Scînteia, iulie 1987 (Anul 56, nr. 13952-13978)
1987-07-01 / nr. 13952
PAGINA 2 spntrt de muncă revolutionar, eficaic, in activitatea de partid EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ 9 -larg răspîndită şi generalizată ...Cu nesfirsitul val al dealurilor molcome unduind spre poalele munţilor si cu împărăţia verde a pădurilor, cu locurile sale mustind la tot pasul de istorie sacră, cu strălucirea vestitelor ctitorii voievodale, dar şi cu noile sale cetăţi, fără creneluri, cetăţile industriei moderne ; cu lanurile şi cirezile agriculturii socialiste şi cu bogăţiile din adincuri ale minelor; cu oraşele înnoite strălucind de prospeţime albă in ambianţa de „dulce Bucovină" şi cu perspectivele cutezătoare de progres şi modernitate, judeţul Suceava înfăţişează tabloul unei fericite simbioze intre cele trei timpuri, trecut, prezent si viitor. Un judeţ semnificativ pentru istoria veche si nouă a României, un judeţ de oameni harnici şi destoinici, al căror spirit gospodăresc se vede „de la stradă“, după înfăţişarea locuinţelor din oraşe şi sate.. Imagini confirmate de rezultatele economice semnificative : zilele trecute, organizaţia de partid a judeţului Suceava a fost distinsă cu „Ordinul Muncii“ , clasa I pentru locul întîi ocupat in întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid şi depăşirea planului pe anul 1986 în industrie, construcţii, transporturi şi circulaţia mărfurilor — semnificativă recunoaştere a caracterului net precumpănitor al laturilor pozitive din activitatea organizaţiei. De pe platforma — economică şi morală — a rezultatelor obţinute, organizaţia de partid Suceava a lansat, la începutul acestui an, chemarea la întrecere către toate organizaţiile judeţene de partid in domeniul activităţii industriale. Iar faptele arată că membrii organizaţiei, comuniştii, şi ceilalţi oameni ai muncii nu se complac într-o postură contemplativă de spectatori, ci au înţeles, firesc, să răspundă în primul rînd ei înşişi la propria chemare. Concret, în primele 5 luni ale anului 1987 s-a obţinut o depăşire a planului de 98,5 milioane lei la producţia-marfă industrială ; în aceeaşi perioadă au fost onorate la termen toate comenzile şi contractele încheiate la export, mărfurile sucevene fiind larg apreciate. Sunt rezultate ce reflectă munca oamenilorşi este plăcut să-i auzi pe activiştii de partid punînd pe primul plan şi elogiind destoinicia şi conştiinciozitatea localnicilor) şi, în acelaşi timp, eficienţa activităţii organizaţiei judeţene de partid. Iar dacă ar fi să se selecteze o notă întrucitva distinctă sau mai relevantă în ansamblul metodelor de acţiune folosite curent de comitetul judeţean de partid, aceasta ar putea fi preocuparea insistentă pentru schimburile de experienţă, pentru generalizarea acelor forme şi metode deactivitate ce şi-au verificat eficienţa prin practica unităţilor fruntaşe. Incit s-ar putea spune că, in ce priveşte generalizarea experienţelor pozitive, organizaţia de partid a judeţului Suceava deţine ea însăşi... o experienţă pozitivă. O componentă esenţială a stilului de muncă revoluţionar. Transmiterea experienţelor înaintate nu este o componentă oarecare a muncii de partid, ci reprezintă o latură esenţială a acesteia : principial vorbind, ea decurge logic din mecanismul şi sistemul de relaţii prin care se exercită rolul conducător al partidului — rol ce se realizează nu prin acţiune exterioară, nu prin situarea organizaţiilor de partid „deasupra“ maselor, ci, dimpotrivă, prin integrarea lor cit mai profundă, organică, in toate celulele vieţii sociale ; ca atare, organizaţia de partid nu este „creatoarea unică“ de soluţii pentru problemele mersului înainte al societăţii, nu este furnizoarea inepuizabilă de răspunsuri : ea are tocmai rolul de a stimula creaţia maselor, spiritul de iniţiativă al oamenilor muncii, de a studia, prelua şi sintetiza ideile şi propunerile lor cele mai judicioase, înfăptuirile lor cele mai valoroase — toate reunite în conceptul de experienţă înaintată — şi de a acţiona apoi, sistematic, pentru popularizarea lor largă şi generalizarea aplicării. „Radiografia" unei organizări. Sintetizînd observaţiile analizei întreprinse, se poate contura o „radiografie-etalon“ a organizării acestor schimburi de experienţă, precizindu-se că nu este vorba de o „schemă abstractă“, de o procedură „ideală“, ci de modalităţi practice. în primul rînd, se cuvine apreciată preocuparea de a se asigura o pregătire corespunzătoare, chiar minuţioasă, de a se evita tendinţe de formalism sau organizare pripită, „pe picior“. Practic, organizarea unor asemenea schimburi — desigur cele reuşite, căci există inegalităţi — începe cu mult înainte de desfăşurarea lor, comitetul judeţean elaborîndu-şi tematici orientative pe durata unui an. Schimburile sunt găzduite de unităţimodel, în sensul rezultatelor obţinute, unitatea-gazdă fiind înştiinţată de regulă cu 2—3 luni înaintea acţiunii, iar cele participante — cu cel puţin 2—3 săptămîni. La pregătirea schimburilor de experienţă, indiferent de domeniu, sunt antrenate mai multe secţii ale comitetului judeţean de partid, precum şi alţi factori competenţi, urmărindu-se o concepere şi cuprindere unitare. în acest fel au fost organizate, de pildă, schimburile de experienţă la întreprinderi fruntaşe în realizarea planului şi a contractelor de export, ca I.R.E., întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ — Suceava, filatura Fălticeni, I.U.P.S. şi altele. Cite un colectiv format din activişti ai comitetelor judeţean, municipal şi orăşenesc de partid, conduse de către un secretar al comitetului judeţean, a stabilit — împreună cu organele colective de conducere din unităţile respective — secţiile, atelierele, sectoarele şi locurile de muncă cu cele mai bune rezultate pe linia modernizării producţiei, aplicabile şi în alte unităţi. Colectivul respectiv s-a ocupat şi de alcătuirea programului de desfăşurare a schimburilor de experienţă, care a inclus prezentarea de 4—5 informări, însoţite de material ilustrativ adiacent femei — grafice, planşe, schiţe, diapozitive, filme etc. Se cuvine relevat că accentul s-a pus (şi se pune) nu pa latura expozitivă ; după audierea referatelor, participanţii iau cunoştinţă pe viu de metodele respective, in atelierul sau la utilajele direct implicate, purtîndu-se discuţii cu inginerii, maiştrii, muncitorii şi participind la demonstraţii practice. în sfirşit, în rifarea majoritate a cazurilor, finalul schimbului de experienţă l-au constituit dezbaterile deschise referitoare la aspectele, pozitive sau critice, legate de tema respectivă sau privind situaţia din unităţile participante, conturindu-se măsuri, căi, soluţii şi modalităţi practice de preluare şi extindere. Un criteriu concret al eficienţei. Bineînţeles, gradul de eficienţă, finalitatea schimburilor de experienţă se regăsesc în rezultatele concrete, in imbunătăţirile determinate de preluarea şi aplicarea acelor forme şi metode cărora viaţa le-a confirmat viabilitatea. De pildă, cu bune rezultate s-a soldat schimbul de experienţă organizat recent la Institutul de învăţămînt superior Suceava pe tema aplicării operative în producţie a rezultatelor cercetării ştiinţifice, la care au luat parte cadrele de conducere ale comitetului judeţean de partid, activişti de partid, directori, specialişti, cercetători şi tehnicieni din 65 de unităţi economice. Intervenţiile vorbitorilor, problemele ridicate de reprezentanţii unor întreprinderi şi-au găsit completare prin experimente şi demonstraţii în cadrul laboratoarelor şi atelierelor de producţie ale institutului, s-a discutat intens şi cu interes despre noutăţi şi rezultate concrete in aplicarea unor tehnici de vîrf, in tehnologia fabricării rulmenţilor, prelucrarea electrochimică a metalelor extradure, preocupări pe linia automatizării şi robotizării, controlului nedistructiv, extinderii maşinilor cu comandă numerică şi a poliservirii, organizării ergonomice a locurilor de muncă, folosirii calculatoarelor electronice etc. întreaga acţiune s-a soldat cu o îmbogăţire substanţială a programelor de modernizare ale unităţilor participante, inclusiv cu relevarea unor noi posibilităţi de cooperare intre unităţi şi încheierea unor contracte de cercetare ştiinţifică ; s-a urgentat finalizarea unor contracte, s-a devansat aplicarea unor măsuri tehnice de modernizare a producţiei. Intervalul de timp redus ce s-a scurs nu permite încă o evaluare în date concrete, dar se pot anticipa certe consecinţe pozitive. Schimbul de experienţă organizat la întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ din Suceava — unitate model, bine apreciată şi pe piaţa externă — în legătură cu metode noi de conducere a producţiei a facilitat preluarea şi aplicarea, de către celelalte întreprinderi de industrie uşoară din judeţ, a „regulamentului de calitate“ — o interesantă iniţiativă de la „Zimbrul“ — cu rezultate directe în întreprinderile respective, unde s-a constatat o reducere netă pină la eliminarea abaterilor de la normele de calitate, concomitent cu încadrarea in sarcinile de creştere a productivităţii muncii. După cum un schimb de experienţă intre constructorii de locuinţe la Antrepriza de construcţii-montaj Suceava a avut ca efect recuperarea unor rămineri în urmă, in cele din urmă planul la locuinţe fiind chiar depăşit. în judeţul Suceava, sectorul zootehnic deţine o pondere apreciabilă, or, anul trecut apăruseră probleme serioase în legătură cu asigurarea bazei furajere. în aceste condiţii, a reţinut atenţia comitetului judeţean iniţiativa cooperatorilor de la Udeşti şi Dumbrăveni care au recurs la strîngerea frunzarelor (o parte fiind însilozată în amestec cu porumb şi diverse ierburi, iar altă parte administrată în hrana animalelor, un amestec cu alte nutreţuri). A fost organizat un schimb de experienţă la Udeşti , pregătirea minuţioasă, cadrul larg de participare — au luat parte toţi organizatorii de partid, preşedinţii C.A.P., ingineri, şefi de fermă — demonstraţiile practice, calculele economice au reliefat convingător utilitatea acestei iniţiative pentru compensarea deficitului de nutreţuri ; s-a reuşit astfel, intr-un timp relativ scurt, stringerea a peste 18 000 tone de frunzare, ceea ce a contribuit mult la „scoaterea în primăvară“ a animalelor. Faptul că în zona Fălticeni există, de mai mulţi ani, un important bazini pomicol, cu unităţi ce se evidenţiază an de an prin producţii mari şi stabile de fructe, a determinat Comitetul orăşenesc de partid Fălticeni să iniţieze, la fermele staţiunii de cercetare şi producţie pomicolă, unitate distinsă de două ori cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, un amplu schimb de experienţă, cu dezbateri, întrebări şi răspunsuri, demonstraţii practice. Rezultatul — elaborarea unor programe concrete de acţiune care, aplicate, au facilitat obţinerea în 1936, pe întreg ansamblul zonei, a unei producţii de fructe cu aproape 32 la sută mai mare faţă de plan. Să mai menţionăm un aspect demn de interes : forma de desfăşurare a schimburilor de experienţă nu este claustrată in tipare rigide, fixe , fără a se altera sau diminua conţinutul sau fondul tematic, se încearcă, uneori cu real succes, încadrarea acţiunii respective in coordonate care să îmbine utilul cu atractivul. De pildă, recent a avut loc un original schimb de experienţă la popasul „Trei Movile“, situat pe raza comunei Sadova, la care au participat peste 3 000 de persoane , crescători de animale, ţărani din zona de munte , prezentarea metodelor fruntaşilor, evocarea unei vechi tradiţii profesionale ca „Măsura oilor“, evidenţierea contribuţiilor la realizarea fondului de stat au fost încadrate intr-o serbare folclorică, cu expoziţie de animale de mare randament, aprecieri şi premieri, concursuri pe meserii, parade ale portului popular, programe cultural-artistice. „Bun" - o treaptă spre „şi mai bun". Dessur- Prezentarea unor astfel de aspecte din activitatea Comitetului judeţean de partid Suceava pe linia extinderii experienţei pozitive nu înseamnă estomparea şi a unor constatări de natură critică. Ar fi, astfel, eronat să se considere că rezultatele bune au un caracter absolut şi generalizat ; insistînd asupra unor acţiuni reuşite, trebuie totodată arătat că in acelaşi timp persistă şi unele carenţe şi neajunsuri. Iar, la rindul lor, acţiunile şi rezultatele bune nu pot fi considerate un „optim finit“ sau o sursă de autosatisfacţie ; chiar şi acestea presupun joc pentru şi mai bine, porţi deschise spre activităţi mereu mai inalte calitativ. în primul rînd, există serioase rezerve de îmbunătăţire a organizării schimburilor de experienţă, ţinînd seama de faptul că, pe lingă schimburi caracterizate indiscutabil printr-o pregătire temeinică, aprofundată şi sistematică, au existat şi s-au inclus în „cifra totală“ şi schimburi realizate într-o organizare mai superficială, cu tente de improvizaţie. La unele comitete de partid subordonate se fac asimilări şi identificări între instruiri şi schimburi de experienţă. Incit se poate formula o întrebare căreia, desigur, nu factori pasageri din afară, ci numai organul judeţean îi poate da răspuns asupra corelaţiei necesare dintre numărul (ridicat) şi calitatea (pregătire, conţinut, efecte) schimburilor de experienţă, incit asemenea acţiuni să marcheze întotdeauna puncte, dacă nu de referinţă, în orice caz importante în sfera respectivă. De asemenea, referitor la activitatea constructivă şi urmările schimburilor, realitatea este că persistă inegalităţi, că unele soluţii valoroase, care au format subiectul unor schimburi de experienţă, nu au găsit peste tot aplicarea cuvenită, deşi existau condiţiile necesare ; unele organizaţii de partid, de masă şi obşteşti nu dovedesc suficientă stăruinţă în a determina conducerile unor unităţi economice să nu tergiverseze introducerea de metode şi procedee înaintate. Dacă I.F.E.T. Suceava, I.P.L. Rădăuţi şi altele, in urma schimburilor de experienţă au preluat unele metode înaintate, imbogăţindu-şi programele proprii şi reuşind astfel să-şi depăşească planul de creştere a productivităţii muncii, pe 5 luni din acest an, alte unităţi, ca întreprinderea de materiale de construcţii Suceava sau întreprinderea de sticlă menaj — in condiţii tehnicomateriale asemănătoare sau echivalente — nu şi-au îndeplinit indicatorii respectivi decit in proporţie de 89,1 la sută şi, respectiv, 95,8 la sută. Sau în agricultură , anul trecut I.A.S. Rădăuţi a obţinut un rezultat excelent — pe 300 de hectare, peste 50 tone cartofi la hectar — pentru care a primit titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“. Or, din acelaşi consiliu unic fac parte C.A.P. I Rădăuţi, Horodnic şi Grăniceşti care, deşi vecine, situate în aceeaşi zonă, n-au aplicat experienţa şi metodele înaintate aflate „peste drum“ şi, în consecinţă,, au obţinut doar jumătate din producţia fruntaşilor. A.E.I. zootehnică Gălăneşti a obţinut peste 3 000 litri lapte în medie de la fiecare vacă, in timp ce C.A.P. Frătăuţii Vechi şi Noi, din acelaşi C.U.A.S.C., a realizat doar pe jumătate... Desigur, organizarea unui schimb de experienţă nu poate fi considerată ca încheiată prin desfăşurarea sa ; această activitate are ca parte componentă intrinsecă prelungirea ulterioară a activităţii organizatorice pentru preluarea şi aplicarea învăţămintelor reliefate. In această privinţă, în stilul de lucru al comitetului judeţean de partid s-au afirmat pregnant un şir de aspecte pozitive. S-a permanentizat practica de a se cere conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor vizate să includă în programele de acţiune măsuri decurgînd din experienţele demonstrate , periodic, la nivelul judeţului, dar şi al comitetelor orăşeneşti şi comunale, al organizaţiilor de partid din întreprinderi şi instituţii se solicită informări asupra aplicării iniţiativelor valoroase preluate şi, totodată, se analizează problemele care generează obstacole, piedici sau reticenţe. La fel, cu prilejul deplasărilor pe teren, membrii comitetului judeţean de partid, activiştii săi se interesează şi de aplicarea măsurilor respective. Acestea sunt, categoric, practici bune, mai ales in funcţie de permanenţa şi consecvenţa lor, dar şi aici „binele“ creează loc pentru „şi mai bine“. Referindu-ne, de fapt, nu numai la activitatea organizaţiei judeţene Suceava, ci de valabilitate mai amplă, pe planuri mai largi, se poate face o observaţie cu caracter general : este vorba de faptul că schimburile de experienţă continuă să fie privite în multe locuri într-o optică insuficient de angajantă , figurativ vorbind, parcă diferitele experienţe sau metode avansate ar fi „afişate“ sau expuse intr-un avizier, oferite celor interesaţi ca bunuri puse la dispoziţia participanţilor şi din care cine vrea „se servere“ şi preia, iar cine nu, nu... Cu alte cuvinte, există incă o anumită doză de facultativ , chiar dacă ulterior se intervine urmărindu-se aplicarea măsurilor. Or, eficienţa unor asemenea schimburi ar creşte considerabil dacă chiar pe parcursul desfăşurării lor s-ar discuta mai concret despre posibilităţile de preluare şi aplicare, dacă s-ar stabili măsuri efective, termene concrete, responsabilităţi precise — într-un cuvint dacă s-ar întări latura de necesitate imperioasă (poate chiar, de ce nu, de obligativitate) a introducerii noului , desigur, existînd condiţiile necesare. Aceasta ar permite ca, pe urmă, şi activitatea de control să se desfăşoare la un nivel superior. De altfel, tovarăşul Costică Stoica, prim-secretar al comitetului judeţean de partid, analizind aceste aspecte cu exigenţă critică, sublinia că una din preocupările importante ale comitetului o constituie îmbunătăţirea mai departe a pregătirii şi desfăşurării schimburilor de experienţă. „Considerăm că aprofundarea conţinutului, extinderea diversităţii şi varietăţii tematice a acestor schimburi, urmărirea mai perseverentă a transmiterii şi însuşirii iniţiativelor valoroase reprezintă cerinţe esenţiale ale stilului de muncă revoluţionar, în deplină conformitate cu orientările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Anul 1987 este un an în care judeţul Suceava va cunoaşte noi dimensiuni ale dezvoltării economico-sociale , ceea ce ne impune sarcini calitativ sporite in promovarea a tot ceea ce este nou şi valoros, pentru a întîmpina cu cinste Conferinţa Naţională a partidului. Referindu-ne la tema în discuţie, ne propunem că desfăşurarea schimburilor de experienţă să fie axată mai ferm şi mai insistent pe problemele perfecţionării organizării şi modernizării proceselor de fabricaţie, realizării integrale a planului la producţia fizică, îndeplinirii exemplare a exportului, ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale şi energetice, obţinerii unei înalte eficienţe economice. Ne propunem asemenea acţiuni şi pe şantierele de investiţii pentru scurtarea termenelor de realizare a lucrărilor şi reducerea costurilor acestora. In agricultură ne vom sprijini mai sistematic pe extinderea metodelor şi experienţei fruntaşilor pentru a multiplica unităţile candidate la titlul de „Erou al Noii Revoluţii Agrare“ prin obţinerea unor producţii agricole vegetale şi animaliere superioare, sigure şi stabile. Sucevenii sunt oameni care impresionează prin hărnicie, spirit gospodăresc, conştiinciozitate şi depinde de noi, de îmbunătăţirea continuă a activităţii organizaţiei de partid ca aceste calităţi ale oamenilor muncii să-şi găsească materializare optimă“. ...Incit, pe meleagurile molcomelor dealuri bucovinene, pe locurile mustind la tot pasul de istorie, noi si noi realizări, noi fapte de pricepere si dăruire in muncă să se înscrie in viaţa oamenilor si in anuarele statistice — letopiseţe şi hronici ale vremurilor noi — contribuţii la ridicarea continuă a marii ctitorii colective contemporane, societatea socialistă multilateral dezvoltată. Nicolae CORBU Neculai ROŞCA Sava BEJINARIU COMITETUL JUDEŢEAN SUCEAVA AL P. C. R. Hanul Cheia, judeţul Prahova Arhitectură nouă in municipiul Miercurea-Ciuc Foto : S. Cristian In pădure nu înseamnă • „Brîul vegetal“ al Capitalei - un important factor de mediu • La umbra frunzişului, dar nu şi în afara normelor civice Astăzi, rolul pădurilor în menţinerea şi ameliorarea echilibrului ecologic din crearea unui mediu ambiant sănătos este, in general, bine cunoscut. Să amintim totuşi citeva date ce justifică denumirea ce i se dă pădurii de „plămin verde“ al oraşelor : un singur arbore matur, cu un coronament în medie de 250 mp, produce, intr-un secol, oxigenul necesar vieţii unui om pe o durată de 20 de ani : fiecare arbore este, totodată, un veritabil filtru ce reţine praful, cenuşa, zgomotul ; un hectar de pădure absoarbe anual nu mai puţin de 68 de tone de praf ! Şi incă ceva ce nu ar trebui uitat : pentru a ajunge la deplină maturitate, micului puiet de stejar ii trebuie peste 100 de ani, iar teiului — 80 de ani ! Din acest punct de vedere, al pădurilor. Bucureştiul este un oraş, privilegiat. Deşi aşezată in plină cîmpie. Capitala este împresurată de numeroase păduri — Băneasa. Cernica. Pustnicul. Snagovul.si altele — descendente din legendarul codru al Vlăsiei. Situate la distante foarte mici de oraş, ele ii împrospătează atmosfera constituind, in acelaşi timp, frecventate şi apreciate locuri de odihnă si agrement pentru bucuresteni. în fiecare zi, dar mai ales duminica, ii întilnesti cu miile bucurindu-se de soarele poienilor, de umbra arborilor, de verdeaţa, de florile şi aerul curat al pădurilor. Dar cum se comportă beneficiarii — cetăţenii — faţă de darurile pădurii ? Iată întrebarea la care ne-am propus să răspundem în cadrul unui raid întreprins împreună cu specialişti ai Inspectoratului silvic ai municipiului Bucureşti prin pădurile oraşului. Nu s-ar putea fără „uscături ?". Tesigur, marea majoritate a cetăţenilor preţuiesc şi respectă pădurea — care a străbătut secole ca să ajungă pină la noi şi care trebuie să rămină şi generaţiilor viitoare — au o comportare civilizată, responsabilă faţă de darurile acesteia,de care beneficiază gratuit, ca de unul din numeroasele bunuri pe care statul îl pune la dispoziţia tuturor. Sunt însă, aşa cum aveam să constatăm, nu puţini şi aceia care-şi închipuie că in umbra pădurii îşi pot îngădui, nestingheriţi, să se abată de la normele de civilizaţie, să ignore îndemnurile afişate pretutindeni de organele silvice, care cheamă la grijă faţă de ..aurul verde“. într-una din duminicile trecute, pădurile vizitate erau pur şi simplu invadate de automobilişti. Sute de maşini erau parcate la marginea drumurilor. Dar destul de multe intraseră în pădure călcînd lăstarii si rupînd crengile arborilor... ca să paricheze la umbră. In pădurea Băneasa, chiar lingă un parcaj betonat ce era mai mult gol, autoturismul 19—B—3 171 intrase Pe iarbă, maimai să se urce pe o bancă ce era în fată. Un loc asemănător îşi alesese şi posesorul „Daciei“ 1—B— 17 213. Şi in pădurea Pustnicul am văzut numeroase asemenea maşini (3—B—6 895, 9—B—2 765 şi multe altele) care se afundaseră în frunziş strivind sub roţi mlădiţele a cine ştie citi viitori arbori si mutilind alţii. In pădurea Băneasa, mai multe căruţe trăseseră şi ele în adîrtcul pădurii, transformind acea porţiune în... grajd. — Degeaba am pus bariere, am bătut ţăruşi pe marginea drumurilor pentru a împiedica pătrunderea maşinilor in pădure, ne spunea inginerul Gheorghe Craiciu, şeful Inspectoratului silvic al municipiului. Şi unele şi altele suntînlăturate, iar pădurea vătămată de aceşti oameni lipsiţi de orice simţ civic. Cu toate că era încă dimineaţă, porţiuni întregi erau presărate, nu de florile verii, ci de hirtii şi cartoane, pungi de plastic, resturi de mincare, sticle si cioburi de sticlă, dopuri metalice, in fine, o varietate de gunoaie ce stricau ambianţa locului. Cine curăţă pădurea? Unităţile comerciale amplasate în păduri, atit de necesare servirii unei mari afluente de oameni, au obligaţia de a îngriji şi curăţa un perimetru de 200 de metri de jur-împrejurul lor. Constatăm cu destulă surprindere că in pădure, la doi paşi de o unitate elegantă, reputată, cum este restaurantul ,,Pădurea Băneasa“, se află maldăre de ambalaje, toate ieşite din spaţiul anume PE TEME DE EDUCAŢIE CIVICĂ amenajat, precum şi un adevărat depozit de resturi rău mirositoare, sedimentate de mai mult timp și peste care bîznau roiuri de muște. Aleea care duce spre acest loc este realmente „pavată“ de o parte și de alta cu capace de bere : personalul restaurantului nu s-a mai ostenit, pesemne, să le depună la ghenă, ci le-a aruncat direct în iarbă. Responsabilul unităţii — Gheorghe Oancea — chemat să aprecieze el însuşi situaţia, ne asigură că „într-o jumătate de oră totul va fi lună“, întrebarea este insă de ce a trebuit să aştepte atitea — nu ore, ci zile şi săptămini — pină să asigure rezolvarea unei situaţii ce intră ca o obligaţie importantă în atribuţiile sale de serviciu. Se pare că aici „o curăţenie“ făcută „de ochii“ controlului nu este suficientă. Responsabilul unităţii a mai fost amendat tocmai pentru aceeaşi neglijenţă. Cit despre eventuala scuză e „deverului mare“, ea nu scuză neglijenţa şi comoditatea personalului. O demonstrează printre altele, faptul că, nu departe, la campingul şi braseria Băneasa (responsabil Adrian Crivăţ) domnesc curăţenia şi ordinea cele mai desăvîrşite. La fel şi la cabana „Pustnicul“. Cu eforturi, desigur. „Prima grijă a noastră este să adunăm tot ceea ce lasă cetăţenii pe iarba din jurul unităţii, afirma Valeriu Bejan, şeful cabanei, încărcăm cite o basculantă — ca să vă daţi seama de cantitate“. Deşi, adăugăm noi, în jurul cabanei, ca şi pe drumurile principale sunt zeci de cutii destinate aruncării gunoaielor. Unii cetăţeni preferă însă să le arunce la un pas de locul unde şi-au întins pătura, au mincat şi se odihnesc. Nu vă jucaţi cu focul ! In ultimii ani, ziarele ne-au informat despre evenimente tragice petrecute in alte ţări — păduri incendiate, care cu greu şi după perioade lungi de timp, cu cheltuieli enorme, abia au putut fi stinse. Uneori o simplă ţigară aprinsă, un chibrit aruncat la întîmplare, neobservate la timp, pot provoca adevărate dezastre. Acest pericol este cunoscut pină şi de copii. Şi totuşi, în raidul nostru am întîlnit nu unul, ci numeroase focuri aprinse în pădure. La Băneasa, intr-un luminiș, sub crengile unui brad, intre alte obiecte, se afla instalat un grătar. Silvicultorii avertizează că folosirea grătarului este interzisă. — Nici nu-1 aprindem, ne asigură cei in cauză. Să-l fi adus doar pentru decor ? ne întrebăm. La aproximativ un ceas mai tirziu, din zona respectivă vedem ridicindu-se un vălătuc de fum. Fiindcă fum fără foc nu există, ne apropiem şi vedem că grătarul, departe de a „mobila“ locui, era încins, iar scinteile zburau in toate părţile. Pe şoseaua ce duce spre Pustnicul, o mulţime de alte focuri aprinse, uneori la mai puţin de un metru de liziera pădurii. Unii aduseseră chiar lemne de-acasă, ca să încingă „un foc ca lumea“. Ne oprim la fiecare pentru a-i convinge să le stingă, dar întimpinăm aceeaşi replică : „Am văzut că şi alţii fac focul, l-am aprins şi noi“. Reaua credinţă ne este demonstrată de ocupanţii autoturismului I-B-32015, (sperăm să se reţină numărul) care se „amuzau“ cu flăcările la cîţiva metri de o pancartă pe care se putea citi clar : „Anunţaţi orice început de incendiu !“. Desigur, de această situaţie se fac vinovaţi şi pădurarii. De cele mai multe ori ei se mulţumesc să atragă atenţia, să avertizeze, să ceară să se stingă focurile respective. Dar nu puţine — nn chiar foarte puţine cazuri — ei întocmesc actele de contravenţie cuvenite. Aşa se şi explică de ce în urma pădurarilor focurile grătarelor se reaprind în cele mai multe cazuri. Necesitatea unor măsuri ferme. Nu am pomenit nimic pină acum de legile care ocrotesc pădurea, anume pentru că ele merită oexplicaţie, un comentariu. Există o Hotărîre a Consiliului de Miniştri nr. 920 din 1973 , Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a emis şi el o decizie (nr. 247 din 1986) care conţine prevederi precise, fiecărei contravenţii corespunzindu-i o sancţiune. Ele sunt menite să descurajeze orice act, orice atitudine care ar dăuna acestui important avut obstesc, atit din punct de vedere economic, cit si pentru viata si sănătatea noastră. Aplicarea lor mai severă, nu numai de către organele silvice, ci si de alte foruri — consiliile populare, organele de ordine, pompieri etc., araduce mai multă disciplină intr-un domeniu a cărui însemnătate nu mai trebuie dovedită. Prevederile legale sunt numeroase, dar cazurile de sancţionare a contravenţiilor sunt puţine, ceea ce vorbeşte de la sine despre inconsecvenţă. în ce priveşte autoturismele, este ştiut că nu este permisă parcarea lor nici măcar pe iarba spaţiilor verzi, şi cu atit mai mult în păduri. Citeva raiduri ale serviciilor de circulaţie ar „recolta“ fără îndoială o bună cantitate de contravenienţi , incit să li se taie pofta de a mai confunda pădurea cu ...garajul. Rodica ŞERBAN Anonimatul care stimulează impoliteţea Dar „cheie”( pentru lipsa de solicitudine ? într-una din zilele trecute, pe o linie I.T.B. (101) din cauza pornirii smucite, fără nici o prevenire, a autobuzului şi a închiderii uşilor (se mai intîmplă) un călător a rămas in afara... caroseriei. Intr-un „echilibru“ mai mult decit nesigur, numai cu un picior pe scară, dar fără a putea coborî , întrucit mina, în care-şi ţinea şi servieta, ii rămăsese... în vehicul, agăţată — în cele din urmă — de o bară. „Neobişnuitul“ întîmplării a început in momentul in care şoferul autobuzului (cu numărul 3397), în ciuda faptului că vedea prin oglinda retrovizoare ce se petrecuse (din vina lui) şi auzea prea bine strigătele călătorilor care-i cereau să oprească, s-a angajat intr-un adevărat slalom pînâ la staţia următoare. Unde, o dată ajuns, a găsit de cuviinţă să-i insulte atit pe cetăţenii care-i „deranjaseră“, cit şi pe cel care călătorise... in afara autobuzului. Nu este singurul caz in care călătorii ne semnalează că unii şoferi de pe liniile I.T.B. recurg la apostrofări fără motiv sau numai pentru că sunt întrebaţi din ce cauză nu pornesc la vreme de la capătul de linie, pentru ce nu respectă o cit de aproximativă ritmicitate şi vin „în pachet“, de ce se retrag mai devreme, de ce nu au tichete... Cum se vede, întrebări „indiscrete“ şi „enervante“ la care şoferii vexaţi se dezlănţuie în unele unităţi prestatoare de servicii se risipeşte mai mult timp cu justificarea aminărilor repetate şi in discuţii prea puţin politicoase decit cu execuţia operaţiunii propriu-zise solicitate de client. Un asemenea exemplu ne este adus la cunoştinţă de inginerul Ion Luca Guliotti, din Bucureşti. Avind nevoie de două chei, s-a adresat unităţii de lăcătuşărie a cooperativei meşteşugăreşti „Metalocasnica“ din strada Colţei. I s-a fixat un termen, după cum se obişnuieşte. Dar la data fixată cheile nu erau gata. Nu au fost terminate nici la al doilea, nici la al treilea termen... Dar, ca şi cind tărăgănarea nu era de ajuns, in unitate se mai practică şi favoritismul. Corespondentul ne relatează că, în timp ce mai mulţi cetăţeni aşteptau să le vină rindul, lucrătoarea respectivă i-a lăsat pe toţi baltă, ocupîndu-se de o persoană ce abia intrase şi căreia, pe loc, i s-a confecţionat o cheie. Vrînd să-şi exprime opinia despre proasta servire din unitate, a cerut condica de sugestii şi reclamaţii. Riposta a fost de data aceasta mai mult decit operativă , nu are voie, îi este chiar interzis să dea condica. „Numai şeful de unitate are acest drept, dar şeful nu e, iar cine are timp de pierdut n-are decit să-l aştepte !“. Poate intr-adevăr condica se afla sub lacăt, fiind vorba de un atelier de lăcătuşărie. Si poate tot sub lacăt se tine in această unitate şi solicitudinea faţă de public, faţă de normele de servire civilizată. S. RODICA SCINTEIA — miercuri 1 iulie 1987 NOTE CETĂŢENEŞTI Din materiale recuperate, pentru materiale recuperabile Poate, la început (adică în urmă cu citeva luni), primele „baterii de miniconteinere“ destinate recuperării materialelor refolosibile i-au mirat pe unii gălăţeni. Aceste „baterii“ sunt, în fapt, grupuri de miniconteinere, fiecare cu o destinaţie distinctă , pentru sticlă, hîrtie, feroase, neferoase, mase plastice. Cu un design plăcut, amplasate pe marile artere ale oraşului, in puncte de mare afluenţă, ele sunt destinate impulsionării acţiunii de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile. După cum ne spunea Gh. Muşat, directorul întreprinderii judeţene de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile, miniconteinerele au fost confecţionate din materiale recuperate, în prezent fiind amplasate în Galaţi 78 asemenea „baterii“, alte cinci aflîndu-se un lucru. Intrucît amplasamentul lor trebuie să se integreze armonios în estetica străzii, un accent important a fost pus pe aspectul plăcut al miniconteinerelor. Popularizarea adreselor acestor „baterii“ s-a făcut prin asociaţiile de locatari, dar cea mai bună reclamă a fost existenţa, ca atare, a miniconteinerelor in calea oamenilor, în apropierea locuinţelor. Care sunt rezultatele după primele luni de funcţionare a noilor miniconteinere ? Să le enumerăm : 5,7 tone fier vechi, 2,5 tone fontă, 1,2 tone neferoase, 4,5 tone hirtie, 3 tone sticlă, 0,5 tone mase plastice. E un început bun, care sperăm că va fi amplificat in continuare. Dan PLAEŞU corespondentul „Scînteii” intr-un monolog, greu reproductibil, la adresa „contravenienţilor“ ce li s-au adresat. Exact aşa i-a fost dat să audă, de exemplu, muncitorului Ion Mischie de la întreprinderea „23 August“, om la 50 de ani, ce s-a pomenit cu un potop de cuvinte jignitoare, obscene, proferate de tineretul aflat la volanul autobuzului cu numărul de Înmatriculare 36-B-453 de pe lina 311, numai pentru motivul că își „permisese“ să-l indispună, atenţionindu-l — politicos — că nu a oprit într-una din staţii. Cum se vede, în ambele cazuri am fost nevoiţi să redăm numerele autobuzelor (deşi ele nu au nici o vină) în loc să fi amintit numele şoferilor in cauză, cum ar fi fost firesc, şi eventual, educativ. Numai că este greu de inteles pentru care motiv I.T.B.-ul nu face public numele angajaţilor săi ce lucrează în contact cu publicul : şoferi, vatmani, controlori. Nu de alta, dar dacă ar avea numele-a afişat pe un ecuson sau pe o tăbliţă (cum se procedează la I.T.A. şi cum s-a procedat scurtă vreme şi pe citeva linii I.T.B.) însoţit şi de telefonul autobazei, lucrătorii in cauză s-ar putea să nu mai fie la fel de „nonşalanţi“ şi „curajoşi“ in relaţiile cu cetăţenii, ba chiar s-ar putea ca şi „reputaţia“ unora dintre ei să fie... în pericol. Poate că ar fi şi unele motive ce au dus la instituirea „discreţiei" amintite. Aşteptăm oricum lămuriri suplimentare de la factorii de conducere ai întreprinderii în legătură cu faptul că, cel puţin pină în prezent, numele lucrătorilor ce săvirşesc acte de indisciplină nu este nici la vedere, nici lesne de aflat. Ceea ce face din păcate ca blamul să cadă asupra... autobuzelor. Și, evident, asupra I.T.B.-ului în general. Ion MARIN