Scînteia, ianuarie 1987 (Anul 56, nr. 13799-13824)

1987-01-15 / nr. 13809

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. M­IJIVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVI Nr. 13 809 Joi 15 ianuarie 1987 6 PAGINI-50 BANI Idei, teze, orientări din gîndirea revoluţionară a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu PERMANENŢA PROCESULUI REVOLUŢIONAR, PERMANENŢA SPIRITULUI REVOLUŢIONAR „Trebuie să avem permanent în vedere că procesul revoluţionar, lupta revoluţionară nu s-au încheiat, ci ele continuă în noile condiţii istorice. Partidului nostru îi revine marea răspundere de a ridica spiritul revoluţionar de luptă al întregilui popor“. NICOLAE CEAUŞESCU Am păşit de cu­rind în cel de-al doilea an al cincinalului — cincinal de muncă şi luptă revoluţionară, la capătul căruia România va atinge un nou stadiu, superior de dezvoltare economico-socială. Drum de neîntrerupt progres in noua etapă de istorie deschisă de Congresul al IX-lea al partidului. Drum de împliniri şi victorii, de realizări şi izbinzi pe toate planu­rile construcţiei socialiste, de ample perfecţio­nări proiectate de gîndirea vizionară, de largă cuprindere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Drum cutezător, care are la temelia sa perma­nenţa spiritului revoluţionar, încrederea în forţele proprii, în potenţialul creator al poporului. Experienţa, practica socială au pus în evi­denţă faptul că procesul de transformare revoluţionară a societăţii nu se încheie o dată cu instaurarea puterii politice a clasei munci­toare şi victoria relaţiilor sociale noi, că trans­formările revoluţionare continuă sub acţiunea aceloraşi legi ale dialecticii progresului istoric, ale confruntării dintre nou şi vechi, ale trecerii la o nouă calitate. In stadiul actual de dezvoltare a ţârii noastre, trecerea la o­ calitate superioară în toate domeniile de activitate, realizarea obiectivului fundamental al etapei actuale, a orientărilor stabilite de Congresul al XlII-lea al partidului presupun, mai mult decât în oricare din etapele anterioare, manifestarea activă, dinamizatoare a spiritului novator în întreaga viaţă econ­omică şi socială, angajarea militantă a potenţialului de creaţie al întregului popor în soluţionarea problemelor înaintării societăţii noastre pe calea progresului multilateral. . Aşa cum aprecia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, străbatem o perioadă superioară a construcţiei socialiste, în care se cer rezolvate probleme noi, de importanţă hotăritoare pentru destinul patriei. Obiectivele stabilite de Congresul al XlII-lea pentru dezvoltarea României in actua­lul cincinal pînă în perspectiva anului 2000 nu pot avea garanţie mai înaltă a înfăptuirii lor decit lupta şi angajarea noastră, efortul şi voinţa de a învinge orice greutăţi, de a găsi soluţii creatoare la toate problemele care apar şi vor apărea mereu, de a face ca valorile superioare ale socialismului să se afirme deplin in viaţă. Trăim o epocă de puternic triumf al cunoaşterii umane, de prestigioasă dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, care solicită din plin compe­tenţa şi pregătirea noastră, capacitatea de a descoperi şi pune în valoare noul, de a-i crea timp larg de manifestare ; noul în planul eco­nomiei, al conducerii societăţii, al educaţiei şi formării omului. Sunt realităţi ale procesului revoluţionar continuu, care cunoaşte noi tărî­­muri de afirmare, atestind permanenţa şi conti­nuitatea sa, solicitind diversificarea formelor de manifestare a spiritului revoluţionar, îmbogă­ţirea acestei nobile trăsături a profilului comu­nistului, a omului nou cu caracteristici superi­oare, determinate de evoluția societății, de specificul actualei etape, lată citeva aspecte pe care ne propunem să le adincim în dezba­terea pe care o publicăm în pagina a lll-a. IN LUMINA SARCINILOR SUBLINIATE LA SEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL PXR? Activitate exemplar organizată pentru realizarea ritmică a planului! ENERGIA ELECTRICA - riguros gospodărită, sever economisită! In industrie se impun măsuri hotărîte pentru asigurarea înde­plinirii ritmice a planului pe 1987 In toate întreprinderile să se ia măsuri pentru realizarea în cele mai bune condiţii de calitate şi la termenele prevăzute în con­tracte a producţiei pentru export Se impun acţiuni ferme pentru înfăptuirea prevederilor planului privind creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor, valorificarea superioară a mate­riilor prime şi a materialelor, ridicarea eficienţei întregii acti­vităţi economice în întreaga economie, de la pro­ducător la consumator - maximă răspundere pentru asigurarea şi economisirea severă a energiei electrice Ne aflăm la jumătatea primei luni a anului 1987, cel de-al doilea an al cincinalului actual, an dominat de sarcini complexe, deosebit de mobilizatoare pentru progresul susţinut al patriei so­cialiste. Este îmbucurător faptul că într-un şir de întreprinderi, colectivele de oameni ai muncii, sub directa conducere a organi­zaţiilor de partid, au trecut, încă din primele zile, la realizarea în cele mai bune condiţii a progra­melor de producţie stabilite, creînd premise pentru ca sarcini­le de plan pe prima lună a anu­lui să fie realizate integral, la toti indicatorii cantitativi si calita­tivi. Tinând seama de importanta cu totul deosebită pe care o are realizarea exemplară a obiecti­velor economico-social­e stabilite pentru acest an, Comitetul Po­litic Executiv a analizat recent modul în care au fost realizate sarcinile în prima parte a lunii, precum $i măsurile stabilite, în vederea îndeplinirii integrale a planului pe luna ianuarie $i pe trimestrul I al acestui an, in fie­care ramură si pe ansamblul economiei. Și cu acest prilej secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a subliniat necesitatea ca în fieca­re întreprindere, la fiecare loc de muncă să se acţioneze cu toată hotărîrea şi răspunderea, printr-o exemplară organizare a muncii, prin soluţionarea opera­tivă a tuturor problemelor ce se ivesc, pentru realizarea ritmică a planului la producţia fizică şi Îndeosebi a producţiei pentru export, pentru desfăşurarea la un nivel superior a Întregii acti­vităţi din economie, între sarcinile complexe ale acestei perioade se detaşează, aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, măsurile ce trebuie aplicate pentru realizarea in cele mai bune condiţii de ca­litate si la termenele prevăzute in contracte a producţiei de ex­port şi pentru livrarea ei la timp către beneficiarii externi. Reali­zarea producţiei de export con­stituie sarcina numărul unu a planului pe 1987 — și fiecare minister, fiecare centrală și în­treprindere trebuie să pună pe primul plan îndeplinirea acestui obiectiv important, hotărîtor pentru progresul întregii econo­mii naționale. Desigur, concentrarea eforturi­lor pentru realizarea ritmică a planului nu trebuie să slăbească, ci, dimpotrivă, trebuie să asigure toate condiţiile de înfăptuire a prevederilor planului privind creşterea productivităţii muncii, reducerea consumurilor, valori­ficarea superioară a materiilor prime şi a materialelor, ridica­rea eficienţei întregii activităţi economice. Trebuie să se înţe­leagă limpede că orice rămînere în urmă în realizarea prevederi­lor la aceşti indicatori ar fi greu de recuperat în perioada urmă­toare, dacă ţinem seama de rit­murile înalte prevăzute pe an­samblul anului. Pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an, pentru desfăşurarea normală, la IN PAGINA A’ ll-A . Sarcini, acţiuni, exigenţe parametri maximi a activităţii productive, o­­importanţă deose­bită o are producerea şi livrarea ritmică, potrivit cerinţelor eco­nomiei, a energiei electrice, eco­nomisirea ei cu maximă severi­tate. Pentru aceasta, se impune ca, începînd cu furnizorii de cărbune și continuînd cu lucră­torii din centralele electrice, toa­te colectivele de oameni ai mun­cii angajate în asigurarea bazei energetice a țării să desfășoare, în aceste zile, o activitate exem­plar organizată. In acest sens, se cere ca întreaga cantitate de cărbune necesar termocentrale­lor să fie livrată ritmic, în con­diţii de calitate, iar în centralele electrice să se asigure o asisten­ţă tehnică de înaltă calificare, pe schimburi, capabilă să solu­ţioneze cu promptitudine pro­blemele pe care le ridică exploa­tarea la parametri superiori a agregatelor energetice, în mod deosebit. In vederea asigurării energiei electrice ne­cesare, o răspundere mare re­vine consumatorilor din industrie, precum si consumatorilor din sectoarele neproductive. Pretu­tindeni, în spiritul sarcinilor subliniate la şedinţa Comitetului Politic Executiv, trebuie să se manifeste maximă grijă gospo­dărească, astfel incit fiecare kilowatt-oră să fie folosit cu chibzuinţă, cu eficienţă m­axi­m­ă. Aceasta este la ora actuală o în­datorire patriotică a tuturor, o sarcină de maximă importanţă pentru desfăşurarea normală a activităţii economice şi sociale d­in producţia şi utilizarea energiei SCRISOAREA tovarăşei Elena Ceauşescu adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare, un mare număr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expre­sie gindurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, munci­torii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare au adus un vibrant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de să­nătate, viaţă îndelungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări in activitatea de înal­tă răspundere pe care o desfăşoară in conducerea partidului şi statului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire : „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, dinn învâţâmînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pen­tru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a intregii naţiuni d­in rindurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care il voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dez­voltare economică şi socială a ţârii, pentru progresul continuu al ştiinţei şi cul­turii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi în viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari in activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotârîri ale Congresului al XlII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste”. ELENA CEAUŞESCU In centrul atenţiei , înnoirea producţiei Colectivul de muncitori şi specia-* Ilşti de la întreprinderea „Tehno­­metal" din Capitală a finalizat in aceste zile un nou utilaj complex destinat industriei textile, mai pre­cis întreprinderii de tricotaje din Caracal. „Este vorba despre o ma­şină de vopsit tricot la temperaturi înalte, care funcţionează un ciclu automat de fabricaţie asistată de un programator. Proiectul acestui uti­laj aparţine unui colectiv de oa­meni ai muncii din întreprindere, condus de Ion Ciordaş, şeful ate­lierului de proiectare constructivă şi autputilări“ — ne spune ingi­­nerul-şef cu pregătirea fabricaţiei, G Gheorghe Petrescu. (în fotografia de sus — aspect din secţia montaj, unde Petre Dobre, Sandu Grigore şi Constantin Pintilie verifică pa­rametrii funcţionali ai maşinii îna­intea livrării către beneficiar). De asemenea, în această primă parte a lunii a fost expediată întreprin­derii „Solidaritatea“ din Satu Mare o maşină cu 104 tuse pentru ţesături fine. Ea face parte din ga­mele produselor de serie mică şi unicate realizate cu precădere in întreprindere. In următoarele zile vor fi livrate întreprinderilor din țară încă opt tipuri de utilaje de mare productivitate, cu niveluri su­perioare de complexitate tehnică și automatizare. (Eugen Dichiseanu). Anotimp al chibzuinţă Intr-o comună de pe ţărmul dobrogean al Dunării, la Dăieni (judeţul Tulcea) — sat ale cărui ori­gini trebuie căutate în procesul de seden­­tarizare pe acest pă­­mint a unor mocani porniţi în transhu­manţă din ţinuturile oierilor transilvăneni, în urmă cu secole — i-am găsit, într-o sea­ră, stînd de vorbă pe preşedintele coopera­tivei agricole de pro­ducţie şi pe inginerul ei şef. Despre ce ? — Tocmai ii poves­team tovarăşului in­giner, care-i mai tînăr — spunea Simion Ri­­ciu, preşedintele — că pentru mine, animale­le cooperativei au fost de la început proble­ma cea mai impor­tantă şi mai grea. Am scos-o la capăt întot­deauna şi am rezol­va-o şi acum... Avem 20 000 de animale, vă daţi seama ? Mai au şi cooperatorii, ale lor, vreo 11 900 de oi... In urmă cu 27 de ani, cînd am fost ales preşedinte, m-au ales tocmai pentru că pe mine mă doare su­fletul pentru animale­le astea, de­ci m-am ocupat de cum m-am dat jos din leagăn. Şi, cînd m-au ales, eu n-am vrut. Se perin­daseră pe aici vreo şapte preşedinţi. Am primit, totuşi, în iar­na aceea am adunat boabe cu traista, de pe la săteni, ca să putem scoate animale­le în primăvară... Ne-am pus la punct intre timp. Dar noi, aici, am avut secetă mare nu doar in anul 1986, nu un an sau doi... O scoatem noi la capăt cumva şi in iarna as­ta. Dar trebuie să chib­zuim serios ce facem mai departe... Şi toc­mai citisem încă o dată cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara agriculturii... Şi discutam. Că se deschid nişte posibili­tăţi noi... Ne facem acuma tot felul de planuri... Ca să mergem in adunarea generală cu un pro­iect judicios... Ce fel de planuri îşi făceau, ce chibzuiau UN FAPT, O SEMNIFICAŢIE Împreună, seara, cei doi ? Că au o păşu­ne de 800 de hectare, dar că termenul ce o defineşte este impro­priu , rile, ravene a­­dînci, sînt locuri pe care nici cu pasul nu le poţi străbate. Şi to­­­­tuşi, pămîntul acesta va trebui pus in va­loare ! Cum ? Asta urma să se vadă, să se facă un proiect. Bineînţeles, se va cere muncă. Şi, desigur, oarecari investiţii... A­­poi există suprafaţa arabilă a bazei fu­rajere. Li se părea minunată ideea — din cuvîntare — de a se introduce acest te­ren în asolament cu solurile destinate ce­lorlalte culturi agrico­le... Calculau. Agro­nomul, cu creionul în mină, aşternea pe un petic de hîrtie calcu­le de fertilitate prin asolament şi premer­gătoare... Cit poate creşte — şi va creş­te ! — producţia de plante furajere, apoi a masei resturilor ve­getale... Au, un stoc, 20 000 de tone de gu­noi de grajd. N-au a­­vut cu ce le trans­porta pe cîmp. Au cai puţini. Vor avea mai mulţi, hrănirea şi în­treţinerea lor se jus­tifică prin rezolvarea lesnicioasă a unor transporturi... Şi, uite aşa, începînd de la o singură latură a mun­cii lor — baza fu­rajeră —­­ ajunseseră să regindească întrea­ga activitate a coope­rativei, cu atît de complexele ei impli­caţii... — Nu, nu e aşa simplu — conchide preşedintele. Mîine di­mineaţă trebuie să ne adunăm mai mulţi şi s-o luăm de la în­ceput, felie cu felie... Mi s-a părut nor­mal. Şi tocmai de a­­ceea am scris aceste rinduri despre cei doi. Nu e deloc sin­gurul loc în care a­­gricultorii îşi chibzu­­iesc acum, intr-un fel nou, treburile anului agricol. în sute şi mii de sate poţi întîlni a­­celeaşi discuţii, fră­­mîntări, calcule. Le-o cer exigenţele noii re­voluţii agrare. Iarna — se spune — este, pentru lucrătorii agri­culturii socialiste, o campanie agricolă ca toate celelalte. I-aş zice „campania con­cepţiei şi organizării“. Iarna aceasta, a con­cluziilor unui an a­­gricol care a dovedit ce se poate face în a­­gricultură printr-o ju­dicioasă abordare a tehnologiilor moderne, este­, în mod deosebit, o iarnă a chibzuinţei, a acţiunii, a regîndi­­rii întregului ansam­blu al muncii din unităţile agricole. Mihai CARANFIL

Next