Scînteia, iunie 1987 (Anul 56, nr. 13927-13951)

1987-06-01 / nr. 13927

SCI­NT­EI A - marți 2 iunie 1987 Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România Tovarăşului CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Stimaţi tovarăşi, * , In numele Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, al guvernului şi poporului Republicii Socialiste Cehoslovace, precum şi al nostru personal, vă mulţumim sincer pentru felicitările dumneavoastră cor­diale şi salutările tovărăşeşti adresate cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Socialiste Cehoslovace — a 42-a aniversare a eliberării Cehoslovaciei de către armata sovietică, împărtăşim pe deplin înalta dumneavoastră apreciere a nivelului relaţii­lor frăţeşti dintre partidele şi ţările noastre, care se dezvoltă pe baza prin­cipiilor verificate ale­­marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist,­­spre binele popoarelor din ţările noastre şi al întăririi continue a unităţii şi coeziunii comunităţii socialiste. Vom întări şi în viitor prietenia dintre po­poarele noastre, vom dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările noastre, in interesul rezolvării noilor sarcini ale construcţiei socialiste, al cauzei so­cialismului şi păcii in lume. Folosim acest prilej pentru a vă ura dumneavoastră, iar prin interme­diul dumneavoastră întregului popor român multe succese in activitatea dedicată înfloririi multilaterale a Republicii Socialiste România. * GUSTAV HUSAK Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, Președintele Republicii Socialiste Cehoslovace LUBOMIR STROUGAL Președintele Guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace Cronica zilei Cu prilejul celei de-a 31-a ani­versări a Zilei victoriei, sărbătoarea naţională a Republicii Tunisiene, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Lies Gastli, a oferit, luni, o recepţie. Au luat parte Neculai Ibănescu, viceprim-ministru al guvernului, membri ai conducerii unor ministe­re şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Au participat şefi de misiuni di­plomatice. (Agerpres) LOVRIN. O comună pe calea urbanizării Comuna Lovrin, ju­deţul Timiş, cunoscută pină nu de mult prin unităţile sale agricole mari producătoare de cereale, plante tehni­ce si legume, ca si prin puternice sec­toare zootehnice, a păşit ferm si pe ca­lea industrializării şi urbanizării. In comună a fost creată o secţie a cu­noscutei întreprinderi „Electromotor“ Timi­soara, unde cîteva sute de localnici, in special tineri, care înainte făceau naveta la oraş, produc acum motoare electrice des­tinate în exclusivitate exportului. Ca urmare a stăpinirii meseriilor din nomenclatorul con­structorilor de maşini electrice, aici a fost pusă în funcţiune re­cent o noua linie teh­nologică pentru fabri­carea de motoare e­­lectrice cu parametrii tehnico-funcţionali si economici superiori destinate, de aseme­nea, exportului. In acelaşi timp, au capătat amploare in­dustria mică şi pres­tările de servicii, sec­toare în care sunt o­cupaţi în prezent alte sute de localnici. Con­siliul popular comunal, cele trei cooperative agricole, ca şi coopera­tiva de producţie, a­­chiziţii şi desfacere a mărfurilor şi-au orga­nizat echipe de con­structori, astfel incit cea mai mare parte a noilor obiective eco­­nomico-sociale se rea­lizează în regie pro­prie. In comună au fost înfiinţate* ateliere de tăbăcit si vopsit piei, de cojocărie, de confecţionat sacoşe, fete de masă si arti­cole de marochinărie, de ţesut covoare, de croitorie, tîmplărie, de reparat radio-televi­­zoare ,şi alte articole electrice de uz casnic, un autos­er­vi­ce etc. O dată cu sporirea for­ţei economice a comu­nei s-au înmulţit şi dotările social-cultu­­rale, care asigură con­diţii de trai tot mai bune. La cele peste 120 apartamente construite pină acum. În­care locuiesc, mecanizatori, specialişti şi alţi oa­meni ai muncii din unităţile agricole şi industriale, anul aces­ta se vor mai adăuga alte 24. O grădiniţă cu 120 locuri, staţia de epurare a apelor re-­­ziduale, canalizarea străzii principale, ex­tinderea reţelei de a­­limentare cu apă sunt alte obiective date re­cent in folosinţă. Dar realizarea care consti­tuie fata locuitorilor acestei comune este baza de tratament si agrement care valo­rifică efectele tera­peutice ale zăcămin­telor de ape minera­le si sodă. Un bazin acoperit, vane, un ştrand termal de di­mensiuni olimpice stau la dispoziţia localnici­lor şi a vizitatorilor, atit vara, cit şi iarna. Pentru oaspeţi, ca­zarea este asigurată în camere cu cite 2 pa­turi prevăzute cu tot confortul. Dar la Lo­vrin apa geotermală are şi o întrebuin­ţare economică , toa­te blocurile noi de lo­cuinţe, spitalul, şcoa­la, celelalte unităţi e­­conomico-sociale fo­losesc fierttru­ încălzi­re această sursă de e­­nergie, economisin­­du-se mari cantităţi, de combustibil. (Cezar Ioana). Organizarea superioară a muncii (Urmare din pag. 1) mult prea lung, care nu serveşte ni­mănui, nici chiar celor care se com­plac în asemenea situaţii. Nu de pu­ţine ori în unele întreprinderi se află concomitent diferite organe de control care nu ţin cont in mod re­ciproc de concluziile la care ajung, deşi problemele analizate sunt foarte apropiate ca tematică şi puncte de referinţă. Aşa, de pildă, se urmăreş­te separat pentru activitatea de re­paraţii şi aceea de investiţii aprovi­zionarea cu o serie de materiale şi subansamble, deşi acestea sunt livra­te de acelaşi furnizor şi, ceea ce este mai surprinzător, nu în puţine ca­zuri se ajunge la concluzii diferite cu privire la cauzele unor restanţa sau se stabilesc termene suprapuse pentru recuperarea acestora, care evident că nu vor putea fi respec­tate. Iată de ce este absolut necesar ca ministerele, centralele industriale ca titulare de plan, care poartă direct răspunderea pentru realizarea pla­nului la toţi indicatorii, să ia măsuri hotărite — aşa cum s-a cerut la re­centa şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. — in ve­derea eliminării lipsurilor manifes­tate, a recuperării răminerii pr in urmă şi îmbunătăţirii întregii activi­tăţi, pentru întărirea ordinii şi dis­ciplinei in toate domeniile, astfel in­cit să se asigure îndeplinirea in bune condiţii a prevederilor de plan pe anul 1987. Fără îndoială, pentru a­­ceasta trebuie să se promoveze me­tode suple, moderne, eficiente de conducere a activităţii economice. In întreprinderi, la nivelul judeţelor, al ramurilor există structuri democra­tice trainice, viabile, menite să asi­gure stimularea şi valorificarea spi­ritului de iniţiativă al muncitorilor, al inginerilor, tehnicienilor, al tutu­ror oamenilor muncii. Esenţial este ca toate aceste organisme, la toate eşaloanele organizatorice, să mani­feste maximă răspundere, să işi coordoneze eforturile pentru reali­zarea în cele mai bune condiţii, la un înalt nivel calitativ a tuturor sar­cinilor de plan. iwninmuM mnim-w ritm intens! MUREŞ: Exemplul unităţilor fruntaşe . Pe ogoarele Judeţului Mureş, în­treţinerea culturilor prăşitoare avan­sează pe un front larg. Prin mobili­zarea unui mare număr de coopera­tori şi alţi locuitori ai satelor, răritul şi praşila a doua la sfecla de zahăr au fost, practic, încheiate, iar in unele unităţi mari cultivatoare din zona de cimpie a demarat şi praşila a treia. Ceea ce constituie o serioa­să opţiune in realizarea angajamen­tului luat : obţinerea unor producţii medii de 40—60 tone sfeclă de zahăr la hectar. Intrucît praşila porumbu­lui pe cele 52 910 hectare cultivate este mai întirziată, participarea locuitorilor satelor, cit şi a mijloace­lor mecanice la întreţinerea acestei culturi a sporit mult în ultimele zile. Şi, o dată cu ea,­­ realizările. Bunăoară, în ultimele trei zile, su­prafaţa prăşită mecanic a crescut de la 21 710 hectare la 36 737 hectare (în seara zilei de 29 mai), iar cea ma­nuală de la 2 636 hectare la 7 607 hectare. „Bineînţeles, creşterea vi­tezei de lucru nu o realizăm in de­trimentul calităţii. Dimpotrivă, aceasta o situăm pe primul plan , aprecia inginerul Ioan Catarig, di­rectorul direcţiei agricole judeţene. Numai aşa pregătirile făcute în acest an se vor materializa în ob­ţinerea unor producţii mari la hectar“. Că acesta este cuvîntul de ordine al majorităţii specialiştilor aveam să constatăm în numeroase unităţi cultivatoare. Chiar şi în cele situate în zone mai răcoroase, unde starea de vegetaţie este ceva mai întirziată. Intre acestea sunt şi coo­perativele agricole din consiliul agroindustrial Tîrnăveni, unde po­rumbul ocupă o suprafaţă de 3 598 hectare. In pofida climei răcoroase, cit şi a ploilor, care aici, pe Tîrnava Mică, au avut o frecvenţă mai mare decit în alte zone ale judeţului, imediat­ ce starea de vegetaţie a permis, s-a trecut cu toate forţele la prăşit. Aceasta a făcut ca, în num­ai cîteva zile, praşila I mecanică să fie efectuată pe 1551 hectare, iar cea manuală — pe 369 hectare. Cit des­pre calitatea lucrărilor, relevant este aici exemplul cooperativei agricole Dîmbău, unitate care, în ultimii ani, prin producţiile realizate, a stîrnit multe ambiţii în rîndul cooperati­velor agricole învecinate. „Faptul că pe unele parcele am realizat în anul precedent o producţie medie de 19 983 kg porumb ştiuleţi la hec­tar denotă că şi aici se poate face agricultură — aprecia inginerul Li­­ciniu Io­a, preşedintele cooperativei agricole. Şi încă una de performanţă. Drept care, în acest an avem ambi­ţia să depăşim 8 000 kg porumb la hectar, iar pe suprafeţele in cultură intensivă — neirigabile, să reali­zăm chiar peste 20 000 kg porumb ştiuleţi“. „Dacă la noi porumbul ara­tă „ca la carte“ — ne-a precizat, la rindul său, Tănase Bărbat, inginerul­­şef al cooperativei agricole — aceasta este şi o urmare a faptului că, la 6­­zile după semănat, am lucrat terenul cu grapa cu colţi înclinaţi în vede­rea nivelării terenului şi distrugerii buruienilor. I s-a adăugat o lucrare cu sapa rotativă, pentru spargerea crustei formate la suprafaţa solului în urma ploilor şi dezvoltarea opti­mă a plantelor“. Urmarea : reali­zarea unor densităţi cuprinse între 90 000—112 000 plante la hectar, care, în urma primei praşile mecanice şi manuale (încheiate aici pe întreaga suprafaţă cultivată), a ajuns la 90 000 plante recoltabile pe fiecare hectar. Densitate pe care cooperato­rii de aici sunt hotăriţi să o păstreze până la recoltat. Demn de remarcat este însă că exemplul cooperatorilor din Dimbău a fost urmat, aşa cum subliniam mai sus, şi de cei din Tîrnăveni, Găneşti, Crăieşti, Deleni, Deal şi Mica, unde porumbul s-a dezvoltat, de asemenea, uniform, pe toate su­prafeţele cultivate şi este bine în­treţinut, praşila I (mecanică şi ma­nuală) desfăşurîndu-se pe ultimele suprafeţe. O altă constatare : chiar şi in unităţile din zona Reghinului, cu o climă şi mai rece, porumbul este frumos şi bine întreţinut, coope­ratorii din Reghin, Batoş, Dedrad, Băla, Chiheru şi Gurghiu anga­­jîndu-se încă din start intr-o fru­moasă competiţie pentru calitate şi lucru bine făcut. Exemplul acestor unităţi trebuie urmat neintîrziat şi de cele din alte consilii agroindustriale, în care, deşi condiţiile sînt aceleaşi, praşila este mult întirziată. Bunăoară, la data menţionată, în unităţile din consi­liul agroindustrial Bahnea, praşila porumbului nu a fost efectuată decît pe 510 hectare din 3100 hectare cultivate, in cele din Fărăgău — pe 700 hectare din 3 900 hectare, iar la Miercurea Nirajului — pe numai 610 hectare din 3 600 hectare culti­vate. Iar pe ansamblul unităţilor agricole din judeţ prima praşilă a fost făcută doar în proporţie de 15 la sută. Firesc, se pune întrebarea : de ce nu este urmat exemplul unităţilor agricole fruntaşe ? Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" BOTOŞANI. Unii termină prăşitul, alţii nu au pus mina pe sapă Valea Siretului, vast amfiteatru al muncii, dens punctat din prim-plan şi pină in­zare de prezenţa locuitori­lor satelor in campania de întreţi­nere a culturilor. La Bucecea, Vîrfu Cîmpului şi mai departe spre nord, la Cîndeşti, Mihăileni şi Dersca, în alte zone ale judeţului Botoşani se con­stată o participare activă a coopera­torilor la prăşitul porumbului­, a ce­lorlalte culturi. „Zilele acestea sunt hotăritoare pentru încheierea praşilei la porumb, afirma Dumitru Ţuca, primarul co­munei Mihăileni. De ritmul susţinut al lucrului depinde nivelul recoltelor viitoare. In felul acesta gindeşte fie­care cooperator şi prezenţa la muncă este dovadă. Este încă important să nu neglijăm aspectul acesta : parti­ciparea la lucru este in bună măsură condiţionată de felul sistematic în care factorii de răspundere asigură larga mobilizare a oamenilor, buna organizare a muncii“. Măsurile stabilite sunt aplicate în­tocmai. La C.A.P. Cîndeşti, comuna Mihăileni, în sala „Ciorăscu“ şi pe cele din preajma satului Talpa, auit praşila mecanică, precum şi cea manuală la porumb se desfăşurau susţinut. Aşa cum afirmau tovarăşii din conducerea cooperativei, perma­nent se află la cimp peste 1 200 de oameni la lucru, iar în campaniile de vîrf sunt mobilizaţi încă 200 oa­meni din activităţi industriale şi de prestări de servicii şi din personalul tehnico-administrativ. De asemenea, vin în ajutor şi cei 180 de muncitori de pe şantierul acumulării de apă Rogojeşti pe Siret. Activitatea bine organizată a de­terminat desfăşurarea rapidă a lucră­rilor de Întreţinere şi in consiliile agroindustriale Ripiceni, Suliţa, cele mai avansate la prăşitul porumbului. Unii termină praşila, dar alţii nu au pus încă mina pe sapă. Aşa e la ferma mixtă nr. 2 Ionăşeni a I.A.S. Dorohoi (şef de fermă Va­sile Gurzu). Paradoxal, dar aici nu se cunoaşte situaţia lucrărilor. „Avem cam 60 hectare cultivate cu rădăcinioase, 70 hectare de porumb...“ ne prezenta din memorie situaţia in­ginera Viorica Grigoraş. „O situa­ţie operativă ?“ „O are contabila­­şefă, care însă nu este de faţă“. Ce s-a lucrat deci nu e evidenţiat nici­unde. Cit despre asigurarea cu forţă de muncă şi organizarea lucrărilor de campanie la ferma Ionăşeni se procedează cu totul necorespunzător. Se aleargă după oameni prin satele îndepărtate. S-a întocmit repede un tabel cu 20—30 de oameni în majo­ritate de peste Siret, din judeţul Su­ceava. Aşa că din cele 70 hectare porumb care trebuiau prăşite abia se împărţiseră pe oameni 32 hectare. Un stil de organizare a muncii de­fectuos, care e tolerat şi de cei din conducerea întreprinderii. Ceva mai devreme trecuse prin fer­mă inginerul-şef, Dumitru Nichifor, care făgăduise să le trimită la pră­şit o clasă de elevi de la liceul agro­industrial Şendriceni, unitate destul de depărtată de ferma Ionăşeni. Prea puţin ajutor, prea ineficientă contri­buţia de la nivelul întreprinderii. Eugen HRUŞCA corespondentul „Scînteii" * ___ GIURGIU: Acum plantele au nevoie de o fertilizare corespunzătoare Judeţul Giurgiu beneficiază, în continuare, de condiţii agrometeoro­­logice favorabile dezvoltării viguroa­se a culturilor prăşitoare, dar care, în acelaşi timp, stimulează atit creş­terea buruienilor, cit şi formarea crustei. In aceste condiţii, pe baza măsurilor stabilite de comitetul ju­deţean de partid, în marea majori­tate a unităţilor agricole se acţio­nează energic pentru efectuarea la timp si de bună calitate a praşile­, lor manuale si mecanice la sfecla­ de zahăr, floarea-soarelui şi porumb, culturi care deţin ponderea în a­­gricultura judeţului, insumind a­­proape 100 000 hectare. Aşa după cum suntem­ informaţi de la direc­ţia agricolă judeţeană, pină dumini­că seara, prima praşilă la floa­rea-soarelui s-a încheiat, iar la po­rumb această lucrare s-a executat pe 74 la sută din suprafaţă mecanic şi 100 la sută manual. In foarte mul­te unităţi agricole a început şi se desfăşoară pe un front larg şi pra­­şilele a doua manuală şi mecanică, la sfeclă şi floarea-soarelui. La C.A.P. din Clejani, spre exem­plu, Nicolae Isidor, preşedintele uni­tăţii, era satisfăcut pentru calitatea prăşitului mecanic la porumb exe­cutat de către mecanizatorii Con­stantin Scarlat şi Ion Radu. „Pen­tru a stimula dezvoltarea viguroa­să a plantelor, o dată cu prăşitul fa­cem şi fertilizarea fazială — ne spu­ne interlocutorul nostru. Este vorba de folosirea a 200 kg îngrăşăminte complexe la hectar, In acest scop, fiecare cultivator este prevăzut cu fertilizator, iar pentru administrarea corectă a îngrăşămintelor si pentru a ocroti plantele lucrăm numai cu viteza I“. Aflăm, de altfel, că In programul judeţean pentru obţinerea unei pro­ducţii de 20 tone ştiuleţi la hectar s-a prevăzut ca pe întreaga supra­faţă cultivată cu porumb să se facă, o dată cu praşila I mecanică, şi fer­tilizarea fazială. Din păcate insă a­­cest obiectiv nu s-a realizat pină a­­cum decit pe 15 000 hectare, deşi, aşa după cum am văzut, praşila I me­canică a ajuns deja la 74 la sută din suprafaţă. Care este cauza ? Il în­trebăm pe inginerul Mihai Miron, di­rectorul cu producţia vegetală de la direcţia agricolă judeţeană. „In ca­drul programului de fertilizare fa­zială la porumb, în unele unităţi nu am reuşit să administrăm nici un kilogram de îngrăşăminte chimice — ne-a spus interlocutorul nostru. Suntem­ hotărîţi să facem acest lu­cru o dată cu efectuarea praşilei a II-a mecanice. Dar, cu o condiţie, şi anume, ca şi furnizorii noştri să ne livreze urgent cantităţile de Îngră­şăminte chimice la nivelul prevede­rilor din contract. Mă refer îndeo­sebi la Combinatul chimic din Tur­­nu Măgurele, care, pînă acum, ne-a livrat numai 3 040 tone îngrăşămin­te cu fosfor, din cele 9 239 tone pre­văzute, şi la Combinatul chimic din Năvodari, care are deja o restanţă faţă de agricultura judeţului Giur­giu de peste 12 400 tone îngrăşămin­te pe bază de fosfor“. Din discuţiile purtate cu mai mulţi specialişti din agricultura judeţului a rezultat clar că aceste îngrăşămin­te , chimice sunt absolut necesare a­­cum, pentru ca ele să fie aplicate neapărat o dată cu executarea pra­­şilei a doua mecanice. In caz con­trar, afirmă specialiştii, nu se mai poate conta pe eficienţa acestor în­grăşăminte, ceea ce nu trebuie să se intimele. Aşadar, furnizorii de îngrăşăminte chimice, care au rămas restanţieri faţă de agricultura judeţu­lui Giurgiu, trebuie să înţeleagă că praşila se face cu sapa si cu cul­tivatorul, dar si cu ingrăşămintele pe care ei trebuie să le livreze la nive­lul planificat. Ion MANEA corespondentul „Scinteii" Intîmplări din viaţa oamenilor care salvează vieţi omeneşti (Urmare din pag. I) iubită, care­ aveam să ne convingem la fata locului, era sănătoasă tun dar... se căsătorise cu trei zile in urmă şi-l lăsase pe acesta mofluz. Răzbunare, veţi zice ! Dar ce vină are „Salvarea“ dacă nu s-au înţeles ? M­e-a „costat dis­tracţia“ o cursă, dar mai ales timp din timpul vital al celor care lansaseră apeluri şi aveau nevoie de ajutor­ . Iată de ce v-am ruga să transmiteţi unor aseme­nea indivizi, prin in­termediul ziarului, apelul nostru la mai multă serio­zitate în acest sens. Vedeţi, cel cu gluma proastă de care aminteam şi-a pus, pentru 5 minute, fosta iu­bită intr-o situaţie penibilă şi prin asta crede că s-a răzbunat. Dar „cuţitul răz­bunării“ a lovit mai adine cu celălalt tăiş , cu tăişul îndreptat către oamenii care, intr-adevăr, aveau nevoie de salvare. Vorbind despre cine cheamă „Salvarea“, poate ar trebui să spunem şi cum. „Dacă nu vii în cinci minute, ţi-arăt eu cine sunt !“, a fost interpelată, telefonic, în prezenţa noas­tră, asistenta Aurelia Par­­tenie, care se interesa, profesional, de simptomele bolii. „Veniţi, moare omul !“ — sună Un apel. „Ce simte ?“ — îşi face dispeceriţa meseria. „Moa­re, n-auziţi ?“ . „Alo, Sal­varea ? Fiul meu a înghi­ţit cerneală !“ „Salvarea 7 Veniţi cu un medic care să se urce la 6 metri înăl­ţime“.­­Ce-a fost asta, în­trebăm ? „La o întreprin­dere — un accident de muncă la podul rulant, ne răspunde doctoriţa Marie­­ta Bină. Am urcat pe sca­ra pompierilor, cu 500 de oameni adunaţi in jur... ( Mărturisesc ...alpinism n-am mai făcut, pină atunci, niciodată...). „Alo, Salvarea, avem un om... congelat !“­­— Cum vine asta ? întrebăm. „Simplu. Unul s-a introdus in fri­­gorifer şi n-a mai putut ieşi“). Altădată : „Veniţi, cineva bolnav a căzut din pat !“ — E de... Salvare ? — Deseori, da. Dar ne-au consultat la 06 şi pentru pisică, şi pentru clinele bolnav... (Parcă auzi un receptor : „Alo, Salvarea, veniţi urgent, tuşeşte pi­sica !“). Dincolo de aceste mesaje, sunt oamenii. Unii dintre ei bolnavi, foarte bolnavi. Alţii, mai mult bolnavi în­chipuiţi. Alţii brusc loviţi de o situaţie de viaţă, după care, fără prim-aju­­tor competent, ar avea de suferit... însoţim asistenţa la un astfel de caz. Diag­nosticul ? Nevroză de si­tuaţie. Femeia în alb îşi face datoria cu conştiin­ciozitate, ia tensiunea, ia pulsul, pune fel de fel de întrebări. — Măicuţă, dumneata te-ai certat cu cineva . — Sunt bolnavă, mamă, n-am putut vorbi, mi se încleştaseră fălcile, îmi vijite capul, crezui că mor ! — Da, măicuţă, îţi fac două injecţii şi te faci bine, dar dumneata te-ai certat cu cineva mai îna­inte... — Aşa e — întră în dis­cuţie una din fiice, vizibil impresionată. Mă certai cu mama, nu ştiui că pot s-o omor... — Biata femeie, a trăit numai intr-o ceartă toată viaţa, intervine o cumătră. I-a făcut bărbatului sase fete si el mereu a vrut băiat si mereu s-au certat din asta. (Maliţioasă). Acu, dacă­ au crescut fetele, se ceartă si ele cu mama si o necăjesc ! — Nu te mai necăjesc, mamă, ci­ oi trăi, izbuc­neşte fata, şi duce la buze mina veştedă care a cres­cut-o si a dezmierdat-o. — Să ai parte de sănă­tate, muică — li spune b­ătrîna femeii de la „Sal­vare“. Cum mi-ai adus si mie sănătate ! Ieşim repede din casa în care cu un sfert de oră in urmă filfiise spaima morţii. — Se poate muri din asta ! — o întrebăm pe Aurelia Partenie. — Se poate muri — răs­punde meditativ. Așa cum, dacă gestul acela simplu ar fi încheiat cearta înain­te de a începe, nu mai era nevoie de noi. Noroc că femeia are o inimă puternică, sănătoasă... Toţi care avem părinţi, aşa cum îi avem, uneori ciculitori, uitind că suntem­ poate, la rîndul nostru, mame şi taţi, haideţi să ducem la buze miinile veştede care ne-au dez­mierdat şi ne-au crescut înainte de a nu fi tirziu... înainte de a nu fi nevoie de „Salvare“... Sau de a nu fi tirziu, prea tirziu chiar şi aşa... ...Am aruncat, în această primă parte a anchetei noastre, o privire numai­ pe fereastra albă dinspre arenă pe care se­ dispută lupta cea mai dramatică pentru viaţă. Lupta con­­tracronometru a oamenilor de la „Salvare“. Luptă dramatică, fără început şi sfîrşit, cu multe victorii, dar şi cu infringeri, cu eforturi, dar şi cu satis­facţii, o luptă pentru care toate florile din lume nu i-ar putea răsplăti pe pro­tagonişti. Toate florile din lume 7 — O să vă miraţi ! Nu mi s-a spus o dată în viaţă mulţumesc! Noi, „salva­­riştii“, luăm oamenii in stare gravă, le dăm pri­mul ajutor, îi ducem la spital, pe miinile specia­liştilor. Uneori, din com­pasiune sau interes profe­sional, urmărim de de­parte foştii pacienţi, până aflăm de vindecarea lor. Şi ne bucurăm ca nişte rubedenii uitate. E ciudat. Rememorăm situaţii din viaţa noastră. Şi aşa e. Cum o chema pe asistenta care te-a spriji­nit tot timpul în „Salva­re“, ca să nu simţi hurdu­căturile pe drumul către spital 7 Cum o cheamă pe doctoriţa care a cărat la targă, cot la cot cu şofe­rul şi cu Încă cineva 7 Amnezie 7 Nu ! Nu s-au rostit nume. Nu se obiş­nuieşte. Dar „Salvarea“ nu e supărată pe noi. Se zice că suferinţa e egoistă. Altruismul e apanajul sal­vatorilor. — Alo 7 06 7 Vă mulţu­mim pentru tot, in numele tuturor. . Alte aspecte din munca acestor minunaţi­­oameni, intr-un număr viitor al ziarului. v­remea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 2 iunie (ora 21) — 5 iunie (ora 21). In ţară . Vremea va fi pre­dominant frumoasă. In regiunile din sudul ţării, unde cerul va fi variabil şi vor cădea averse izolate de ploaie. In celelalte zone, vremea va fi in ge­neral instabilă, cu cerul temporar no­­ros şi vor cădea ploi locale, care vor fi sub formă de averse, Însoţite pe alocuri şi de descărcări electrice. Vînt slab pină la moderat, cu intensificări trecătoare în nord, nord-estul ţârii şi zona de munte. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, izolat mai coborite în depresiuni, iar maximele Intre 14 şi 20 grade. In re­giunile din nordul ţârii, şi între 0 şi 26 grade în rest, local mai ridicate. In Bucureşti : Vremea va fi predomi­nant frumoasă, cu­­cerul variabil, fa­vorabil ploii de scurtă durată. Vînt slab pină la moderat. Temperaturile minime vor oscila între 10 și 14 grade, iar maximele între 23 și 26 grade. CARNET CULTURAL BUZĂU . Duminică, 31 mai, peste 15 000 de oameni au parti­cipat in amfiteatrul natural de la Gura Teghii la cea de-a 18-a edi­ţie a serbării folclorice „Pe urme de baladă“, vibrantă manifestare a unor frumoase tradiţii creatoare de pe meleagurile buzoiene. A avut loc o bogată paradă a porturilor, cintecelor şi dansurilor populare, prezentate de artiştii amatori din Gura Teghii. Chiojdu. Cătina. Ne­­hoiu.­­Calvini. Berea. Siriu,­de pe valea Rimnicului şi din judeţele Prahova. Braşov. Covasna şi Vran­­cea. Balada haiducului Gheorghe­­laş, aşezată inspirat la temelia a­­cestei manifestări, a cunoscut si in această ediţie noi valenţe interpre­tative. Ea a fost urmată de reci­taluri de cintece si versuri dedi­cate patriei si partidului. (Stelian Chiper). CLUJ : Sub genericul „Cultură şi civilizaţie“, la Cluj-Napoca s-a desfăşurat manifestarea ştiinţifică tradiţională „Zilele Institutului de istorie şi arheologie“, la care au participat istorici şi arheologi clu­jeni şi din alte centre ale ţării. Cu acest prilej au fost evocate viaţa şi activitatea lui George Bariţiu, de la a cărui naştere se împlinesc 175 de ani. In cadrul secţiunilor „Per­sonalităţi ale culturii româneşti“, „Probleme ale culturii istoriei vechi“, „Cultură si societate in epoca medie“, „Cultură şi societa­te in epoca modernă si contempo­rană“. „Invăţămint şi cultură“ s-au prezentat comunicări care au evi­denţiat o serie de probleme majo­re ale istoriei noastre naţionale, rod al cercetărilor ştiinţifice din arhive, biblioteci şi descoperiri ar­heologice din ultimul timp. (Marin Oprea), DOLJ. In oraşul Băileşti s-a desfăşurat concursul interjudeţean de muzică populară şi uşoară sub genericul „Primăvara băileşteană“, aflat in acest an la cea de-a X-a ediţie. Circumscrisă Festivalului naţional „Cintarea României“, a­­ceastă tradiţională manifestare cultural-artistică a reunit concu­renţi din mai multe zone ale tării si s-a constituit intr-un fericit pri­lej de valorificare şi popularizare a folclorului, de stimulare a crea­ţiei de muzică uşoară. (Nicolae Băbălău), VASLUI. In mai multe localităţi din judeţul Vaslui, timp de o săp­­tâmină, a avut loc, in organizarea bibliotecii judeţene şi a centrului de librării, cea de-a IX-a ediţie a „Salonului cărţii“. Dedicate împli­nirii a 120 de ani de la apariţia revistei „Convorbiri literare“, ma­nifestările din acest an ale salo­nului au cuprins bogate expoziţii de carte social-politică şi beletris­tică, prezentări si lansări de cărţi in prezenta unor scriitori din Bucuresti si Iasi, recitaluri literar­­muzicale. (Petru Necula). PAGINA 3 ZIUA NAŢIONALĂ ITALIEI Domnului FRANCESCO COSSIGA Preşedintele Republicii Italiene Cu ocazia Zilei naţionale a Republicii Italiene, îmi este plăcut să vă adresez călduroase felicitări, împreună cu cele mai bune urări de fericire, de progres şi prosperitate poporului italian prieten. Exprim convingerea că tradiţionalele relaţii de prietenie româno-italiene se vor dezvolta pe mai departe in interesul celor două ţări ale noastre, al păcii şi colaborării in Europa şi în lume. Primul-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Con­stantin Dăscălescu, a adresat o tele­gramă preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene. Amin­­tire Fanfani, cu ocazia aniversării zilei naţionale a acestei ţări, prin In aceste zile de început de iunie, pe zidurile tuturor localităţilor italiene pot fi văzute tradiţionale afişe cu culorile naţionale. Ele evo­că, in fiecare an, un eveniment de amplă rezonantă in viata poporului italian — aniversarea zilei procla­mării Republicii Italiene. In urmă cu 41 de ani, prin referendumul care s-a desfăşurat la 2 iunie 1946, italienii s-au pronunţat în mod ferm pentru instituirea formei de guvernămînt republicane, pentru dezvoltarea Italiei pe calea demo­craţiei şi progresului social. Procla­marea republicii s-a inscris ca o continuare directă şi o încununare a luptei de rezistenţă a forţelor populare şi patriotice împotriva dictaturii fasciste şi ocupaţiei na­ziste, pentru libertate şi progres. Anii care au trecut de la acest eveniment au însemnat pentru po­porul italian ani de susţinute eforturi, materializate intr-un şir de realizări ce au făcut ca Italia să se situeze printre ţările avansate din lume din punct de vedere eco­nomic. Intr-o serie de ramuri ale industriei — construcţiile de ma­şini, chimia, electronica etc., — Italia ocupă poziţii de frunte. Au fost înregistrate progrese şi în re­giunile din sudul mai puţin dez­voltat, industria făcindu-şi aici loc mai anevoios in peisajul unei eco­nomii tradiţional agricole. Sărbătoarea de azi constituie un nou prilej de a evoca legăturile tradiţionale de prietenie româno­­italiene, bazate pe continuitatea de origine şi limbă, pe solidaritatea dintre exponenţii forţelor înaintate care li transmite cele mai călduroa­se urări de sănătate şi fericire, îm­preună cu dorinţa ca relaţiile dintre cele două ţări şi popoare să se dez­volte în continuare, pe multiple pla­nuri, în avantajul lor reciproc, al păcii şi colaborării internaţionale, ale celor două popoare in lupta lor pentru realizarea aspiraţiilor lor de libertate şi independenţă, pentru formarea statelor naţionale unitare. Avind asemenea rădăcini in trecutul istoric, relaţiile de co­laborare dintre România si Italia, aşezate pe temelia principiilor respectării independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, cunosc in prezent o continuă şi multiplă dezvoltare. Un rol determinant în evoluţia relaţiilor româno-italiene au avut-o intilni­­rile si convorbirile la nivel înalt, documentele semnate cu aceste prilejuri dînd puternice impulsuri conlucrării dintre cele două ţări în toate domeniile de activitate. O atestă puternica amplificare a co­laborării economice, în ramuri de producţie importante, cum sunt con­strucţiile de maşini, metalurgie, chimie şi petrochimie. Se cuvine, de asemenea, relevată lărgirea schimburilor in domeniile ştiinţei, artei, culturii şi invăţămîntului, ceea ce contribuie la mai buna cunoaştere şi apropiere dintre cele două ţări şi popoare. In acelaşi timp, Italia şi România se pronun­ţă pentru edificarea securităţii pe continentul nostru, acţionează pen­tru asigurarea păcii in lume. Răspunzind pe deplin intereselor, reciproce, dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-italiene se în­scrie, fără îndoială, ca o contribu­ţie importantă la întărirea păcii, securităţii şi înţelegerii in Europa şi în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România TELEGRAMA ————————————— victor Rebengiuc, George Oancea,­­ Constantin Diplan, Ion Pavlescu,­­M Matei Alexandru, Liliana Ţicau,­­ Stela Popescu, Monica Ghiuţă, Adina Popescu, Matei Gheorghiu,­­ Papii­ Panduru, Petre Moraru, 20,00 Telejurnal Marcel Iureş, Ion Manolescu, 20,20 Viaţa economică Gheorghe Pufulete. Adaptarea 20,35 Tineri la şcoala profesiunilor ml­ pentru televiziune şi regia artis­neritului ... » , tică Dan Necşulea. Partea a II-a 30,50 Teatru In­terial (color). „Jocul Ielelor“ de Camil Petrescu. Cu : 11'50 Telejurnal Traian Stănescu, Valeria Seciu. 22.00 închiderea programului ACTUALITATEA SPORTIVĂ * Campionatul mondial universitar de handbal masculin In patru oraşe din ţara noastră se dispută întrecerile celei de-a 10-a ediţii a campionatului mondial uni­versitar masculin de handbal. In pri­ma zi, la Timişoara, in grupa A, se­lecţionata României a întrecut cu­ scorul de 27—16 (14—8) echipa Bul­gariei. Golurile formaţiei noastre au fost înscrise de Marian Durmitru (7), Dumitru Berbece (6), Doni Porumb (5), Adrian Ghimeş, Tudor Roşea, Petre Constantin (cite 2), Măricel Voinea, Ion Mocanu şi Ştefan Con­stantin. Principalii realizatori ai echipei Bulgariei au fost Miren Ata­nasov (6) şi Valentin Marinov (5). In celălalt joc al grupei : Elveţia — Nigeria 17—16 (7—8). Alte rezultate din prima zi : grupa B (la Cluj-Napoca) : Polonia — Ma­roc 22—17 (14—7) ; Iugoslavia — Turcia 24—17 (10—7) ; grupa C (la Iaşi): S.U.A. — Israel 22—15 (9—3); U.R.S.S. — Japonia 39—16 (14—6) ; grupa D (la Galaţi) : Ungaria — Coreea de Sud 25—23 (14—11) ; R. F. Germania — Austria 18—17 (8-8). Ieri, în cea de-a doua zi a cam­pionatului mondial universitar mas­culin de handbal, la Timişoara, în grupa A, selecţionata României a ob­ţinut a doua victorie consecutivă, ciştigind cu scorul de 36—19 (17—7) partida disputată în compania for­maţiei Elveţiei. Golurile echipei române au fost marcate de Dumitru Berbece, Petre Constantin (cite 8), Măricel Voinea (5), Adrian Ghimeş (4), Tudor Roşea, Marian Dumitru (cite 3), Ion Mo­canu, Doru Porumb (cite 2) şi George Dogărăscu. Golgheterii for­maţiei elveţiene au fost Markus Lau­­ber (5), Roman Caniga şi Hans Hess (cite 4). In celălalt joc al grupei, repre­zentativa Bulgariei a dispus cu 30—17 (13—7) de echipa Nigeriei. Alte rezultate din ziua a doua a preliminariilor : grupa B (la Cluj- Napoca) : Iugoslavia — Maroc 30—24 (16—12) ; Polonia — Turcia 24—19 (13—10) ; grupa C (la Iaşi) : U.R.S.S. — Israel 25—13 (13—7) ; Japonia — S.U.A. 22—19 (12—9) ; grupa D­­ (la Galaţi) : Ungaria — R. F. Germania 26—17 (13—6) ; Coreea de Sud — Austria 33—25 (12—12). Astăzi sunt programate ultimele meciuri din grupele preliminare. (Agerpres) Comportare remarcabilă a sportivilor noştri la campionatele mondiale de popice pentru juniori La campionatele mondiale de po­pice pentru juniori, desfăşurate in oraşul vest-german Ingelheim, spor­tivii români au avut o comportare remarcabilă, cucerind patru medalii, dintre care una de aur, două de ar­gint şi una de bronz. Titlul mondial a fost ciştigat de Adriana Antonesei şi Maria Şopte­rean, învingătoare în proba feminină de perechi, cu un total de 869 punc­te. Medaliile de argint au fost obţi­nute de cuplul Liliana Băjenaru — Elena Bîrnaz în proba de perechi şi de echipa feminină, iar medalia de bronz a revenit Adrianei Antonesei, clasată pe locul trei in proba indi­viduală. HALTERE : Juniorii români din nou printre medaliaţi la campionatele mondiale şi europene La Campionatele mondiale şi eu­ropene de haltere pentru juniori desfăşurate la Belgrad, in limitele categoriei supergrea sportivul român Augustin Culici a obținut medaliile de bronz la totalul celor două sti­luri — cu 365 kg (165 kg plus 200 kg) si la stilul aruncat, cu 200 kg. Pe primul loc s-a clasat concu­rentul bulgar Krastan Krastanov — ,cu 397,5 kg (170 kg plus 227,5 kg), iar locul doi a fost ocupat de Alek­sandr Lewandovski (U.R.S.S.) , cu 395 kg (180 kg plus 215 kg). FOTBAL : Campionatul diviziei A Cele opt meciuri desfășurate du­minică în cadrul etapei a 29-a a campionatului diviziei A la fotbal s-au încheiat cu următoarele rezul­tate : Rapid — Sportul studenţesc 1—0 (0—0), S.C. Bacău — Steaua 2—2 (0—6), F.C.M. Braşov — Flacăra Moreni 0—1 (0—1), F.C. Olt — F.C. Argeş 1—0 (0—0), Gloria — Oţelul Galaţi 0—0, Universitatea Cluj- Napoca — Petrolul 3—0 (2—0), Jiul — Universitatea Craiova 3—0 (0—0), Chimia —„Victoria Bucureşti 0—6. Disputat sîmbătă, meciul Dinamo — Corvinul Hunedoara s-a încheiat la egalitate 3—3 (3—1). BOX, în primul tur al Campiona­telor europene de box de la Torino, la categoria semimijlocie, pugllistul român Ştefan Drişcu l-a învins la puncte, cu o decizie de 5—6, pe po­lonezul Jacek Olejeniczak, în limi­tele aceleiaşi categorii, Vasili Şişev (U.R.S.S.) l-a întrecut la puncte pe Laurent Boudouani (Franţa), iar An­gel Stoianov (Bulgaria) a dispus la puncte de William Walsh (Irlanda). ATLETISM. Proba feminină de 800 m din cadrul concursului atletic internaţional­­de la Riga a fost ciştigată de românca Viorica Beclea cu 1'59/53/100, in timp ce coechipiera în clasament continuă să conducă echipa Steaua cu 50 puncte, urmată de formaţiile Dinamo (41 puncte) şi Victoria Bucureşti ( 35 puncte). Următoarea etapă este programată pentru miine, 3 iunie. • în finala competiţiei internaţio­nale de fotbal „Turneul Marelui Zid“ de la Shanghai, echipa engleză Watford a întrecut cu scorul de 2—0 (după prelungiri) selecţionata R.P. Chineze. în partida pentru locul 3, echipa română de tineret a dispus cu 20 0 de selecţionata provinciei Liaoning. sa Livia Meheş s-a situat pe locul intii in proba de aruncare a greutăţii cu rezultatul de 19,23 m. • In cadrul unui concurs internaţional desfăşurat la Sofia, alteţa româncă Iolanda Oanţă a ciştigat proba de 400 m, cu timpul de 51,44/100, în proba de triplu-salt, bulgarul Hristo Markov a stabilit un nou record european : 17,81 m. • Cu prilejul unui concurs desfășurat la Nitra (Cehoslovacia), cehoslovacul Jan Zelezny a stabilit un nou record mondial in proba de aruncare a suliței : 87,66 m. Vechiul record (85,74 m) aparținea vest-ger­­manului Klaus Tafelmeier.

Next