate aflată in fruntea întrecerii socialiste cu întreprinderile de profil din ţară, obţine randamente, superioare la toate capacităţile de producţie. Aici s-au produs suplimentar in acest an importante cantităţi de plumb, zinc şi cupru în concentrate, precum şi 130 tone sulf şi 1 900 tone bentonită brută. Pentru pregătirea din timp a viitoarelor capacităţi, planul la descopertă a fost depăşit cu 33 la sută, iar la deschiderea a noi fronturi de lucru cu 18 la sută. (Sabin Cerbu). Produse noi, cu consumuri materiale reduse Nomenclatorul de produse al întreprinderii „Electrotimis“ — Timisoara, unitate distinsă cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, a sporit in perioada care a trecut din acest an cu noi utilaje tehnologice. Intre noile produse se numără maşini şi instalaţii pentru fabricaţia de aparatură optică, de cinescoape, linii automate de sudat, utilaje pentru prelucrări prin tehnologii neconvenţionale, maşini de trefilat şi bobinat sirmă, diferite tipuri de matriţe şi ştanţe. Ca urmare a statornicei preocupări pentru creşterea gradului de tehnicitate şi complexitate al producţiei — ne spune inginerul Arke Marcus, directorul întreprinderii — ponderea produselor noi şi modernizate in valoarea producţieimarfă reprezintă 28,7 la sută, cifră superioară celei prevăzute pentru primul an al actualului cincinal. Aş mai menţiona că la fabricaţia noilor produse, precum şi la reproiectarea şi modernizarea celor din producţia curentă am adoptat soluţii constructive care contribuie in mod substanţial la reducerea consumurilor specifice ,de materii prime, materiale, energie și combustibil. (Cezar Ioana).