Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)
1987-06-01 / nr. 13927
SCINTEI A - marți 2 iunie 1987 Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Stimaţi tovarăşi, * , In numele Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, al guvernului şi poporului Republicii Socialiste Cehoslovace, precum şi al nostru personal, vă mulţumim sincer pentru felicitările dumneavoastră cordiale şi salutările tovărăşeşti adresate cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace — a 42-a aniversare a eliberării Cehoslovaciei de către armata sovietică, împărtăşim pe deplin înalta dumneavoastră apreciere a nivelului relaţiilor frăţeşti dintre partidele şi ţările noastre, care se dezvoltă pe baza principiilor verificate alemarxism-leninismului şi internaţionalismului socialist,spre binele popoarelor din ţările noastre şi al întăririi continue a unităţii şi coeziunii comunităţii socialiste. Vom întări şi în viitor prietenia dintre popoarele noastre, vom dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările noastre, in interesul rezolvării noilor sarcini ale construcţiei socialiste, al cauzei socialismului şi păcii in lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră, iar prin intermediul dumneavoastră întregului popor român multe succese in activitatea dedicată înfloririi multilaterale a Republicii Socialiste România. * GUSTAV HUSAK Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Președintele Republicii Socialiste Cehoslovace LUBOMIR STROUGAL Președintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Cronica zilei Cu prilejul celei de-a 31-a aniversări a Zilei victoriei, sărbătoarea naţională a Republicii Tunisiene, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Lies Gastli, a oferit, luni, o recepţie. Au luat parte Neculai Ibănescu, viceprim-ministru al guvernului, membri ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au participat şefi de misiuni diplomatice. (Agerpres) LOVRIN. O comună pe calea urbanizării Comuna Lovrin, judeţul Timiş, cunoscută pină nu de mult prin unităţile sale agricole mari producătoare de cereale, plante tehnice si legume, ca si prin puternice sectoare zootehnice, a păşit ferm si pe calea industrializării şi urbanizării. In comună a fost creată o secţie a cunoscutei întreprinderi „Electromotor“ Timisoara, unde cîteva sute de localnici, in special tineri, care înainte făceau naveta la oraş, produc acum motoare electrice destinate în exclusivitate exportului. Ca urmare a stăpinirii meseriilor din nomenclatorul constructorilor de maşini electrice, aici a fost pusă în funcţiune recent o noua linie tehnologică pentru fabricarea de motoare electrice cu parametrii tehnico-funcţionali si economici superiori destinate, de asemenea, exportului. In acelaşi timp, au capătat amploare industria mică şi prestările de servicii, sectoare în care sunt ocupaţi în prezent alte sute de localnici. Consiliul popular comunal, cele trei cooperative agricole, ca şi cooperativa de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi-au organizat echipe de constructori, astfel incit cea mai mare parte a noilor obiective economico-sociale se realizează în regie proprie. In comună au fost înfiinţate* ateliere de tăbăcit si vopsit piei, de cojocărie, de confecţionat sacoşe, fete de masă si articole de marochinărie, de ţesut covoare, de croitorie, tîmplărie, de reparat radio-televizoare ,şi alte articole electrice de uz casnic, un autoservice etc. O dată cu sporirea forţei economice a comunei s-au înmulţit şi dotările social-culturale, care asigură condiţii de trai tot mai bune. La cele peste 120 apartamente construite pină acum. Încare locuiesc, mecanizatori, specialişti şi alţi oameni ai muncii din unităţile agricole şi industriale, anul acesta se vor mai adăuga alte 24. O grădiniţă cu 120 locuri, staţia de epurare a apelor re-ziduale, canalizarea străzii principale, extinderea reţelei de alimentare cu apă sunt alte obiective date recent in folosinţă. Dar realizarea care constituie fata locuitorilor acestei comune este baza de tratament si agrement care valorifică efectele terapeutice ale zăcămintelor de ape minerale si sodă. Un bazin acoperit, vane, un ştrand termal de dimensiuni olimpice stau la dispoziţia localnicilor şi a vizitatorilor, atit vara, cit şi iarna. Pentru oaspeţi, cazarea este asigurată în camere cu cite 2 paturi prevăzute cu tot confortul. Dar la Lovrin apa geotermală are şi o întrebuinţare economică , toate blocurile noi de locuinţe, spitalul, şcoala, celelalte unităţi economico-sociale folosesc fierttru încălzire această sursă de energie, economisindu-se mari cantităţi, de combustibil. (Cezar Ioana). Organizarea superioară a muncii (Urmare din pag. 1) mult prea lung, care nu serveşte nimănui, nici chiar celor care se complac în asemenea situaţii. Nu de puţine ori în unele întreprinderi se află concomitent diferite organe de control care nu ţin cont in mod reciproc de concluziile la care ajung, deşi problemele analizate sunt foarte apropiate ca tematică şi puncte de referinţă. Aşa, de pildă, se urmăreşte separat pentru activitatea de reparaţii şi aceea de investiţii aprovizionarea cu o serie de materiale şi subansamble, deşi acestea sunt livrate de acelaşi furnizor şi, ceea ce este mai surprinzător, nu în puţine cazuri se ajunge la concluzii diferite cu privire la cauzele unor restanţa sau se stabilesc termene suprapuse pentru recuperarea acestora, care evident că nu vor putea fi respectate. Iată de ce este absolut necesar ca ministerele, centralele industriale ca titulare de plan, care poartă direct răspunderea pentru realizarea planului la toţi indicatorii, să ia măsuri hotărite — aşa cum s-a cerut la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — in vederea eliminării lipsurilor manifestate, a recuperării răminerii pr in urmă şi îmbunătăţirii întregii activităţi, pentru întărirea ordinii şi disciplinei in toate domeniile, astfel incit să se asigure îndeplinirea in bune condiţii a prevederilor de plan pe anul 1987. Fără îndoială, pentru aceasta trebuie să se promoveze metode suple, moderne, eficiente de conducere a activităţii economice. In întreprinderi, la nivelul judeţelor, al ramurilor există structuri democratice trainice, viabile, menite să asigure stimularea şi valorificarea spiritului de iniţiativă al muncitorilor, al inginerilor, tehnicienilor, al tuturor oamenilor muncii. Esenţial este ca toate aceste organisme, la toate eşaloanele organizatorice, să manifeste maximă răspundere, să işi coordoneze eforturile pentru realizarea în cele mai bune condiţii, la un înalt nivel calitativ a tuturor sarcinilor de plan. iwninmuM mnim-w ritm intens! MUREŞ: Exemplul unităţilor fruntaşe . Pe ogoarele Judeţului Mureş, întreţinerea culturilor prăşitoare avansează pe un front larg. Prin mobilizarea unui mare număr de cooperatori şi alţi locuitori ai satelor, răritul şi praşila a doua la sfecla de zahăr au fost, practic, încheiate, iar in unele unităţi mari cultivatoare din zona de cimpie a demarat şi praşila a treia. Ceea ce constituie o serioasă opţiune in realizarea angajamentului luat : obţinerea unor producţii medii de 40—60 tone sfeclă de zahăr la hectar. Intrucît praşila porumbului pe cele 52 910 hectare cultivate este mai întirziată, participarea locuitorilor satelor, cit şi a mijloacelor mecanice la întreţinerea acestei culturi a sporit mult în ultimele zile. Şi, o dată cu ea, realizările. Bunăoară, în ultimele trei zile, suprafaţa prăşită mecanic a crescut de la 21 710 hectare la 36 737 hectare (în seara zilei de 29 mai), iar cea manuală de la 2 636 hectare la 7 607 hectare. „Bineînţeles, creşterea vitezei de lucru nu o realizăm in detrimentul calităţii. Dimpotrivă, aceasta o situăm pe primul plan , aprecia inginerul Ioan Catarig, directorul direcţiei agricole judeţene. Numai aşa pregătirile făcute în acest an se vor materializa în obţinerea unor producţii mari la hectar“. Că acesta este cuvîntul de ordine al majorităţii specialiştilor aveam să constatăm în numeroase unităţi cultivatoare. Chiar şi în cele situate în zone mai răcoroase, unde starea de vegetaţie este ceva mai întirziată. Intre acestea sunt şi cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Tîrnăveni, unde porumbul ocupă o suprafaţă de 3 598 hectare. In pofida climei răcoroase, cit şi a ploilor, care aici, pe Tîrnava Mică, au avut o frecvenţă mai mare decit în alte zone ale judeţului, imediat ce starea de vegetaţie a permis, s-a trecut cu toate forţele la prăşit. Aceasta a făcut ca, în numai cîteva zile, praşila I mecanică să fie efectuată pe 1551 hectare, iar cea manuală — pe 369 hectare. Cit despre calitatea lucrărilor, relevant este aici exemplul cooperativei agricole Dîmbău, unitate care, în ultimii ani, prin producţiile realizate, a stîrnit multe ambiţii în rîndul cooperativelor agricole învecinate. „Faptul că pe unele parcele am realizat în anul precedent o producţie medie de 19 983 kg porumb ştiuleţi la hectar denotă că şi aici se poate face agricultură — aprecia inginerul Liciniu Ioa, preşedintele cooperativei agricole. Şi încă una de performanţă. Drept care, în acest an avem ambiţia să depăşim 8 000 kg porumb la hectar, iar pe suprafeţele in cultură intensivă — neirigabile, să realizăm chiar peste 20 000 kg porumb ştiuleţi“. „Dacă la noi porumbul arată „ca la carte“ — ne-a precizat, la rindul său, Tănase Bărbat, inginerulşef al cooperativei agricole — aceasta este şi o urmare a faptului că, la 6zile după semănat, am lucrat terenul cu grapa cu colţi înclinaţi în vederea nivelării terenului şi distrugerii buruienilor. I s-a adăugat o lucrare cu sapa rotativă, pentru spargerea crustei formate la suprafaţa solului în urma ploilor şi dezvoltarea optimă a plantelor“. Urmarea : realizarea unor densităţi cuprinse între 90 000—112 000 plante la hectar, care, în urma primei praşile mecanice şi manuale (încheiate aici pe întreaga suprafaţă cultivată), a ajuns la 90 000 plante recoltabile pe fiecare hectar. Densitate pe care cooperatorii de aici sunt hotăriţi să o păstreze până la recoltat. Demn de remarcat este însă că exemplul cooperatorilor din Dimbău a fost urmat, aşa cum subliniam mai sus, şi de cei din Tîrnăveni, Găneşti, Crăieşti, Deleni, Deal şi Mica, unde porumbul s-a dezvoltat, de asemenea, uniform, pe toate suprafeţele cultivate şi este bine întreţinut, praşila I (mecanică şi manuală) desfăşurîndu-se pe ultimele suprafeţe. O altă constatare : chiar şi in unităţile din zona Reghinului, cu o climă şi mai rece, porumbul este frumos şi bine întreţinut, cooperatorii din Reghin, Batoş, Dedrad, Băla, Chiheru şi Gurghiu angajîndu-se încă din start intr-o frumoasă competiţie pentru calitate şi lucru bine făcut. Exemplul acestor unităţi trebuie urmat neintîrziat şi de cele din alte consilii agroindustriale, în care, deşi condiţiile sînt aceleaşi, praşila este mult întirziată. Bunăoară, la data menţionată, în unităţile din consiliul agroindustrial Bahnea, praşila porumbului nu a fost efectuată decît pe 510 hectare din 3100 hectare cultivate, in cele din Fărăgău — pe 700 hectare din 3 900 hectare, iar la Miercurea Nirajului — pe numai 610 hectare din 3 600 hectare cultivate. Iar pe ansamblul unităţilor agricole din judeţ prima praşilă a fost făcută doar în proporţie de 15 la sută. Firesc, se pune întrebarea : de ce nu este urmat exemplul unităţilor agricole fruntaşe ? Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" BOTOŞANI. Unii termină prăşitul, alţii nu au pus mina pe sapă Valea Siretului, vast amfiteatru al muncii, dens punctat din prim-plan şi pină inzare de prezenţa locuitorilor satelor in campania de întreţinere a culturilor. La Bucecea, Vîrfu Cîmpului şi mai departe spre nord, la Cîndeşti, Mihăileni şi Dersca, în alte zone ale judeţului Botoşani se constată o participare activă a cooperatorilor la prăşitul porumbului, a celorlalte culturi. „Zilele acestea sunt hotăritoare pentru încheierea praşilei la porumb, afirma Dumitru Ţuca, primarul comunei Mihăileni. De ritmul susţinut al lucrului depinde nivelul recoltelor viitoare. In felul acesta gindeşte fiecare cooperator şi prezenţa la muncă este dovadă. Este încă important să nu neglijăm aspectul acesta : participarea la lucru este in bună măsură condiţionată de felul sistematic în care factorii de răspundere asigură larga mobilizare a oamenilor, buna organizare a muncii“. Măsurile stabilite sunt aplicate întocmai. La C.A.P. Cîndeşti, comuna Mihăileni, în sala „Ciorăscu“ şi pe cele din preajma satului Talpa, auit praşila mecanică, precum şi cea manuală la porumb se desfăşurau susţinut. Aşa cum afirmau tovarăşii din conducerea cooperativei, permanent se află la cimp peste 1 200 de oameni la lucru, iar în campaniile de vîrf sunt mobilizaţi încă 200 oameni din activităţi industriale şi de prestări de servicii şi din personalul tehnico-administrativ. De asemenea, vin în ajutor şi cei 180 de muncitori de pe şantierul acumulării de apă Rogojeşti pe Siret. Activitatea bine organizată a determinat desfăşurarea rapidă a lucrărilor de Întreţinere şi in consiliile agroindustriale Ripiceni, Suliţa, cele mai avansate la prăşitul porumbului. Unii termină praşila, dar alţii nu au pus încă mina pe sapă. Aşa e la ferma mixtă nr. 2 Ionăşeni a I.A.S. Dorohoi (şef de fermă Vasile Gurzu). Paradoxal, dar aici nu se cunoaşte situaţia lucrărilor. „Avem cam 60 hectare cultivate cu rădăcinioase, 70 hectare de porumb...“ ne prezenta din memorie situaţia inginera Viorica Grigoraş. „O situaţie operativă ?“ „O are contabilaşefă, care însă nu este de faţă“. Ce s-a lucrat deci nu e evidenţiat niciunde. Cit despre asigurarea cu forţă de muncă şi organizarea lucrărilor de campanie la ferma Ionăşeni se procedează cu totul necorespunzător. Se aleargă după oameni prin satele îndepărtate. S-a întocmit repede un tabel cu 20—30 de oameni în majoritate de peste Siret, din judeţul Suceava. Aşa că din cele 70 hectare porumb care trebuiau prăşite abia se împărţiseră pe oameni 32 hectare. Un stil de organizare a muncii defectuos, care e tolerat şi de cei din conducerea întreprinderii. Ceva mai devreme trecuse prin fermă inginerul-şef, Dumitru Nichifor, care făgăduise să le trimită la prăşit o clasă de elevi de la liceul agroindustrial Şendriceni, unitate destul de depărtată de ferma Ionăşeni. Prea puţin ajutor, prea ineficientă contribuţia de la nivelul întreprinderii. Eugen HRUŞCA corespondentul „Scînteii" * ___ GIURGIU: Acum plantele au nevoie de o fertilizare corespunzătoare Judeţul Giurgiu beneficiază, în continuare, de condiţii agrometeorologice favorabile dezvoltării viguroase a culturilor prăşitoare, dar care, în acelaşi timp, stimulează atit creşterea buruienilor, cit şi formarea crustei. In aceste condiţii, pe baza măsurilor stabilite de comitetul judeţean de partid, în marea majoritate a unităţilor agricole se acţionează energic pentru efectuarea la timp si de bună calitate a praşile, lor manuale si mecanice la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi porumb, culturi care deţin ponderea în agricultura judeţului, insumind aproape 100 000 hectare. Aşa după cum suntem informaţi de la direcţia agricolă judeţeană, pină duminică seara, prima praşilă la floarea-soarelui s-a încheiat, iar la porumb această lucrare s-a executat pe 74 la sută din suprafaţă mecanic şi 100 la sută manual. In foarte multe unităţi agricole a început şi se desfăşoară pe un front larg şi praşilele a doua manuală şi mecanică, la sfeclă şi floarea-soarelui. La C.A.P. din Clejani, spre exemplu, Nicolae Isidor, preşedintele unităţii, era satisfăcut pentru calitatea prăşitului mecanic la porumb executat de către mecanizatorii Constantin Scarlat şi Ion Radu. „Pentru a stimula dezvoltarea viguroasă a plantelor, o dată cu prăşitul facem şi fertilizarea fazială — ne spune interlocutorul nostru. Este vorba de folosirea a 200 kg îngrăşăminte complexe la hectar, In acest scop, fiecare cultivator este prevăzut cu fertilizator, iar pentru administrarea corectă a îngrăşămintelor si pentru a ocroti plantele lucrăm numai cu viteza I“. Aflăm, de altfel, că In programul judeţean pentru obţinerea unei producţii de 20 tone ştiuleţi la hectar s-a prevăzut ca pe întreaga suprafaţă cultivată cu porumb să se facă, o dată cu praşila I mecanică, şi fertilizarea fazială. Din păcate insă acest obiectiv nu s-a realizat pină acum decit pe 15 000 hectare, deşi, aşa după cum am văzut, praşila I mecanică a ajuns deja la 74 la sută din suprafaţă. Care este cauza ? Il întrebăm pe inginerul Mihai Miron, directorul cu producţia vegetală de la direcţia agricolă judeţeană. „In cadrul programului de fertilizare fazială la porumb, în unele unităţi nu am reuşit să administrăm nici un kilogram de îngrăşăminte chimice — ne-a spus interlocutorul nostru. Suntem hotărîţi să facem acest lucru o dată cu efectuarea praşilei a II-a mecanice. Dar, cu o condiţie, şi anume, ca şi furnizorii noştri să ne livreze urgent cantităţile de Îngrăşăminte chimice la nivelul prevederilor din contract. Mă refer îndeosebi la Combinatul chimic din Turnu Măgurele, care, pînă acum, ne-a livrat numai 3 040 tone îngrăşăminte cu fosfor, din cele 9 239 tone prevăzute, şi la Combinatul chimic din Năvodari, care are deja o restanţă faţă de agricultura judeţului Giurgiu de peste 12 400 tone îngrăşăminte pe bază de fosfor“. Din discuţiile purtate cu mai mulţi specialişti din agricultura judeţului a rezultat clar că aceste îngrăşăminte , chimice sunt absolut necesare acum, pentru ca ele să fie aplicate neapărat o dată cu executarea praşilei a doua mecanice. In caz contrar, afirmă specialiştii, nu se mai poate conta pe eficienţa acestor îngrăşăminte, ceea ce nu trebuie să se intimele. Aşadar, furnizorii de îngrăşăminte chimice, care au rămas restanţieri faţă de agricultura judeţului Giurgiu, trebuie să înţeleagă că praşila se face cu sapa si cu cultivatorul, dar si cu ingrăşămintele pe care ei trebuie să le livreze la nivelul planificat. Ion MANEA corespondentul „Scinteii" Intîmplări din viaţa oamenilor care salvează vieţi omeneşti (Urmare din pag. I) iubită, care aveam să ne convingem la fata locului, era sănătoasă tun dar... se căsătorise cu trei zile in urmă şi-l lăsase pe acesta mofluz. Răzbunare, veţi zice ! Dar ce vină are „Salvarea“ dacă nu s-au înţeles ? Me-a „costat distracţia“ o cursă, dar mai ales timp din timpul vital al celor care lansaseră apeluri şi aveau nevoie de ajutor . Iată de ce v-am ruga să transmiteţi unor asemenea indivizi, prin intermediul ziarului, apelul nostru la mai multă seriozitate în acest sens. Vedeţi, cel cu gluma proastă de care aminteam şi-a pus, pentru 5 minute, fosta iubită intr-o situaţie penibilă şi prin asta crede că s-a răzbunat. Dar „cuţitul răzbunării“ a lovit mai adine cu celălalt tăiş , cu tăişul îndreptat către oamenii care, intr-adevăr, aveau nevoie de salvare. Vorbind despre cine cheamă „Salvarea“, poate ar trebui să spunem şi cum. „Dacă nu vii în cinci minute, ţi-arăt eu cine sunt !“, a fost interpelată, telefonic, în prezenţa noastră, asistenta Aurelia Partenie, care se interesa, profesional, de simptomele bolii. „Veniţi, moare omul !“ — sună Un apel. „Ce simte ?“ — îşi face dispeceriţa meseria. „Moare, n-auziţi ?“ . „Alo, Salvarea ? Fiul meu a înghiţit cerneală !“ „Salvarea 7 Veniţi cu un medic care să se urce la 6 metri înălţime“.Ce-a fost asta, întrebăm ? „La o întreprindere — un accident de muncă la podul rulant, ne răspunde doctoriţa Marieta Bină. Am urcat pe scara pompierilor, cu 500 de oameni adunaţi in jur... ( Mărturisesc ...alpinism n-am mai făcut, pină atunci, niciodată...). „Alo, Salvarea, avem un om... congelat !“— Cum vine asta ? întrebăm. „Simplu. Unul s-a introdus in frigorifer şi n-a mai putut ieşi“). Altădată : „Veniţi, cineva bolnav a căzut din pat !“ — E de... Salvare ? — Deseori, da. Dar ne-au consultat la 06 şi pentru pisică, şi pentru clinele bolnav... (Parcă auzi un receptor : „Alo, Salvarea, veniţi urgent, tuşeşte pisica !“). Dincolo de aceste mesaje, sunt oamenii. Unii dintre ei bolnavi, foarte bolnavi. Alţii, mai mult bolnavi închipuiţi. Alţii brusc loviţi de o situaţie de viaţă, după care, fără prim-ajutor competent, ar avea de suferit... însoţim asistenţa la un astfel de caz. Diagnosticul ? Nevroză de situaţie. Femeia în alb îşi face datoria cu conştiinciozitate, ia tensiunea, ia pulsul, pune fel de fel de întrebări. — Măicuţă, dumneata te-ai certat cu cineva . — Sunt bolnavă, mamă, n-am putut vorbi, mi se încleştaseră fălcile, îmi vijite capul, crezui că mor ! — Da, măicuţă, îţi fac două injecţii şi te faci bine, dar dumneata te-ai certat cu cineva mai înainte... — Aşa e — întră în discuţie una din fiice, vizibil impresionată. Mă certai cu mama, nu ştiui că pot s-o omor... — Biata femeie, a trăit numai intr-o ceartă toată viaţa, intervine o cumătră. I-a făcut bărbatului sase fete si el mereu a vrut băiat si mereu s-au certat din asta. (Maliţioasă). Acu, dacă au crescut fetele, se ceartă si ele cu mama si o necăjesc ! — Nu te mai necăjesc, mamă, ci oi trăi, izbucneşte fata, şi duce la buze mina veştedă care a crescut-o si a dezmierdat-o. — Să ai parte de sănătate, muică — li spune bătrîna femeii de la „Salvare“. Cum mi-ai adus si mie sănătate ! Ieşim repede din casa în care cu un sfert de oră in urmă filfiise spaima morţii. — Se poate muri din asta ! — o întrebăm pe Aurelia Partenie. — Se poate muri — răspunde meditativ. Așa cum, dacă gestul acela simplu ar fi încheiat cearta înainte de a începe, nu mai era nevoie de noi. Noroc că femeia are o inimă puternică, sănătoasă... Toţi care avem părinţi, aşa cum îi avem, uneori ciculitori, uitind că suntem poate, la rîndul nostru, mame şi taţi, haideţi să ducem la buze miinile veştede care ne-au dezmierdat şi ne-au crescut înainte de a nu fi tirziu... înainte de a nu fi nevoie de „Salvare“... Sau de a nu fi tirziu, prea tirziu chiar şi aşa... ...Am aruncat, în această primă parte a anchetei noastre, o privire numai pe fereastra albă dinspre arenă pe care se dispută lupta cea mai dramatică pentru viaţă. Lupta contracronometru a oamenilor de la „Salvare“. Luptă dramatică, fără început şi sfîrşit, cu multe victorii, dar şi cu infringeri, cu eforturi, dar şi cu satisfacţii, o luptă pentru care toate florile din lume nu i-ar putea răsplăti pe protagonişti. Toate florile din lume 7 — O să vă miraţi ! Nu mi s-a spus o dată în viaţă mulţumesc! Noi, „salvariştii“, luăm oamenii in stare gravă, le dăm primul ajutor, îi ducem la spital, pe miinile specialiştilor. Uneori, din compasiune sau interes profesional, urmărim de departe foştii pacienţi, până aflăm de vindecarea lor. Şi ne bucurăm ca nişte rubedenii uitate. E ciudat. Rememorăm situaţii din viaţa noastră. Şi aşa e. Cum o chema pe asistenta care te-a sprijinit tot timpul în „Salvare“, ca să nu simţi hurducăturile pe drumul către spital 7 Cum o cheamă pe doctoriţa care a cărat la targă, cot la cot cu şoferul şi cu Încă cineva 7 Amnezie 7 Nu ! Nu s-au rostit nume. Nu se obişnuieşte. Dar „Salvarea“ nu e supărată pe noi. Se zice că suferinţa e egoistă. Altruismul e apanajul salvatorilor. — Alo 7 06 7 Vă mulţumim pentru tot, in numele tuturor. . Alte aspecte din munca acestor minunaţioameni, intr-un număr viitor al ziarului. vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 2 iunie (ora 21) — 5 iunie (ora 21). In ţară . Vremea va fi predominant frumoasă. In regiunile din sudul ţării, unde cerul va fi variabil şi vor cădea averse izolate de ploaie. In celelalte zone, vremea va fi in general instabilă, cu cerul temporar noros şi vor cădea ploi locale, care vor fi sub formă de averse, Însoţite pe alocuri şi de descărcări electrice. Vînt slab pină la moderat, cu intensificări trecătoare în nord, nord-estul ţârii şi zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, izolat mai coborite în depresiuni, iar maximele Intre 14 şi 20 grade. In regiunile din nordul ţârii, şi între 0 şi 26 grade în rest, local mai ridicate. In Bucureşti : Vremea va fi predominant frumoasă, cucerul variabil, favorabil ploii de scurtă durată. Vînt slab pină la moderat. Temperaturile minime vor oscila între 10 și 14 grade, iar maximele între 23 și 26 grade. CARNET CULTURAL BUZĂU . Duminică, 31 mai, peste 15 000 de oameni au participat in amfiteatrul natural de la Gura Teghii la cea de-a 18-a ediţie a serbării folclorice „Pe urme de baladă“, vibrantă manifestare a unor frumoase tradiţii creatoare de pe meleagurile buzoiene. A avut loc o bogată paradă a porturilor, cintecelor şi dansurilor populare, prezentate de artiştii amatori din Gura Teghii. Chiojdu. Cătina. Nehoiu.Calvini. Berea. Siriu,de pe valea Rimnicului şi din judeţele Prahova. Braşov. Covasna şi Vrancea. Balada haiducului Gheorghelaş, aşezată inspirat la temelia acestei manifestări, a cunoscut si in această ediţie noi valenţe interpretative. Ea a fost urmată de recitaluri de cintece si versuri dedicate patriei si partidului. (Stelian Chiper). CLUJ : Sub genericul „Cultură şi civilizaţie“, la Cluj-Napoca s-a desfăşurat manifestarea ştiinţifică tradiţională „Zilele Institutului de istorie şi arheologie“, la care au participat istorici şi arheologi clujeni şi din alte centre ale ţării. Cu acest prilej au fost evocate viaţa şi activitatea lui George Bariţiu, de la a cărui naştere se împlinesc 175 de ani. In cadrul secţiunilor „Personalităţi ale culturii româneşti“, „Probleme ale culturii istoriei vechi“, „Cultură si societate in epoca medie“, „Cultură şi societate in epoca modernă si contemporană“. „Invăţămint şi cultură“ s-au prezentat comunicări care au evidenţiat o serie de probleme majore ale istoriei noastre naţionale, rod al cercetărilor ştiinţifice din arhive, biblioteci şi descoperiri arheologice din ultimul timp. (Marin Oprea), DOLJ. In oraşul Băileşti s-a desfăşurat concursul interjudeţean de muzică populară şi uşoară sub genericul „Primăvara băileşteană“, aflat in acest an la cea de-a X-a ediţie. Circumscrisă Festivalului naţional „Cintarea României“, această tradiţională manifestare cultural-artistică a reunit concurenţi din mai multe zone ale tării si s-a constituit intr-un fericit prilej de valorificare şi popularizare a folclorului, de stimulare a creaţiei de muzică uşoară. (Nicolae Băbălău), VASLUI. In mai multe localităţi din judeţul Vaslui, timp de o săptâmină, a avut loc, in organizarea bibliotecii judeţene şi a centrului de librării, cea de-a IX-a ediţie a „Salonului cărţii“. Dedicate împlinirii a 120 de ani de la apariţia revistei „Convorbiri literare“, manifestările din acest an ale salonului au cuprins bogate expoziţii de carte social-politică şi beletristică, prezentări si lansări de cărţi in prezenta unor scriitori din Bucuresti si Iasi, recitaluri literarmuzicale. (Petru Necula). PAGINA 3 ZIUA NAŢIONALĂ ITALIEI Domnului FRANCESCO COSSIGA Preşedintele Republicii Italiene Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Italiene, îmi este plăcut să vă adresez călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de fericire, de progres şi prosperitate poporului italian prieten. Exprim convingerea că tradiţionalele relaţii de prietenie româno-italiene se vor dezvolta pe mai departe in interesul celor două ţări ale noastre, al păcii şi colaborării in Europa şi în lume. Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Constantin Dăscălescu, a adresat o telegramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene. Amintire Fanfani, cu ocazia aniversării zilei naţionale a acestei ţări, prin In aceste zile de început de iunie, pe zidurile tuturor localităţilor italiene pot fi văzute tradiţionale afişe cu culorile naţionale. Ele evocă, in fiecare an, un eveniment de amplă rezonantă in viata poporului italian — aniversarea zilei proclamării Republicii Italiene. In urmă cu 41 de ani, prin referendumul care s-a desfăşurat la 2 iunie 1946, italienii s-au pronunţat în mod ferm pentru instituirea formei de guvernămînt republicane, pentru dezvoltarea Italiei pe calea democraţiei şi progresului social. Proclamarea republicii s-a inscris ca o continuare directă şi o încununare a luptei de rezistenţă a forţelor populare şi patriotice împotriva dictaturii fasciste şi ocupaţiei naziste, pentru libertate şi progres. Anii care au trecut de la acest eveniment au însemnat pentru poporul italian ani de susţinute eforturi, materializate intr-un şir de realizări ce au făcut ca Italia să se situeze printre ţările avansate din lume din punct de vedere economic. Intr-o serie de ramuri ale industriei — construcţiile de maşini, chimia, electronica etc., — Italia ocupă poziţii de frunte. Au fost înregistrate progrese şi în regiunile din sudul mai puţin dezvoltat, industria făcindu-şi aici loc mai anevoios in peisajul unei economii tradiţional agricole. Sărbătoarea de azi constituie un nou prilej de a evoca legăturile tradiţionale de prietenie românoitaliene, bazate pe continuitatea de origine şi limbă, pe solidaritatea dintre exponenţii forţelor înaintate care li transmite cele mai călduroase urări de sănătate şi fericire, împreună cu dorinţa ca relaţiile dintre cele două ţări şi popoare să se dezvolte în continuare, pe multiple planuri, în avantajul lor reciproc, al păcii şi colaborării internaţionale, ale celor două popoare in lupta lor pentru realizarea aspiraţiilor lor de libertate şi independenţă, pentru formarea statelor naţionale unitare. Avind asemenea rădăcini in trecutul istoric, relaţiile de colaborare dintre România si Italia, aşezate pe temelia principiilor respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, cunosc in prezent o continuă şi multiplă dezvoltare. Un rol determinant în evoluţia relaţiilor româno-italiene au avut-o intilnirile si convorbirile la nivel înalt, documentele semnate cu aceste prilejuri dînd puternice impulsuri conlucrării dintre cele două ţări în toate domeniile de activitate. O atestă puternica amplificare a colaborării economice, în ramuri de producţie importante, cum sunt construcţiile de maşini, metalurgie, chimie şi petrochimie. Se cuvine, de asemenea, relevată lărgirea schimburilor in domeniile ştiinţei, artei, culturii şi invăţămîntului, ceea ce contribuie la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, Italia şi România se pronunţă pentru edificarea securităţii pe continentul nostru, acţionează pentru asigurarea păcii in lume. Răspunzind pe deplin intereselor, reciproce, dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-italiene se înscrie, fără îndoială, ca o contribuţie importantă la întărirea păcii, securităţii şi înţelegerii in Europa şi în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TELEGRAMA ————————————— victor Rebengiuc, George Oancea, Constantin Diplan, Ion Pavlescu,M Matei Alexandru, Liliana Ţicau, Stela Popescu, Monica Ghiuţă, Adina Popescu, Matei Gheorghiu, Papii Panduru, Petre Moraru, 20,00 Telejurnal Marcel Iureş, Ion Manolescu, 20,20 Viaţa economică Gheorghe Pufulete. Adaptarea 20,35 Tineri la şcoala profesiunilor ml pentru televiziune şi regia artisneritului ... » , tică Dan Necşulea. Partea a II-a 30,50 Teatru Interial (color). „Jocul Ielelor“ de Camil Petrescu. Cu : 11'50 Telejurnal Traian Stănescu, Valeria Seciu. 22.00 închiderea programului ACTUALITATEA SPORTIVĂ * Campionatul mondial universitar de handbal masculin In patru oraşe din ţara noastră se dispută întrecerile celei de-a 10-a ediţii a campionatului mondial universitar masculin de handbal. In prima zi, la Timişoara, in grupa A, selecţionata României a întrecut cu scorul de 27—16 (14—8) echipa Bulgariei. Golurile formaţiei noastre au fost înscrise de Marian Durmitru (7), Dumitru Berbece (6), Doni Porumb (5), Adrian Ghimeş, Tudor Roşea, Petre Constantin (cite 2), Măricel Voinea, Ion Mocanu şi Ştefan Constantin. Principalii realizatori ai echipei Bulgariei au fost Miren Atanasov (6) şi Valentin Marinov (5). In celălalt joc al grupei : Elveţia — Nigeria 17—16 (7—8). Alte rezultate din prima zi : grupa B (la Cluj-Napoca) : Polonia — Maroc 22—17 (14—7) ; Iugoslavia — Turcia 24—17 (10—7) ; grupa C (la Iaşi): S.U.A. — Israel 22—15 (9—3); U.R.S.S. — Japonia 39—16 (14—6) ; grupa D (la Galaţi) : Ungaria — Coreea de Sud 25—23 (14—11) ; R. F. Germania — Austria 18—17 (8-8). Ieri, în cea de-a doua zi a campionatului mondial universitar masculin de handbal, la Timişoara, în grupa A, selecţionata României a obţinut a doua victorie consecutivă, ciştigind cu scorul de 36—19 (17—7) partida disputată în compania formaţiei Elveţiei. Golurile echipei române au fost marcate de Dumitru Berbece, Petre Constantin (cite 8), Măricel Voinea (5), Adrian Ghimeş (4), Tudor Roşea, Marian Dumitru (cite 3), Ion Mocanu, Doru Porumb (cite 2) şi George Dogărăscu. Golgheterii formaţiei elveţiene au fost Markus Lauber (5), Roman Caniga şi Hans Hess (cite 4). In celălalt joc al grupei, reprezentativa Bulgariei a dispus cu 30—17 (13—7) de echipa Nigeriei. Alte rezultate din ziua a doua a preliminariilor : grupa B (la Cluj- Napoca) : Iugoslavia — Maroc 30—24 (16—12) ; Polonia — Turcia 24—19 (13—10) ; grupa C (la Iaşi) : U.R.S.S. — Israel 25—13 (13—7) ; Japonia — S.U.A. 22—19 (12—9) ; grupa D (la Galaţi) : Ungaria — R. F. Germania 26—17 (13—6) ; Coreea de Sud — Austria 33—25 (12—12). Astăzi sunt programate ultimele meciuri din grupele preliminare. (Agerpres) Comportare remarcabilă a sportivilor noştri la campionatele mondiale de popice pentru juniori La campionatele mondiale de popice pentru juniori, desfăşurate in oraşul vest-german Ingelheim, sportivii români au avut o comportare remarcabilă, cucerind patru medalii, dintre care una de aur, două de argint şi una de bronz. Titlul mondial a fost ciştigat de Adriana Antonesei şi Maria Şopterean, învingătoare în proba feminină de perechi, cu un total de 869 puncte. Medaliile de argint au fost obţinute de cuplul Liliana Băjenaru — Elena Bîrnaz în proba de perechi şi de echipa feminină, iar medalia de bronz a revenit Adrianei Antonesei, clasată pe locul trei in proba individuală. HALTERE : Juniorii români din nou printre medaliaţi la campionatele mondiale şi europene La Campionatele mondiale şi europene de haltere pentru juniori desfăşurate la Belgrad, in limitele categoriei supergrea sportivul român Augustin Culici a obținut medaliile de bronz la totalul celor două stiluri — cu 365 kg (165 kg plus 200 kg) si la stilul aruncat, cu 200 kg. Pe primul loc s-a clasat concurentul bulgar Krastan Krastanov — ,cu 397,5 kg (170 kg plus 227,5 kg), iar locul doi a fost ocupat de Aleksandr Lewandovski (U.R.S.S.) , cu 395 kg (180 kg plus 215 kg). FOTBAL : Campionatul diviziei A Cele opt meciuri desfășurate duminică în cadrul etapei a 29-a a campionatului diviziei A la fotbal s-au încheiat cu următoarele rezultate : Rapid — Sportul studenţesc 1—0 (0—0), S.C. Bacău — Steaua 2—2 (0—6), F.C.M. Braşov — Flacăra Moreni 0—1 (0—1), F.C. Olt — F.C. Argeş 1—0 (0—0), Gloria — Oţelul Galaţi 0—0, Universitatea Cluj- Napoca — Petrolul 3—0 (2—0), Jiul — Universitatea Craiova 3—0 (0—0), Chimia —„Victoria Bucureşti 0—6. Disputat sîmbătă, meciul Dinamo — Corvinul Hunedoara s-a încheiat la egalitate 3—3 (3—1). BOX, în primul tur al Campionatelor europene de box de la Torino, la categoria semimijlocie, pugllistul român Ştefan Drişcu l-a învins la puncte, cu o decizie de 5—6, pe polonezul Jacek Olejeniczak, în limitele aceleiaşi categorii, Vasili Şişev (U.R.S.S.) l-a întrecut la puncte pe Laurent Boudouani (Franţa), iar Angel Stoianov (Bulgaria) a dispus la puncte de William Walsh (Irlanda). ATLETISM. Proba feminină de 800 m din cadrul concursului atletic internaţionalde la Riga a fost ciştigată de românca Viorica Beclea cu 1'59/53/100, in timp ce coechipiera în clasament continuă să conducă echipa Steaua cu 50 puncte, urmată de formaţiile Dinamo (41 puncte) şi Victoria Bucureşti ( 35 puncte). Următoarea etapă este programată pentru miine, 3 iunie. • în finala competiţiei internaţionale de fotbal „Turneul Marelui Zid“ de la Shanghai, echipa engleză Watford a întrecut cu scorul de 2—0 (după prelungiri) selecţionata R.P. Chineze. în partida pentru locul 3, echipa română de tineret a dispus cu 20 0 de selecţionata provinciei Liaoning. sa Livia Meheş s-a situat pe locul intii in proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul de 19,23 m. • In cadrul unui concurs internaţional desfăşurat la Sofia, alteţa româncă Iolanda Oanţă a ciştigat proba de 400 m, cu timpul de 51,44/100, în proba de triplu-salt, bulgarul Hristo Markov a stabilit un nou record european : 17,81 m. • Cu prilejul unui concurs desfășurat la Nitra (Cehoslovacia), cehoslovacul Jan Zelezny a stabilit un nou record mondial in proba de aruncare a suliței : 87,66 m. Vechiul record (85,74 m) aparținea vest-germanului Klaus Tafelmeier.