Scînteia, mai 1987 (Anul 56, nr. 13901-13926)

1987-05-01 / nr. 13901

PAGINA 4 SPECTACOL OMAGIAL DEDICAT ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, to­varăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au asistat, după încheierea adunării festive, la un spectacol festiv dedicat zilei de 1 Mai. Spectacolul a fost organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste. Consiliul Central al Uniu­nii Generale a Sindicatelor din România. Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. Con­siliul Uniunii Asociaţiilor Studen­ţilor Comunişti din România, Con­siliul Naţional al Organizaţiei Pio­nierilor, Ministerul Apărării Na­ţionale, Radioteleviziunea română, împreună cu Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român. Spectacolul — vibrant omagiu adus Zilei internaţionale a oame­nilor muncii — a transpus in plan artistic idei ce exprimă măreţele împliniri obţinute de poporul ro­mân, sub conducerea partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in opera de edificare a socialismului in patria noastră, pentru afirmarea Româ­niei, liberă şi independentă, in rin­­dul naţiunilor lumii. Ziua de 1 Mai, zi de insufleţi­­tor bilanţ al muncii înfrăţite, este cinstită incă din primele momen­te printr-o emoţionantă cantată, precum şi prin vechi cintece revo­luţionare, in timp ce pe fundalul scenei plăcuţe multicolore înscriu ..1 Mai“ — dată declarată cu 98 de ani in urmă ca zi de luptă pro­letară, de solidaritate a celor ce muncesc de pretutindeni. Printr-o fericită coincidenţă, la acest început de mai, se sublinia­ză un spectacol, se împlinesc 110 ani de la cucerirea independentei de stat a României, eveniment de răscruce in istoria naţională ce a încununat idealurile de libertate ale poporului nostru. ..Uniţi in muncă şi in demnita­te“, sub acest generic se desfăşoa­ră apoi o suită de tablouri literar­­muzical-coregrafice ce pun in lu­mină o idee generoasă regăsită in întreaga noastră istorie — inde­pendenţa naţională, suprem ideal a­ naţiunii noastre, devenit reali­tate la 9 Mai 1877. 1 Mai şi 9 Mai se reliefează prin întreaga configuraţie scenică şi prin versuri ca date ce exprimă simbolic puterea de­ a se afirma, liber şi independent, a poporului român, munca sa paşnică, încre­derea neţărmurită in clarviziunea Partidului Comunist Român, ste­garul luptei pentru demnitatea, libertatea şi fericirea naţiunii noastre. Este transpus, totodată, in ima­gini coregrafice adevărul de necontestat că, prin muncă asi­duă, poporul a clădit o nouă Romă-­­­nie. își găsesc o inspirată trans­punere scenică realizările remarca­bile ale perioadei inaugurate de Congresul al IX-lea al partidului, cea mai bogată in impliniri din întreaga noastră istorie. Răsună mobilizatorul raport muncitoresc : „Noi, oamenii muncii din România, cu milioane de inimi fierbinţi, cu milioane de conştiinţe incandes­cente, uniţi în muncă, in demni­tate şi destin comunist, puternic a­­nimaţi de spiritul revoluţionar, ra­portăm că suntem­ angajaţi plenar in paşnica bătălie pentru o nouă calitate, că suntem­ ferm hotăriţi să intimpinam cu noi şi noi fapte de muncă Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român !... Trăim, muncind cu mîndrie pa­triotică şi revoluţionară, clipele fără de egal ale unei istorii cu pagini de aur şi făurim cea mai glorioasă epocă din istoria patriei, „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Făuritorului acestei epoci de glorii a României, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, i se aduce in spectacol un înălţător omagiu . De ziua muncii, un cinstit omagiu celui mai mare ctitor-făurar căci el ne e simbol măreţ al faptei simbolul muncii demn si exemplar. E ziua muncii şi-l omagiază cu dragoste, unii in veci poporul i-aducem azi prinosul de iubire din inimă, cinstim conducătorul ! „Flori de preţuire“ se intitu­lează poemul rostit in continuare cu adincă emoţie şi fierbinte dra­goste : Lingă eroul ţării, Ele­na Ceauşescu Ca însăşi patria, cu chipul blind şi ştim cu toţi a inimii scinteie Ce se aude pentru noi bătind. Elena Ceauşescu. In cuvinte Din inimă i-aducem azi prinos Şi-i închinăm, cu inima fierbinte Tot ce avem mai bun, mai luminos. România. „Ţara mea de glorii, ţara mea de dor“, cum spunea poe­tul, vatra strămoşilor daci, a vi­teazului popor român ce a înfrun­tat peste veacuri vicisitudinile is­toriei, luptind necurmat pentru li­bertate şi independenţă, pentru păstrarea fiinţei naţionale. România renăscută de astăzi, prin munca oamenilor săi ce aduce viitorul prin fapte mai aproape, este slăvită in cuprinsul unui moment literar-mauzical-coregrafic de un deosebit lirism. Patriei ii sunt de­dicate amplul poem coregrafic „România, plai de dor“, evoluţii muzicale de o aleasă ţinută artis­tică, versuri străbătute de un profund mesaj patriotic. Copiii, primăvara patriei , o sugestivă metaforă ce dă titlul ur­mătorului moment din spectacol, sunt prezenţi la sărbătoarea Intțiu­­lui de mai şi işi exprimă recu­noştinţa neţărmurită faţă de partid şi popor pentru minunatele condiţii de viaţă ce le sunt create. Cintecul „Vom fi pădure de ste­jari“ este un adevărat angajament de a învăţa şi a munci cu pasiune, de a deveni oameni de nădejde, de a sluji cu credinţă patria, poporul. Zeci de dansatori, reprezentând tradiţionale zone folclorice ale ţă­rii inundă scena. Un prinos de recunoştinţă se aduce tuturor celor care, cu 80 de ani în urmă, in pri­măvara frământatului an 1907, şi-au vărsat singele pe glia strămoşeas­că, luptind pentru dreptate, pentru o viaţă liberă şi demnă. Năzuin­ţele de atunci şi-au găsit împli­nirea in societatea socialistă, hora ce se întinde astăzi, de ziua mun­cii, din munte in cimpie, fiind un simbol al fericirii, al unităţii pe plaiurile româneşti. Un vibrant mesaj de­ pace şi inţelegere internaţională adre­sat lumii întregi, de pe româ­nescul plai al „Mioriţei“, un apel fierbinte pentru o lume fără arme şi fără războaie răsună către finalul spectacolului. E în firea neamului românesc, spun versurile, de a trăi „cu toată lumea in frăţie“, intr-un veac de pace şi colaborare, acest deziderat transformindu-se astăzi, prin contribuţia remarcabilă a preşedin­telui României, in iniţiative apre­ciate pretutindeni in lume. „Glasul de pace al României“ şi „Să fie pace“ sunt cintece care marchează momentul intitulat „E munca te­melie de pace şi progres“, conceput ca un original dialog muzical-core­­grafic, simbolizind dragostea de viaţă, încrederea in raţiune, într-un viitor luminos. Momentul ce încununează spec­tacolul dedicat zilei de 1 Mai se constituie intr-un solemn angaja­ment rostit de participanţi, in numele întregului popor, de a urma neabătut Partidul Comunist Român, pe secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, chezăşie sigură a viitorului comunist al patriei. Il vom urma, prin fapte avintate Pe drumul demn, măreţ, spre viitor Spre culmile de aur mult visate Sub roşul steag, sub mindrul tricolor. Purtăm pe chipuri, mindră, bucuria, Uniţi vom fi mereu, de neclintit. Partidul, Ceauşescu, România Sunt temelia noastră de granit. Spectacolul se încheie într-o at­mosferă de o deosebită însufle­ţire. Se intonează Imnul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste „E scris pe tricolor unire“. Tineri şi tinere pătrund in sală cu fru­moase cununi de flori, ce conferă frumuseţe şi optimism acestei sărbători a­­ muncii. Se aclamă Îndelung „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, răsună urale pentru partidul nostru comu­nist, pentru secretarul său ge­neral. Pionieri au urcat la tribu­nă şi au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit tuturor realizatorilor spectacolului un frumos coş cu flori. Producţie fizică peste prevederi VILCEA. . Mobilizaţi de îndem­nurile şi indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii mun­cii din industria judeţului Vilcea acţionează cu exigenţă şi respon­sabilitate muncitorească pentru îndeplinirea in cele mai bune condiţii a sarcinilor de plan la producţia fizică. Rod al acestor preocupări, in perioada care a tre­cut din acest al doilea an al actua­lului cincinal, au fost obţinute şi puse suplimentar la dispoziţia economiei naţionale 5 778 tone lig­nit, peste 2 000 tone ţiţei, aproape 8 milioane metri cubi gaze aso­ciate, 28,7 milioane kWh energie electrică, 5 786 tone sodă calcinată, 2 321 tone sodă caustică, 82 273 tone sare in soluţie pentru indus­tria chimică, 665 tone percloreti­­lenă, 4 680 metri cubi cherestea şi alte produse cu desfacere asigurată pe piaţa internă şi la export. (Ion Stanciu). Un nou pod peste Canalul Poarta Albă — Midia Năvodari CONSTANŢA. La kilometrul 1 al Canalului Poarta Albă—Midia Năvodari, pe şoseaua Constanţa— Cernavodă, a fost dat in exploa­tare un nou pod rutier, al patrulea realizat pina in prezent din cele 7 care vor traversa noua magistra­lă de ape. Noul pod are o lungime de 171 metri, cu o deschidere cen­trală peste canal de 111 metri şi două viaducte de cite 30 metri. Dispunind de patru benzi de circu­laţie cu o lăţime totală de 14 me­tri, podul a fost proiectat de către specialiştii din cadrul IPTANA Bu­cureşti şi realizat de colectivul Antreprizei căi ferate drumuri şi poduri şi Centralei de construcţii hidrotehnice Constanţa care, prin aplicarea unor soluţii noi, moder­ne, de mare eficienţă, a realizat importante economii de materiale şi combustibil. (George Mihăescu). In funcţiune, noi capacităţi de producţie OLT. La hidrocentrala I­pot­eşti din judeţul Olt, după efectuarea primului paralel şi a probei com­plexe de 72 de ore, cea de-a 3-a turbină, cu o putere instalată de 13,25 MW a fost racordată la sis­temul energetic naţional. Cu aceasta, hidrocentralele amenajate în calea apelor străvechiului ■ Alu­­tus, de pe teritoriul judeţului Olt, au ajuns la o putere instalată de 140 MW. Ipoteşti este a patra hi­drocentrală dată in folosinţă pe cursul inferior al Oltului, in aval de Drăgăşani, şi prima de pe vi­itorul sector navigabil Slatina — Dunăre. Cetăţile de lumină ce îm­bogăţesc salba de hidrocentrale a judeţului Olt sunt opera celor peste 6 000 de lucrători de la Antrepriza de construcţii hidroenergetice Olt inferior, prin a căror hărnicie şi iscusinţă se conturează, in conti­nuare, noi premiere hidroenergetice şi de navigaţie. Depăşirea, in tri­mestrul I, cu 55,6 milioane lei a lucrărilor de construcţii-montaj şi cu 21 milioane lei a producţiei in­dustriale sunt o dovadă că neobosi­ţii constructori hidroenergeticieni se grăbesc să dea ţării cu­ mai mult kWh, iar ţinutului riveran un surplus de eleganţă, de civili­zaţie şi eficienţă avind in vedere şi amplele resurse de irigaţii create prin lucrările amintite. (­Mihai Gri­­goroşcuţă). VALEA JIULUI : La sectorul 1 al întreprinderii miniere Vulcan se lucrează in ritm intens la mon­tarea unui nou complex de susţi­nere şi tăiere mecanizată a cărbu­nelui. După cum ne informează, inginerul Ion Diaconu, directorul întreprinderii, primele 8 secţii ale complexului au şi fost montate. Printr-o colaborare fructuoasă a specialiştilor Combinatului minier Valea Jiului, ai întreprinderii de utilaj minier Petroşani şi ai minei Vulcan s-au adus o serie de îmbu­nătăţiri tehnice la complexul de fabricaţie românească SMA 2, care va putea lucra pe strate­­ de cărbune cu o imbinare de pinâ la 45 grade, ceea ce constituie o pre­mieră. Echipat cu un transportor de cărbune­ îmbunătăţit, noul com­plex va spori producţia de cărbune a minei cu 400 tone pe zi. (Sabin Cerbu). Produse cu performanţe superioare TI­MIŞ. Mobilizaţi de însufleţi­­toarele îndemnuri adresate de secretarul general al partidului. privind realizarea exemplară a sar­cinilor de producţie la toti indica­torii. In condiţii de eficienţă econo­mică ridicată, muncitorii si specia­liştii de la întreprinderea „Electro­­timiş“ din Timişoara — unitate dis­tinsă cu inaltul titlu de „Erou al Muncii Socialiste“ — şi-a îndeplinit înainte de termen planul pe patru luni, concomitent cu înnoirea si modernizarea, in proporţie de 50 la sută, a nomenclatorului de fabri­caţie. — Dintre faptele de muncă deo­sebite pe care colectivul nostru le-a dedicat zilei de 1 Mai — ne spune inginerul Arke Marcus, di­rectorul unităţii. — menţionez asi­milarea in fabricaţie a unui nu­măr de 5 noi tipuri de roboti in­dustriali cu înalte performante term­­­ico-economice, în aceeaşi sferă de preocupări privind participarea noastră cit mai activă si responsa­bilă la­­ înfăptuirea programului prioritar de automatizare, robotiza­re şi electronizare a producţiei, se înscrie şi asimilarea in fabricaţie a încă două tipuri noi de utilaje de prelucrat cu ultrasunete, menite să echipeze unităţi din­ industria elec­trotehnică şi cea constructoare de maşini, în total, de la inceputul a­­nului. in întreprinderea noastră au fost asimilate 63 noi tipuri de pro­duse: rod al creaţiei tehnice pro­­prii şi al introducerii in producţie a rezultatelor cercetării tehnico-sti­­intifice româneşti, care au înlocuit importul unor utilaje similare, ceea ce a contribuit la diminuarea efor­tului valutar, al tării. (Cezar Ioana). BUZĂU, întreprinderea de sirmă şi produse din Sirmă Buzău a expe­diat beneficiarilor din tară primele tone de tub cu încărcătură de silico­­calciu. Acest nou produs, realizare de prestigiu a întreprinderii buzo­­iene, se înscrie intre produsele de­şirf ale economiei naţionale. Des­tinat siderurgiei, in vederea dezoxi­­dării otelurilor in­ timpul elaboră­rii, noul produs intribuie la re­ducerea substanţială a consumului de silico-calciu in această ramură a industriei şi asigură o creştere a calităţii oţelului. Demn de re­­­­marcat este şi faptul că la între­prinderea buzoiană a fost concepu­tă şi executată cu forţe proprii şi instalaţia pentru fabricarea tubului de silico-calciu, alte asemenea in­stalaţii urmind să fie realizate — prin autoutilare — pinâ la sfirsi­­tul­ acestui an. (Stelian Chiper). ZILEI MUNCII FAPTELE DE MUNCĂ ALE TĂRII SCINTEIA — vineri 1 mai 1987 2 MAI - ZIUA TINERETULUI V­ISTUI NICOLAE muncit secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România (Urmare din pag. I) sarea a 40 de ani de la proclamarea Republicii — consti­tuie şi pentru tinăra generaţie a patriei, pentru or­ganizaţia sa revoluţionară un deosebit prilej de in­tensificare a activităţii de educare comunistă, revo­luţionară a întregului tineret, in vederea dezvoltării continue a conştiinţei socialiste şi făuririi profilului spiritual al generaţiilor tinere, cultivind in rindurile acestora patriotismul revoluţionar, principiile eticii şi echităţii socialiste, înaltele valori şi idealuri ale omu­lui nou, constructor conştient şi responsabil al socia­lismului şi comunismului. Vom munci şi vom învăţa, ne vom pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă, pen­tru a fi întotdeauna la înălţimea încrederii pe care partidul, poporul, personal dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ne-o acordaţi, pentru a contribui cu toate forţele noastre la înfăp­tuirea prezentului şi viitorului patriei­ socialiste. Ne exprimăm şi in aceste momente de aleasă săr­bătoare, recunoştinţa şi satisfacţia deplină pentru ro­lul şi prestigiul de care se bucură astăzi România socialistă in întreaga lume, pentru contribuţia remar­cabilă adusă de dumneavoastră la dezbaterea şi solu­ţionarea, in interesul popoarelor, al tineretului de pretutindeni, a marilor probleme ale contemporanei­tăţii, pentru garantarea şi afirmarea deplină a drep­tului fundamental al naţiunilor, al tinerei generaţii la viaţă, la pace, la o existenţă liberă şi demnă. Tinera generaţie a patriei, asemenea întregului nostru popor, dă glas şi de această dată sentimen­telor de neţărmurită mîndrie patriotică şi profundă admiraţie, aprobării unanime şi satisfacţiei depline faţă de rezultatele remarcabile cu care s-a încheiat noua şi strălucita solie pe care dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, aţi intreprins-o pe pâmintul Asiei şi Africii, contribuţie de seamă la promovarea păcii, înţelegerii şi colaborării in întrea­ga lume. Vă incredinţăm, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, că, urmind Întocmai orientările şi direcţiile politicii externe , a partidului şi statului nostru, indicaţiile şi chemările dumneavoastră, vom acţiona consecvent pentru consolidarea unităţii de acţiune a forţelor progresiste ale tineretului din în­treaga lume pentru triumful idealurilor sacre de li­bertate, pace şi progres, pentru oprirea cursei inar­­mărilor şi trecerea la dezarmare, in primul rind la dezarmare nucleară, asigurarea unei păci trainice in lume, pentru o nouă ordine economică şi politică, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. Acum, la marea sărbătoare a muncii libere şi tine­reţii fericite, facem legămint solemn, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, ca, urmind neabătut insufleţitorul dumneavoastră exemplu de muncă şi viaţă comunistă, revoluţionară, să nu pre­cupeţim nici un efort pentru a ne aduce la înde­plinire sarcinile ce ne revin din măreţele planuri şi programe de înflorire neîntreruptă, pe noi culmi de progres şi civilizaţie, a ţării, spre gloria, măreţia şi prosperitatea scumpei noastre patrii, Republica So­cialistă România. Pe şantierul amenajării complexe a rîului Dîmboviţa IMAGINI NOI IN PEISAJUL CAPITALEI Ieri,­ în pragul sărbătorii mun­cii, constructorii amenajării com­plexe a riului Dîmboviţa din mu­nicipiul Bucureşti au dat in folo­sinţă tronsonul Ciurel — Podul Eroilor, cuprinzind sectoarele Ciu­rel — Groz­­eşti şi Grozăveşti — nodul hidrotehnic Eroilor. De miercuri a inceput deversarea apei din Lacul Morii peste stavilele de la Ciurel şi umplerea acestei por­ţiuni de albie amenajată care mă­soară peste trei kilometri lungime, încă in vara trecută, primul din aceste biefuri a susţinut cu suc­ces, atit probele inginereşti, cit şi examenul public, iar acum secto­rul Grozăveşti — Eroilor a primit pentru prima dată „botezul apei“’. Ne aflăm pe pasarela s­tăvilaru­­lui de la Ciurel, în spatele lui ,se încreţeşte uşor, sub bătaia vintu­­lui, oglinda limpede a lacului, care a acumulat .circa. 10 milioane me­­tri pubi W'fta.^Swatul masei chide a miTH'tST-qjiuelți ; înălțime^« creste lent in'continuare., lăsind sa se, scurgă fffitttfîtelS; trei sta^^e deschise circa .3 mc de apă pe se­cundă. Simțim mirosul caracteris­tic al întinderilor acvatice şi briza „mării bucureştene“. Pe taluzurile barajului înverzeşte iarba, in timp ce la baza lui tinerii sădesc pomi şi plantează flori in viitorul parc Cringaşi. Va urma construirea alei­lor pe conturul barajului, iar deasupra se va întinde o bandă de verdeaţă la marginea şoselei beto­nate a coronamentului. Vor urma, totodată, sistematizarea întregului spaţiu spre Şoseaua Ciurel şi fi­­nisarea arterei, în acelaşi timp, dincolo de Podul Ciurel, pe malul sting al albiei, prind contur un ştrand, precum şi o arteră de legă­tură între şoseaua Cringaşi şi Splai. Profităm de prezenţa pe pasare­lă a inginerului Petre Marinescu, directorul tehnic al întreprinderii pentru amenajarea complexă şi ex­ploatarea riului Dimboviţa (I.A.C.E.R.D.) din subordinea Consiliului Naţional al Apelor, pe care il rugăm să ne prezinte sem­nificaţia acestui nou si important moment, — într-adevăr, un moment deo­sebit, care încununează eforturile depuse, precum şi îndeplinirea angajamentului pe care ni l-am asumat faţă de secretarul general al partidului, de a realiza la timp şi in condiţii de calitate ireproşa­bilă această nouă ctitorie socia­listă, în iureşul muncii, aproape că n-am observat cum a trecut timpul. Parcă ieri am inceput lu­crările şi iată că barajul e gata de mult, iar astăzi devine funcţională o treime din traseul albiei reînnoi­te a Dîmboviţei. Porţiunea pe care o umplem acum cu apă măsoară 3,2 kilometri lungime. Ea are o capacitate de scurgere de 120 me­de apă curată pe secundă, in timp ce casetele de evacuare a apelor menajere, realizate dedesubt, au un debit ceva mai mic. In ceea ce priveste stăvilarele, amplasate in nodurile hidrotehnice care delimi­tează fiecare segment de albie, ele asigură o adincime a apei in canal de pină la 4—4,5 metri, împreună cu inginerul. Adrian Găzdaru de la I.A.C.E.R.D. pără­sim barajul căt ce ne-a oferit splen­dida panoramă spre matca cea nouă a Dîmboviţei şi pornim in aval. Aflăm de la însoţitorul nos­tru că, pentru ca apa să poată curge limpede şi curată in albia betonată, a trebuit efectuat un im­presionant volum de lucrări : 500 000 mc excavaţii, 200 000 mc um­pluturi, 120 000 mc . betoane. Cifre care ilustrează anvergura lucrării, efortul constructiv necesitat de realizarea tronsonului Ciurel- Eroilor. Ne oprim puţin mai jos de podul Ciurel, la primul debarcader, cel de-al doilea fiind amplasat lingă podul Grozăveşti. Ambele au struc­­tura realizată, răminind de execu­tat ’ p®4jcWMi.',7PiC3pejL r-finisaje. Pe insula de pe Lacul Morii se află un­­al treilea debarcader, destinat agrementului. Intre Institutul politehnic şi oră­şelul studenţesc facem incă o escală la noua pasarelă metalică, deschisă circulaţiei pietonale. Mai departe, la fiecare din obiectivele construite in aval facem cunoştin­ţă cu destoinicii şefi ai brigăzi­lor de constructori — inginerii Con­stantin Jalbă, Florin Măgur, Dan Jilavu, Mihail Erbaşu şi alţii. La nodul hidrotehnic Grozăveşti toc­mai se scoteau batardourile care au avut un rol de protecţie pină la ..montarea stavilei definitive, dată deja in funcţiune. Ca şi la Lacul Morii, apa va deversa aici, intr-o frumoasă cascadă, pe deasupra stavilei, umplind bieful. Dincolo de stăvilar ne opreşte in cale un personaj pitoresc, faimo­sul platan de pe malul sting, bătrin ca vremea, monument al naturii, ocrotit cu toată grija de constructori. La ora cînd scriam aceste rîn­­duri, Dimboviţa trecea de la sec­torul Ciurel-Grozăveşti in sectorul Grozăveşti-Eroilor. Ca să fie um­plut al doilea tronson, va trebui să se­­acumuleze un­­volum de 190 000 The­ apă. Oricum, astăzi, de Jiului scontat, bucureştenii puţind contempla lu­ciul curat şi străveziu, avanpre­mieră la măreţul spectacol pe care-l va da­ incă în cursul aces­tui an. Dîmboviţa renăscută in perimetrul Capitalei. Gabriela BONDOC Foto : Eugen Dichiscanu

Next