Scînteia, noiembrie 1986 (Anul 55, nr. 13746-13772)

1986-11-01 / nr. 13746

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LVI Nr. 13 746 ! Sîmbătă 1 noiembrie 1986 Prima ediţie 6 PAGINI — 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub­ preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, vineri, 31 oc­tombrie, a avut loc şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. în cadrul şedinţei. Comitetul Politic Exe­cutiv a analizat RAPORTUL PRIVIND ASI­GURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ŞI ACTIVITATEA DE ME­TROLOGIE IN TRIMESTRUL III/1986. S-a apreciat că, prin aplicarea măsurilor stabilite, au fost înregistrate o serie de re­zultate bune in ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în întărirea con­trolului pe toate fazele de fabricaţie. Pornind de la exigenţele tot mai mari pri­vind calitatea produselor ce se manifestă atţt pe piaţa internă, cit şi pe cea externă, Co­mitetul Politic Executiv a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi între­prinderilor, Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor să ia, in continuare, măsuri hotărîte pentru ridi­carea la un nivel superior a întregii activi­tăţi din acest domeniu. In mod deosebit, a fost subliniată necesitatea de a se asigura respectarea întocmai a prevederilor legii privind calitatea produselor, a programului de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al­ partidului, a cerut să se ia mă­suri hotărîte pentru ca preocuparea pentru calitate să se manifeste cu putere pe toate fazele, începînd de la, activitatea de cerce­tare, proiectare şi pînă la realizarea produ­sului finit. S-a cerut, în acest sens, să se acţioneze mai ferm pentru înfăptuirea prac­tică, în viaţă, a programelor de modernizare a tehnologiilor şi produselor, pentru perfec­ţionarea în continuare a acestora, pentru aplicarea unor soluţii constructive avansate, de înaltă eficienţă, care să asigure fiecărui produs un nivel calitativ ridicat, perfor­manţe tehnico-funcţionale superioare. A fost subliniată necesitatea de a se acţiona cu hotărîre pentru perfecţionarea întregii acti­vităţi de proiectare, pentru o schimbare ra­dicală în gindirea, conceperea şi realizarea tuturor produselor, astfel încît acestea să răspundă, din toate punctele de vedere, exi­genţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice, să se situeze la nivelul celor mai reuşite realizări pe plan mondial. Comitetul Politic Executiv a examinat, în continuare, RAPORTUL PRIVIND ÎNDE­PLINIREA PLANULUI DE REPARAŢII CAPITALE, MODERNIZĂRI ŞI REVIZII GENERALE ALE FONDURILOR FIXE IN PERIOADA 1 IANUARIE — 30 SEPTEM­BRIE 1986. Avind în vedere realizările obţinute, pre­cum şi neajunsurile manifestate în acest sector, Comitetul Politic Executiv a cerut să se acţioneze cu mai multă hotărîre pentru perfecţionarea activităţii in acest domeniu, pentru îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, reducerea duratei de executare a acestora, precum şi a costurilor lor. Subliniind că toate lucrările de reparaţii capitale trebuie privite ca o parte integrantă a activităţii de investiţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se ia măsuri hotărîte pentru ca fiecare reparaţie capitală să asigure neapărat o îmbunătăţire a para­metrilor tehnico-economici ai utilajelor sau instalaţiilor respective, ai fiecărei capacităţi de producţie, să ducă, practic, la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reduce­rea consumurilor de materii prime, materia­le, combustibili şi energie, la sporirea efi­cienţei economice. S-a indicat să se revadă şi să se perfecţioneze in continuare regle­mentările şi normele de realizare a lucrări­lor de reparaţii capitale, modernizări şi re­vizii generale ale fondurilor fixe. în acest spirit s-a cerut guvernului să analizeze in continuare situaţia reparaţiilor capitale şi să prezinte propuneri concrete pentru introdu­cerea unui înalt spirit de ordine şi respon­sabilitate, îmbunătăţirea radicală a întregii activităţi din acest domeniu. In continuare, Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat RAPORTUL CU PRI­VIRE LA DESFĂŞURAREA INVAŢĂMlN­­TULUI POLITICO-IDEOLOGIC ÎN ANUL 1985—1986 ŞI MASURILE CE SE IMPUN PENTRU NOUL AN DE STUDIU. Analizind rezultatele obţinute, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri privind îmbunătăţirea, în continuare, a organizării şi desfăşurării învăţămîntului politico-ideo­logic în anul de studiu 1986—1987. Măsurile stabi­li­te asigură —­ în lumina­­exigenţelor Programului ideologic al partidului, a orientărilor şi sarcinilor stabilite de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — creşterea rolului învă­­ţămîntului politico-ideologic în ridicarea ni­velului de pregătire a comuniştilor, a tutu­ror oamenilor muncii, în înfăptuirea hotări­­rilor partidului şi statului, a legilor ţării, în dezvoltarea spiritului revoluţionar, a com­bativităţii şi responsabilităţii cadrelor de partid şi de stat, a fiecărui om al muncii la locul de producţie şi în societate. In acest spirit, s-a stabilit desfăşurarea învăţămîn­tului politico-ideologic într-un sistem unitar, atît pentru cadrele şi activul de partid, cit şi pentru ceilalţi comunişti şi oameni ai muncii, urmărindu-se îmbinarea organică a pregătirii ideologice a acestora cu însuşirea temeinică a problemelor privind perfecţio­narea în continuare a activităţii economico­­sociale, a organizării şi conducerii democra­tice a societăţii, în cadrul procesului general de dezvoltare socialistă a ţării, întreaga des­făşurare a învăţămîntului de partid va tre­bui să asigure creşterea rolului organizaţii­lor de partid, al consiliilor oamenilor muncii în soluţionarea problemelor economice, ale organizării muncii şi producţiei, însuşirea temeinică de către comunişti, de toţi oame­nii muncii a problemelor fundamentale ale conducerii ştiinţifice a societăţii, ale auto­­conducerii şi autogestiunii muncitoreşti, a tezelor de bază ale materialismului dialectic şi istoric, a Programului partidului privind făurirea societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintarea României spre comu­nism. în cadrul şedinţei a fost prezentată o INFORMARE CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE EFECTUATA IN ŢARA NOASTRĂ, ÎN PERIOADA IS­IS OCTOMBRIE, DE PREŞEDINTELE RE­PUBLICII LIBERIA, SAMUEL KANYON DOE. Comitetul Politic Executiv a apreciat re­zultatele convorbirilor dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe, care au pus in evidenţă hotă­­rirea comună de a dezvolta în continuare relaţiile româno-liberiene, pe diferite pla­nuri, şi in mod deosebit in domeniul co­laborării economice. In acest sens, a fost re­levată însemnătatea Acordului pe termen lung privind dezvoltarea cooperării econo­mice şi tehnice şi a schimburilor comerciale între Republica Socialistă România şi Re­publica Liberia, semnat în timpul vizitei, care asigură extinderea conlucrării bilate­rale, în concordanţă cu posibilităţile econo­miilor naţionale ale celor două ţări, cu pro­gramele lor de dezvoltare economico-so­­cială. A fost reliefată, totodată, importanţa ■schimburilor de vederi !­e Cârc ptşşe­dintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Samuel Kanyon Doe le-au avut în probleme actuale ale vieţii internaţionale. A fost apreciată hotărîrea României şi Liberiei de a conlucra tot mai strîns pe arena mondială, în lupta pentru dezarmare şi pace, pentru rezol­varea pe cale paşnică, prin tratative, a pro­blemelor litigioase dintre state, pentru lichi­darea subdezvoltării şi făurirea unei noi or­dini economice internaţionale, pentru in­staurarea trainică a unui climat de destin­dere, securitate, înţelegere şi colaborare în Europa, Africa şi in întreaga lume. Aprobînd înţelegerile şi documentele con­venite cu prilejul vizitei, Comitetul Politic Executiv a cerut să se ia măsuri pentru transpunerea lor in viaţă, pentru întărirea continuă a colaborării şi cooperării româno­­liberiene. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activi­tăţii de partid şi de stat. ŞTIINŢA ŞI ÎNVĂŢĂMÎNTUL - puternici factori ai progresului economico-social al patriei In atmosfera de puternică mobi­lizare pentru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor de plan pe primul an al actualulu­i cincinal, joi s-au desfăşurat lucrările plenarei Con­siliului Naţional al Ştiinţei şi în­­vâţămintului, eveniment de o deo­sebită importanţă pentru întreaga viaţă social-politică a patriei. In a­­cest cadru, a fost analizată pe larg, intr-un spirit de inaltă exigenţă şi responsabilitate comunistă, activi­tatea privind îndeplinirea planului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic pe anul 1­186, cit şi cea din domeniul învăţământului şi perfecţionării pregătirii forţei de muncă. Au fost stabilite, tot­odată, direcţiile activităţii din pe­rioada următoare, activitate ce tre­buie să fie în întregime dedicată îndeplinirii și realizării exemplare a sarcinilor trasate de partid, de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acestor impor­tante domenii de activitate, pentru perioada actualului cincinal si in perspectivă. In lumina hotărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R. Plenara a dat o vibrantă expresie sentimentelor de neţărmurită dra­goste pe care toţi cei ce muncesc in domeniul cercetării şi al învăţă­­mintului le poartă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de profundă re­cunoştinţă pentru rolul său hotă­­rîtor în fundamentarea, pentru prima oară in istoria ţării, a stra­tegiei pe termen lung de dezvol­tare a ştiinţei şi tehnologiei, deve­nită parte integrantă a Programu­lui partidului, în promovarea sus­ţinută a revoluţiei tehnico-ştiinţi­­fice, în sporirea răspunderilor şco­lii în viaţa societăţii şi perfecţio­narea continuă a procesului in­­structiv-educativ, în creşterea a­­portului acestor factori primordiali la progresul multilateral al patriei. In acelaşi timp, s-a dat expresie preţuirii deosebite faţă de presti­gioasa activitate desfăşurată de tovarăşa academician doctor ingi­ner Elena Ceauşescu, eminent om de ştiinţă, de largă recunoaştere internaţională, activist de seamă al partidului şi statului nostru, care, cu înaltă competenţă, îndrumă şi coordonează întreaga muncă pe ţă­­rimul cercetării, învăţămintului şi culturii, orientează ferm potenţia­lul ştiinţific şi tehnic in direcţia soluţionării problemelor majore privind dezvoltarea intensivă, mo­dernă a economiei naţionale, pro­gresul general al ţârii. Lucrările plenarei acestui impor­tant şi reprezentativ organism de îndrumare şi coordonare a muncii de cercetare ştiinţifică şi de edu­caţie din ţara noastră, desfăşurate sub preşedinţia tovarăşei academi­cian doctor inginer Elena Ceauşescu, membru­­ al Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., prim vi­­ceprim-ministru al guvernului, pre­şedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămintului, au dat expresie elocventă preocupării con­stante pe care partidul, secretarul său general o acordă rolului ştiin­ţei şi învăţămintului in dezvolta­rea accelerată a societăţii noastre socialiste. Ca principală forţă de progres şi civilizaţie, ştiinţa este solicitată astăzi mai mult ca ori­­cind să-şi sporească contribuţia la transpunerea în viaţă a cerinţelor noii revoluţii tehnico-ştiinţifice şi ale noii revoluţii agrare, a obiec­tivului strategic stabilit de Con­gresul al XIII-lea al partidului de trecere a României, pînă în anul 1990, intr-un stadiu superior de dezvoltare şi de realizare a unei calităţi noi a muncii şi vieţii între­gului popor. Or, aşa cum arăta tovarăşa Elena Ceauşescu in cuvîn­­tarea rostită la deschiderea plena­rei — cuvintare urmărită cu profund interes şi deosebită aten­ţie de participanţi, cuprinzind orientări de inaltă valoare teoretică şi practică pentru munca de cercetare ei Invăţămint, o ana­liză de inaltă competenţă a rea­lizărilor obţinute şi o evidenţiere multilaterală a obiectivelor de în­făptuit­e se impune „angajarea tot mai profundă a cercetării ştiin­ţifice în întreaga operă de dezvol­tare economico-socială a ţării, pro­movarea susţinută a progresului tehnic, sporirea continuă a apor­tului ştiinţei şi tehnologiei la dez­voltarea integrsivă a economiei na­ţionale şi la modernizarea forţelor de producţie, la valorificarea tot mai eficientă a întregului potenţial material şi uman al ţării“. In opera de edificare a noii so­cietăţi, ştiinţa şi învăţămîntul au dobindit un rol dintre cele mai im­portante. Datorită orientărilor de amplă perspectivă, concepţiei profund ştiinţifice a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, încrederii sale nemărginite in forţa ştiinţei şi in potenţialul productiv şi creativ al clasei muncitoare. România se si­tuează astăzi la un nivel de la care pot fi abordate cu competenţă şi realism saltul calitativ, dezvoltarea intensivă, promovarea rapidă şi pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnologic în toate sferele vie­ţii economice şi sociale. Sarcini deosebite revin cercetă­rii ştiinţifice şi ingineriei tehnolo­gice in acest al optulea cincinal al devenirii noastre socialiste. Practic, nu există capitol al Planului na­ţional unic de dezvoltare economi­co-socială a României pe perioada 1986—1990, nu există program de măsuri stabilit la nivel de ramură, minister, centrală sau întreprinde­re menite să asigure realizarea in cele mai bune condiţii a obiective­lor actualului cincinal care să nu se afle sub incidenţa directă a re­zultatelor cercetării ştiinţifice. Aşa (Continuare in pag. a IlI-a) INTERVIUL NICOLAE TOVARĂŞULUI CEAUŞESCU acordat revistei „The Tide" din Bangladesh După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a primit la 2 septembrie a.c. pe Enayet Karim, redactorul-şef şi editor al revistei „The Tide“ din Bangladesh, şi pe Fahmida Karim, redactor de politică externă la aceeaşi revistă, cărora le-a acordat un interviu. Interviul a apărut la 31 octombrie intr-un număr special al re­vistei „The Tide", consacrat României, împreună cu interviul pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, sunt inserate articole, ilustrate cu fo­tografii, care prezintă realizările poporului român in anii construcţiei socialiste, indeosebi după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, de cind in fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Redăm textul interviului ! ÎNTREBARE : Domnule pre­şedinte, viaţa şi activitatea dumneavoastră şi istoria Româ­niei moderne sunt inseparabile. Aţi dori să ne spuneţi ce deo­sebire există între România de azi şi România când dumnea­voastră aveaţi ÎS ani ? Cum ve­deţi România, de miine ? RĂSPUNS­: La Începutul ani­lor ’30, România era o tară slab dezvoltată, cu o industrie care nu reprezenta nici 20 la sută in ve­nitul naţional, o ţară „eminamente agricolă" — cum o caracterizau pe atunci unii economişti —, dar cu o agricultură, de asemenea, înapoiată. Această stare de lucruri era de­terminată de perioada foarte lungă de dominaţie străină, apoi de pătrun­derea monopolurilor străine imperia­liste, care deţineau, in acea perioa­dă, cea mai mare parte a capitalu­rilor din România. Spre exemplu, una din bogăţiile importante ale României — petrolul — se afla a­­proape in Întregime in mîinile socie­tăţilor imperialiste. Această situaţie s-a agravat In timpul, celui de-al doilea război mondial, ca urmare a jafului practi­cat de Germania hitleristă, dar şi a consecinţelor războiului propriu-zis. In comparaţie cu situaţia din a­­ceastă perioadă — mă refer concret la anul 1944, cind a avut loc revolu­ţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cind România a ieşit din războiul dezlănţuit de Germania hitleristă şi s-a alăturat Uniunii Sovietice şi alia­ţilor din coaliţia antihitleristă­­, pro­ducţia Industrială a României este în acest an de circa 111 ori mai mare, iar producţia agricolă a cres­cut de peste 4 ori. Dar numai aceste cifre nu sunt su­ficiente pentru a caracteriza puterni­ca dezvoltare industrială a României. Practic, industria românească pro­duce astăzi cele mai moderne maşini ■ fi utilaje din toate domeniile, in­clusiv din domeniul nuclear şi al aviaţiei. România s-ar putea caracteriza astăzi ca o ţară industrial-agrară în plin proces de modernizare şi dezvoltare in toate domeniile de ac­tivitate. Venitul naţional a crescut de peste 32 de ori. Pe această bază s-a ridicat nivelul de trai, material şi spiritual, al poporului. Veniturile reale au crescut in aceeaşi perioadă de aproape 8 ori. S-a realizat un uriaş volum de construcţii social-cul­­turale. Anul trecut, circa 80 la sută din populaţie locuia In locuinţe noi, construite in ultimii 40­ de ani, da fapt realizate ir» cea mai mare parte ft] ultimii ‘20 de aru. România era, in trecut, o ţară In­ care analfabetismul reprezenta 40 la sută. Am lichidat de mult această situaţie. Am generalizat Invătămintul de 10 ani obligatoriu şi gratuit, iar aproape 80 la sută din tineretul ţă­rii urmează Invăţămîntul de 12 ani. învăţămîntul superior asigură pre­gătirea tuturor cadrelor necesare şi, in acelaşi timp, dă posibilitatea unui număr important de tineri din alte ţări — peste 15 000 — să înveţe în România. Deci se poate spune că, in anii socialismului, România a parcurs mai multe etape de dezvoltare, de la societatea burghezo-moşierească cu adiinct rămăşiţe feudale — cum o caracterizăm noi — la societatea socialistă, şi a trecut la făurirea unei faze superioare, aceea a socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te. Realmente putem afirma că, faţă de acum 50 de ani, România s-a transformat in mod radical, in toate domeniile — a devenit o ţară socialistă in plin progres, care a­­sigură întregului popor condiţii de muncă, de viaţă, o deplină egalita­te în drepturi pentru toţi cetăţenii ţării, fără nici un fel de deosebire. Am dezvoltat larg formele de­mocratice de conducere a societăţii. Am creat, de fapt, o nouă formă, a democraţiei muncitoreşti-revoluţio­­nare, în care masele populare, în­tregul popor participă la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Pornim de la faptul că societatea nouă pe care o realizăm trebuie să se bazeze pe cea mai largă de­mocratie, să asigure participarea tu­turor categoriilor sociale, a întregu­lui popor la conducerea societăţii, a diferitelor sectoare ale vieţii eco­nomice şi sociale. Din toate aceste înfăptuiri decurg şi perspectivele pentru viitor. Con­gresul al XIII-lea al partidului a elaborat un amplu program de dez­voltare pînă in 1990 şi, în perspec­tivă, pînă în 2000. Avem în ve­dere ca, în următorii 5 ani, Româ­nia să intre îrttr-un nou stadiu de dezvoltare, iar pînă în anul 2000 să devină o ţară socialistă multilateral dezvoltată şi să trecem la înfăptui­rea în practică a unor principii de muncă şi de viaţă comuniste. Ne-am propus să punem accentul pe dezvoltarea intensivă a industriei şi a celorlalte ramuri de activitate, să înfăptuim noua revoluţie tehni­­co-ştiinţifică şi noua revoluţie agra­ră, care presupun organizarea în­tregii activităţi pe baza celor mai noi cunoştinţe ale tehnicii şi ştiinţei, creşterea puternică a efi­cienţei economice, a productivităţii muncii, realizarea unei înalte pro­ducţii agricole. Despre ceea ce în­seamnă aceasta voi da un singur exemplu. Recent, am acordat unui Judeţ titlul de „Erou al Noii Revolu­ţii Agrare" pentru rezultatele din agricultură. Aceasta înseamnă o pro­ducţie de peste 6 000 kg grîu la hec­tar, peste 7 000 kg orz la hectar, peste 21 000 kg porumb ştiuleţi la hectar şi, în mod corespunzător, producţii mari şi la celelalte culturi. Deci obiectivele noii revoluţii agrare presupun realizarea in întreaga ţară de producţii asemănătoare, ceea ce va asigura un progres foarte mare al întregii agriculturi. încă anul acesta, primul an al noului cincinal, vom realiza cea mai mare producţie de cereale pe care a avut-o ţara noas­tră pînă acum. Ne vom apropia de obiectivul stabilit pentru 1990 , de a realiza circa 30 milioane tone ce­reale. In mod corespunzător, venitul na­ţional urmează să crească cu 70—80 la sută, asigurindu-se pe această bază Întreaga dezvoltare economico­­socială, inclusiv ridicarea nivelului de trai el . poporuluL Deci ,ne-am propus să folosim condiţiile­ create pină acum, precum şi progresele ob­ţinute in ridicarea nivelului de cu­noştinţe profesionale, ştiinţifice ale maselor populare, pentru a realiza un progres general in toate domeniile de activitate. In condiţii de pace avem toate posibilităţile să Înfăp­tuim cu succes aceste obiective. . ÎNTREBARE : Criza econo­miei mondială afectează grav toate economiile naţionale, dar ca deosebire pe cele ale ţărilor in curs de dezvoltare. Cum ve­deţi dumneavoastră, domnule preşedinte, rezolvarea dificilei probleme a datoriilor acestor ţări ? RĂSPUNS : In primii cinci ani din acest deceniu, situaţia economică mondială a fost deosebit de gravă. • S-a accentuat decalajul dintre ţări­le bogate şi sărace, ca urmare a po­liticii imperialiste a monopolurilor şi capitalului financiar, a dobinzilor ex­cesiv de mari, a politicii de preţuri. De fapt, toate acestea au dus la o scădere puternică a veniturilor ţări­lor în curs de dezvoltare, la o acu­mulare de bogăţii şi de venituri de către monopolurile internaţionale şi ţările imperialiste, la creşterea da­toriei externe a ţărilor in curs de dezvoltare, care a ajuns la aproape 1 000 miliarde dolari. Noi considerăm că este necesară o schimbare radicală in relaţiile e­­conomice internaţionale. Va trebui să se pună capăt politicii economi­ce de pină acum, să se ajungă la relaţii noi, bazate pe principiile e­­galităţii şi avantajului reciproc, la realizarea unei noi ordini economi­ce mondiale care să permită pro­gresul mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, accesul la tehnologii in condiţii avantajoase, să asigure o stabilitate si o politică justă a pre­turilor şi a raporturilor dintre pre­turile materiilor prime si cele ale produselor industrializate. Desigur, in acest cadru, o atenţia deosebită ar trebui acordată proble­melor agriculturii, ţinind seama de faptul că o parte importantă a popu­laţiei nu are asigurate condiţii ele­mentare de hrană, de alimentaţie. In acest cadru se impune soluţio­narea globală a problemei datoriei externe a ţărilor in curs de dezvol­tare, încercările care se fac acum pentru soluţionarea acestei probleme cu fiecare tară în parte nu pot duce la rezultate reale. Această orienta­re are, de fapt, ca scop de a men­ţine divizate ţările in curs de dez­voltare si de a li se impune con­­diţii grele de către organizaţiile fi­nanciare, inclusiv de Fondul Mone­tar Internaţional. In acest cadru, România conside­ră că ar trebui să se pornească de la necesitatea anulării complete a datoriilor pentru ţările cu un venit naţional de pînă la 500—600 dolari pe locuitor, să aibă Ioc o reducere intre 50 și 70 la sută a datoriei pen­tru alte state în raport de venitul national, o reducere generală cu 40—50 la sută a tuturor datoriilor ță­rilor in curs de dezvoltare, reesalo­­narea pe termen lung, de 15—20 de ani, a datoriilor care rămîn, cu o dobindă minimă sau chiar fără do­­bindă — dar in orice caz dobindă nu ar trebui să depăşească 4 la sută pentru datoriile reeşalonate —, pre­cum şi asigurarea de noi credite, cu o dobindă, de asemenea, raţională, care să permită relansarea activită­ţii economice şi dezvoltarea econo­­mico-socială a acestor ţări. Aceasta răspunde intereselor nu numai ale tarilor în curs de dezvoltare, dar şi ale ţărilor dezvoltate, pentru că nu­mai o dată cu soluţionarea problemei datoriilor si a subdezvoltării se poa­te asigura o schimbare radicală in activitatea economică mondială, sa pot crea condiţii pentru depăşirea crizei economice şi pentru a asigu­ra progresul general al tuturor sta­telor. Nici economia ţărilor dezvol­tate nu se poate reface şi nu poa­te progresa fără soluţionarea proble­melor subdezvoltării. România consideră că ar fi bine ca toate aceste probleme să sa so­luţioneze pe calea negocierilor In­tre ţările in curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate. Considerăm că ar fi deosebit de importantă organizarea unei conferinţe, in cadrul O.N.U., care să ducă la găsirea celor mai hupi­căi. nert.ru o soluţionare ge­nerală a acestor probleme. In acelaşi timp, apreciem că ţă­rile în curs de dezvoltare trebuie să întărească mai mult solidaritatea şi conlucrarea lor atît in ce priveşte stabilirea unor poziţii comune în tra­tativele cu ţările dezvoltate, cit, mai ales, să colaboreze mai strîns intra ele in domeniul economic si tehno­logic­­pentru a putea depăşi o se­rie de greutăţi. ÎNTREBARE! Domnule pre­şedinte, dacă imi permiteţi, aş dori să vă pun o între­bare in legătură cu acest as­pect. Sub conducerea dumnea­voastră, România a reuşit să reducă In mare măsură dato­riile sale externe. Doriţi să co­mentaţi acest aspect ? RĂSPUNS : Criza economică mon­dială din ultimii ani a afectat, intr-o anumită măsură, şi Româ­nia. Am reuşit insă să de­păşim in cea mai mare parte aceste dificultăţi. In cincinalul tre­(Continuare în pag. a Vl-a) întreprinderea de contactoare din Buzău. Se verifică o instalaţie destinată exportului Foto : E. Dichiseanu! RAPORT MUNCITORESC ÎN ÎNTRECERE Producţie-marfă peste prevederi Prin mai buna organizare a pro­ducţiei şi a muncii, prin aplicarea consecventă a programelor de mo­dernizare, colectivele mai multor unităţi economice din judeţul Sălaj şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan aferente perioadei care a trecut din acest an. Astfel, s-au produs suplimentar 29. 500 tone cărbune net, 14 000 MWh energie electrică, 16 000 tone calcar, 36 000 armături din fontă, 14 000 armături din oţel, 2 milioane cărămizi şi blocuri ceramice, importante canti­tăţi de produse ale industriei elec­trotehnice. Se evidenţiază în­treprinderea de materiale izolatoa­re din Şimleu-Silvaniei, întreprin­derea minieră Sărmăşag, brigada de antrepriză construcţii industria­le, întreprinderea electrocentrale. Intreprinderea­ de produse ceramice din Zalău. (Eugen Teglaş). Realizări ale minerilor Harnicul colectiv de muncă de la cariera minieră Veţele Deva, unitate aflată in fruntea întrecerii socialiste cu întreprinderile de profil din ţară, obţine randamente, superioare la toate capacităţile de producţie. Aici s-au produs su­plimentar in acest an importante cantităţi de plumb, zinc şi cupru în concentrate, precum şi 130 tone sulf şi 1 900 tone bentonită brută. Pentru pregătirea din timp a vii­toarelor capacităţi, planul la desco­­pertă a fost depăşit cu 33 la sută, iar la deschiderea a noi fronturi de lucru cu 18 la sută. (Sabin Cerbu). Produse noi, cu consumuri materiale reduse Nomenclatorul de produse al întreprinderii „Electrotimis“ — Timisoara, unitate distinsă cu titlul de „Erou al Muncii So­cialiste“, a sporit in perioa­da care a trecut din acest an cu noi utilaje tehnologice. Intre noile produse se numără maşini şi instalaţii pentru fabricaţia de aparatură optică, de cinescoape, linii automate de sudat, utilaje pentru prelucrări prin tehnologii neconvenţionale, maşini de trefilat şi bobinat sirmă, diferite tipuri de matriţe şi ştanţe.­­ Ca urmare a statornicei preocupări pentru creşterea gradu­lui de tehnicitate şi complexitate al producţiei — ne spune inginerul Arke Marcus, directorul întreprin­derii — ponderea produselor noi şi modernizate in valoarea producţiei­­marfă reprezintă 28,7 la sută, cifră superioară celei prevăzute pentru primul an al actualului cincinal. Aş mai menţiona că la fabricaţia noilor produse, precum şi la repro­­iectarea şi modernizarea celor din producţia curentă am adoptat so­luţii constructive care contribuie in mod substanţial la reducerea con­sumurilor specifice ,de materii prime, materiale, energie și com­bustibil. (Cezar Ioana).

Next