Scînteia, ianuarie 1988 (Anul 57, nr. 14111-14136)

1988-01-15 / nr. 14121

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LVII Nr. 14121 | Vineri 15 ianuarie 1988 4 PAGINI — 50 BANI Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P­.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Exe­cutiv a examinat MODUL ÎN CARE S-A ACŢIONAT PENTRU REALIZAREA PLA­NULUI PE PRIMA DECADA A LUNII IA­NUARIE, PRECUM ŞI MĂSURILE PEN­TRU ÎNDEPLINIREA INTEGRALA A PRE­VEDERILOR DE PLAN PE LUNA ÎN CURS ȘI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANU­LUI 1988.­ Din rapoartele prezentate de primul mi­nistru, de prim viceprim-miniştri şi vice­­prim-miniştri ai guvernului a reieşit că oa­menii muncii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinînd, într-o serie de sec­toare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a anului trecut, îndeosebi în ultimele zile, realizările înregistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor proble­melor legate de buna organizare şi desfăşu­rare a producţiei şi, din această cauză, re­zultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a acţionat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din ana­liza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlă­turarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii în toate do­meniile, pentru recuperarea rămînerilor in urmă şi îndeplinirea exemplară a “sarcinilor de plan pe luna ianuarie, pe primul tri­mestru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor şi organizaţii­lor de partid să acţioneze cu toată răspun­derea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posibilităţilor exis­tente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmi­că, integrală, a planului la toate sortimen­tele şi la toţi indicatorii. In mod deosebit, secretarul general al partidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a efor­turilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut să se asigure în toate unităţile de producţie folosirea la maximum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărîre manifestările de indisciplină, de nesocotire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de producţie. In domeniul investiţiilor, pornindu-se de la constatarea că rezultatele din prima de­cadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare şi desfăşu­rare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective sta­bilite pentru acest an să fie date la timp în funcţiune, să intre în circuitul productiv la termenele planificate. Secretarul general al partidului a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o or­ganizare cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unitate şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a tim­pului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut or­ganelor şi organizaţiilor de partid, condu­cerilor ministerelor, centralelor şi întreprin­derilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă totul în vederea realizării sarcinilor prevăzute pentru acest an, astfel incit în 1988 să se obţină cele mai bune re­zultate din actualul cincinal, asigurîndu-se înfăptuirea neabătută a obiectivelor stabili­te de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat MĂSURILE PRIVIND CONSTI­TUIREA, ADMINISTRAREA ŞI UTILIZA­REA FONDULUI VALUTAR CENTRALI­ZAT AL STATULUI. In vederea creşterii răspunderii în reali­zarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît constituirea Fondului valutar centralizat al statului, în legătură cu aplicarea fermă a princi­piilor autoconducerii şi autogestiunii, Comi­tetul Politic Executiv a hotărât ca, în cursul lunii ianuarie, să se definitiveze bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor centrale şi ale tuturor întreprinderilor, şi, în acest cadru, să se acorde o atenţie deosebită rea-lauuni - r ...i, -:i----­lutare. In cadrul adunărilor generale ale oa­menilor muncii, vor trebui să fie larg dez­bătute bugetele de venituri şi cheltuieli ale fiecărei unităţi, urmărindu-se aplicarea fer­mă a principiilor autoconducerii şi autoges­tiunii, întărirea răspunderii colective şi in­dividuale pentru modul în care sunt gospo­dărite fondurile materiale şi băneşti încre­dinţate. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat PROPUNERILE PRIVIND ÎNFIIN­ŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIO­NAREA MINISTERULUI CONTRACTĂRII ŞI ACHIZIŢIONĂRII PRODUSELOR A­­GRICOLE. Ministerul nou creat are sarcina de a realiza politica partidului şi statului in domeniul contractării şi achiziţionării de produse agricole vegetale, al constituirii fondului centralizat al statului la aceste pro­duse, al formării şi păstrării rezervei de stat de produse agroalimentare şi al producerii nutreţurilor concentrate. Acest minister este răspunzător unic pentru activitatea de con­tractare şi achiziţionare la fondul centrali­zat al statului a produselor agricole vege­tale şi a unor produse animaliere din dome­niul lui de activitate. De asemenea, răspunde de preluarea, depozitarea, conservarea şi valorificarea, în condiţiile de calitate prevă­zute de lege, a produselor agricole vegetale destinate fondului centralizat al statului şi asigură evidenţa acestora, atît în unităţile proprii, cit şi în celelalte unităţi agricole de stat şi cooperatiste. In acelaşi timp, Ministerul Agriculturii poartă întreaga răspundere pentru realiza­rea integrală a producţiei agricole planifi­cate, în toate unităţile agricole, pentru con­tractarea de către acestea a produselor la fondul centralizat al statului, pentru livra­rea produselor agricole contractate la timp şi în condiţiile de calitate stabilite. în continuare, Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE PRIVIND ORGA­NIZAREA CONFERINŢEI PE ŢARA A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPU­LARE ŞI A CONFERINŢELOR PE JU-­­DEŢE ALE DEPUTAŢILOR CONSILIILOR POPULARE MUNICIPALE, ORĂŞENEŞTI ŞI COMUNALE. S-a stabilit ca lucrările Conferinţei pe ţară să aibă loc în zilele de 3—5 martie 1988. Aceasta urmează să dez­bată sarcinile ce revin consiliilor populare în lumina hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului, a orientărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru îndeplinirea pla­nului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1988 şi pe întregul cincinal, pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a subliniat ne­cesitatea ca pregătirea Conferinţei pe ţară şi a conferinţelor pe judeţe, desfăşurarea acestora să prilejuiască o largă dezbatere şi un amplu schimb de experienţă cu­­privire la organizarea temeinică a activităţii consi­liilor populare, pentru soluţionarea tuturor problemelor de ordin economic, de sistema­tizare a localităţilor, edilitar-gospodăreşti, GAmaI_/l]ilfinala /lin raw l^r fio arh­irSrafia pentru realizarea îîi cele ntai bi­lte condi­­ţii a tuturor atribuţiilor încredinţate or­ganelor locale ale puterii şi administraţiei de stat. Comitetul Politic Executiv a aprobat PROPUNERILE CU PRIVIRE LA PARTI­CIPAREA ROMÂNIEI LA CEA DE-A V-A ETAPĂ A REUNIUNII GENERAL-EURO­­PENE DE LA VIENA. In deplină concordanţă cu politica exter­nă a partidului şi statului nostru, cu orien­tările, iniţiativele şi demersurile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delegaţia ţării noastre va acţiona, potrivit mandatului încredinţat, pentru desfăşurarea, într-un spirit construc­tiv, a lucrărilor reuniunii, pentru găsirea de soluţii general-acceptabile la problemele in discuţie, astfel încît conferinţa de la Viena să se încheie cu rezultate cit mai bune, să contribuie la înfăptuirea dezarmării, întă­rirea încrederii şi securităţii în Europa, la dezvoltarea cooperării economice, tehnico­­ştiinţifice şi în alte domenii pe continentul nostru şi în lume. Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de asemenea, probleme curente ale activi­tăţii de partid şi de stat. In aceste zile, in centrul preocupărilor tuturor colectivelor muncitoreşti, un obiectiv fundamental al activităţii economice. PLANUL LA PRODUCŢIA FIZICA — realizat ritmic, cu consumuri materiale reduse • Respectarea riguroasă a normelor de consum — norme de lege — condiţie fundamentală pentru în­deplinirea planului • Programul de modernizări tehnologice­­ apli­cat prompt, cu eficienţă maximă • Disciplină severă, spirit gospodăresc în fie­care întreprindere, la fiecare loc de muncă • Acţiuni politico-educative convingătoare, mo­bilizatoare pentru stimularea iniţiativelor privind eco­nomisirea resurselor materiale producţie, cit şi de posibilităţile de îmbunătăţire a acestor condiţii, de rezervele importante care există in fiecare întreprindere şi în întreaga economie pentru reducerea consu­murilor. Ce trebuie bine înțeles ? Faptul că normele de consum sunt lege, deci obligatoriu de respectat de că­tre fiecare întreprindere. Apoi că măsurile pentru încadrarea în consu­murile planificate se cer aplicate, cu eficiența scontată, încă din aceste zile, întrucit normele de consum aprobate pentru 1988 au intrat în vi­goare încă din prima zi de muncă a lunii ianuarie. în aceste condiţii, orice depăşire a consumurilor nor­mate într-un anumit sector. într-o anumită întreprindere este de natură se impun atenţiei îndeosebi cele re­feritoare la reproiectarea constructi­vă şi tehnologică a produselor, pro­movarea largă a materialelor înlo­cuitoare, mai iefine, mai eficiente şi extinderea şi generalizarea aplicării tehnologiilor moderne, în strinsă le­gătură cu modernizarea capacităţilor de producţie. In al patrulea rind , crearea condiţiilor pentru asigurarea unei producţii de calitate, cunoscut fiind cit de costisitoare sunt rebuturile şi remedierile, care însoţesc inevitabil procesele tehnologice care nu sunt bine puse la punct, în care­ califi­carea şi spiritul de disciplină tehno­logică al personalului lasă de dorit. Experienţa a numeroase unităţi care au introdus sistemul de asigurare a calităţii, numit şi sistemul răspun­derii faţă de ca­litate, demon­strează fără echi­voc că acolo unde se munceşte în ordine şi discipli­nă resursele ma­teriale şi energe­tice sunt drămui­te judicios, fiind încorporate în proporţii strict necesare, in pro­duse de înalt ni­vel tehnic, com­petitive. In al cincilea rînd , intensifica­rea preocupărilor pentru recupera­rea şi refolosirea materialelor rezultate din producţie şi din consum, recondiţionarea şi re­­utilizarea pieselor şi subansamblelor. In structura resurselor materiale de bază ale economiei, materiile prime, materialele, piesele şi subansamblele refolosibile ocupă un loc important. Aşa cum aprecia secretarul general al partidului, pe această cale putem şi trebuie să asigurăm peste 50 la suta din necesarul de materii prime, asi­­gurînd totodată importante reduceri ale cheltuielilor materiale. Din toate acestea se desprinde o concluzie clară : în fiecare între­prindere, secție, atelier, la fiecare loc de muncă trebuie să se asigure utilizarea cît mai judicioasă, la limi­tele consumurilor normate, a resur­selor materiale şi energetice. Pen­tru aceasta este necesar ca organele şi organizaţiile de partid să desfă­şoare acţiuni politico-educative con­vingătoare, mobilizatoare pentru sti­mularea spiritului gospodăresc şi iniţiativelor privind economisirea resurselor materiale. Desigur, in acest context se cuvine accen­tuată ideea că diminuarea con­sumurilor materiale şi energetice nu trebuie şi nici nu poate fi conside­rată numai ca o problemă de natură — mai abefi , rîe con­­ştiinţa profesională şi civică a fie­cărui om al muncii, de spiritul său de iniţiativă, gospodăresc. Iată de ce respectarea riguroasă a disciplinei consumurilor trebuie să devină pre­tutindeni o lege de fier a activităţii economice. In strinsă legătură cu sarcinile stabilite în acest domeniu prezentăm în pagina a II-a a ziarului două importante experienţe, soluţii tehnice şi organizatorice valoroase relevate în activitatea unor prestigioase colective muncitoreşti — Combinatul siderurgic Hunedoara şi întreprinderea „Rulmentul“ din Braşov, care, considerăm, pot fi preluate, adaptate şi folosite cu succes intr-un mare număr de unităţi de profil din economia naţională, în cadrul acţiunii de perfecţionare a organizării şi modernizare a proceselor de producţie, să afecteze resursele destinate nu numai activităţii proprii, ci şi altor unităţi, determinind neajunsuri în lanţ în aprovizionarea tehnico-ma­­terială. Care sunt direcţiile principale de acţiune spre care trebuie îndreptate eforturile de economisire ? In primul rind , utilizarea la ca­pacitatea optimă a maşinilor, insta­laţiilor şi liniilor tehnologice, pe­ a­­ceastă cale devenind posibilă nu numai realizarea unei producţii cit mai mari, ci şi reducerea consumu­rilor specifice pe unitatea de produs. In al doilea rind , asigurarea bu­nei funcţionări a fiecărui agre­gat, instalaţie sau maşină, prin exploatarea, întreţinerea şi repara­rea acestora conform prescripţiilor tehnice. Un calcul arată că, îndeosebi în industriile de proces, orice între­rupere şi reluare a producţiei se realizează cu consumuri majorate de materii prime, energie şi combusti­bil, care depăşesc uneori cu 20—30 la sută pe cele realizate în regim de lucru normal. In al treilea rînd , aplicarea ri­guroasă a măsurilor prevăzute in programele de perfecţionare a orga­nizării şi modernizare a proceselor de producţie. In acest sens, controalele au pus­ în'­ evidenţă faptul că într-o serie de întreprinderi rămînerile în urmă în ce priveşte transpunerea în practică a unor măsuri scadente ex­plică într-o proporţie însemnată de ce unele norme de consum au fost depăşite în perioada analizată. Intre măsurile din acest domeniu Se încheie azi prima jumătate a lunii ianuarie a acestui an hotărî­­tor pentru înfăptuirea obiectivelor actualului cincinal. Mai mult decit în alţi anii, în 1988 au fost create condiţii pentru desfăşurarea norma­lă, ritmică a activităţii productive, pentru realizarea integrală a pro­ducţiei fizice planificate şi, în mod deosebit, a exportului. Important este ca pretutindeni, concomitent cu­ eforturile pentru realizarea planu­lui, să se acorde o atenţie deosebită utilizării judicioase a materiilor pri­me, materialelor, combustibilului şi energiei electrice, economisirii seve­re a acestora. In această privinţă, între fac­torii care asigură accentuarea la­turilor calitative i­ntensive dezvoltării econo­mice, în Raportul la Conferinţa Na­ţională a parti­dului tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat în mod deosebit ce­rinţa manifestării unei maxime răs­punderi în gos­podărirea resur­selor materiale şi energetice. „Este necesar să fie luate toate măsu­rile — arăta secre­tarul general al partidului — în vederea folosirii raţionale, ştiinţi­fice a materiilor prime şi materia­lelor, să se respecte neabătut norme­le de consumuri materiale şi energe­tice, să se acţioneze in direcţia e­­laborării de noi tehnologii şi măsuri care să conducă la reducerea mai accentuată a acestora“. Prin Legea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1988 această cerinţă capătă contur firesc sub forma unor sarcini economice precise. Astfel, în cadrul prevederii de reducere cu 50 lei a cheltuielilor la 1 000 Iei producţie­­marfă în industria republicană, pon­derea o deţin desigur economiile care urmează a se realiza prin di­minuarea consumurilor materiale şi energetice. Pentru fiecare întreprin­dere, pentru fiecare colectiv de oa­meni ai muncii căile concrete de reducere a consumurilor materiale şi energetice, de încadrare strictă în normele aprobate trebuie să fie bine gindite şi elaborate, cuprinse în programe limpezi de acţiune. Aşa cum preciza secretarul general al partidului, prin plan sunt asigurate resursele materiale şi energetice necesare unei aprovizionări tehnico­­materiale corespunzătoare, în strictă conformitate cu normele de consum aprobate. Este de la sine înţeles deci cea productivă numai în măsura în care îşi vor drămui cu spirit de răspundere resursele materiale care le sînt alocate şi vor acţiona pen­tru încadrarea riguroasă în normele de consum stabilite. Or, normele de consum au fost fundamentate ţinîn­­du-se seama atît de condiţiile de SATUL LA ORELE ÎNVĂŢĂRII | metodelor de obţinere a unor­­ producţii agricole cît mai mari­­ In pagina a ll-a — relatări din judeţele Vrancea şi Prahova ! ORICE PROGRAM SE CERE URMAT DE PREOCUPĂRI STĂRUITOARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA SA Secvenţe din judeţele TUlcea, Satu Mare şi Tulcea privind modul cum se acţionează pentru Înfăptuirea programelor stabilite de conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid In pregătirea Conferinţei Naţionale a partidului, in cadrul dezbate­rilor din conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid au fost adoptate — aşa cum s-a relatat­ la timpul potrivit — programe cuprinzătoare de măsuri, cu rigori superioare de calitate şi eficienţă pentru munca politico-organizatorică, pentru toate domeniile activității economico-sociale, astfel incit în profil teritorial să­ se asigure, în fie­care județ, îndeplinirea planului economic pe 1988 și pe întregul cincinal. Au fost formulate cu acel prilej propuneri judicioase, critici construc­tive, angajamente şi autocritici sincere. Desigur, participanţii la conferinţele extraordinare ale organizaţiilor judeţene de partid s-au reunit în acele foruri pentru a gîndi şi hotărî împreună ,’ci este de făcut pentru a îndeplini în condiţii tot mai bune sarcinile mereu mai complexe ale etapei actuale, pentru a depăşi sau preveni obstacole şi dificultăţi. Efortul colectiv de gîndire se cere imediat continuat printr-un efort decis de acţiune practică, astfel ca propunerile, angajamentele şi auto­­criticile formulate atunci, programele şi planurile de acţiune să-şi gă­sească ilustrare în fapte, în demersuri energice, menite să determine revirimentul dorit. Iată cîteva secvenţe ale unor asemenea preocupări. VÎLCEA Ecoul constructiv al criticii In ansamblul problemelor majore care au fost supuse unor temeinice dezbateri in Conferinţa extraordi­nară a organizaţiei judeţene de partid, un loc prioritar l-au ocupat cele privind aplicarea în viaţă a programelor de perfecţionare a or­ganizării şi modernizarea producţiei. Legat de acest aspect deosebit de important, s-a hotărît în conferinţa judeţeană ca, în perspectiva imedia­tă, organele şi organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii să acorde maximă atenţie materiali­zării efectelor antecalculate în re­zultatele de ansamblu obţinute de fiecare întreprindere, iar acolo unde apar factori cu influenţe negative să fie adoptate măsuri suplimentare care să determine îndeplinirea inte­grală a indicatorilor fizici, valorici şi de eficienţă economică. Momentul când a avut loc această analiză în conferinţa judeţeană a­­ fost marcat de o situaţie nu tocmai bună in .,ceea ce priveşte îndepli­nirea la ter­­enele scadente a tutu­ror obiectivelor cuprinde în progra­mele stabilite. Astfel, din cele 310 măsuri prevăzute pe anul 1987, pînă la data de 30 noiembrie fuseseră aplicate numai 233 măsuri, iar efi­cienta acestora se concretizase doar în obţinerea unui spor de producţie­­marfă de 5 milioane lei. — Intre unităţile care, pe bună dreptate, au fost criticate — i se spu­nea zilele trecute tovarăşul Panteli­­mon Ungureanu, secretarul comite­tului de partid de la Combinatul chimic Rimnicu Vilcea — s-a numă­rat şi combinatul nostru, iar hotă­­rirea luată in conferinţă ne viza direct, mai ales în ceea ce priveşte încheierea modernizărilor la un nu­măr de cinci instalati care, de mai multă vreme, nu reuşiseră să atingă parametrii proiectaţi de funcţionare. Intr-o analiză detaliată ce a avut loc in cadrul comitetului nostru de partid, la care au luat parte şi mem­brii consiliului oamenilor muncii, precum şi cadrele tehnico-ingine­­reşti care răspund direct de reali­zarea lucrărilor de modernizare, a fost examinată, punct cu punct, fie­care măsură în parte, stabilindu-se noi responsabilităţi şi direcţii de ac­ţiune. Activitatea concretă care a urmat, fermitatea de care s-a dat dovadă au făcut ca problemele res­pective să fie soluţionate operativ şi integral. In spiritul hotăărîrii adoptate de conferinţa judeţeană de partid din 28 noiembrie 1987 şi-au redimensio­­nat preocupările şi comitetele de partid, organele colective de condu­cere din toate cele 24 de întreprin­deri care au sarcini speciale în di­recţia modernizării proceselor de producţie şi care trebuie ca, in per­spectiva actualului cincinal, să asi­gure obţinerea pe această cale a unei producţii-marfă in valoare de 10,8 miliarde lei, in condiţiile redu­cerii cheltuielilor totale de producţie cu 5,2 miliarde lei. — Im­portanţa pe care o acordăm înfăptuirii programelor de moderni­zare a producţiei — precizează to­varăşul Ion Ozon, vicepreşedintele consiliului judeţean de control mun­citoresc al activităţii economico-so­ciale — derivă din faptul că pînă la conferinţa judeţeană, care a rele­vat cu argumente o seamă de ne­ajunsuri, preocupările şi eforturile făcute in această direcţie nu s-au convertit corespunzător in rezulta­tele de ansamblu ale industriei ju­deţului nostru. Pătrunzînd în esen­ţa lucrurilor am avut prilejul să constatăm că în unele unităţi eco­(Continuare în pag. a IlI-a) In secţia turbine a întreprinderii de maşini grele Bucureşti Foto : Sandu Cristian BUCUREŞTI : Producţie fizică peste prevederi Colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de calcula­toare electronice din Capitală a încheiat prima decadă a lunii ia­nuarie cu o depăşire a sarcinilor de plan la producţia-marfă în va­loare de aproape 1,1 milioane lei. Tot pe platforma electronică „Pi­pera“, un alt colectiv din dome­niul tehnicii de vîrf — cel al în­treprinderii de echipamente peri­ferice — a obţinut in aceeaşi peri­oadă, prin organizarea mai bună a muncii şi modernizarea fluxurilor tehnologice, un spor la producţia­­marfă in valoare de peste 3 mili­oane lei. Cu aceeaşi depăşire au încheiat decada şi oamenii muncii de la întreprinderea „Conect“, acest rezultat avind la bază apli­carea unui amplu program de mă­suri tehnico-organizatorice vizind creşterea continuă a productivităţii muncii şi realizarea ritmică a pro­ducţiei. (Agerpres), IAŞI : Livrări suplimentare la export Desfăşurînd larg întrecerea so­cialistă pentru onorarea exemplară a prevederilor de plan la toţi in­dicatorii, colectivul de oameni ai muncii de la întreprinderea de mătase „Victoria“ din Iaşi acordă o atenţie prioritară realizării pro­ducţiei pentru export. Astfel, in prima decadă a lunii ianuarie, acest harnic colectiv a realizat pentru export o producţie în va­loare de peste 2,5 milioane lei, re­­prezentind îndeplinirea si depă­şirea sarcinilor la zi în mod ritmic la toate sortimentele contractate pentru Canada, Anglia şi alte ţări cu îndelungate tradiţii in acest do­meniu. Succesul obţinut este cu atît mai important ca cit unitatea ieşeană va livra în acest an la ex­port o cantitate de mătăsuri de două ori mai mare faţă de anul precedent. (Manole Corcaci).

Next