Scînteia, martie 1988 (Anul 57, nr. 14161-14187)
1988-03-01 / nr. 14161
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! Anul LVII Nr. 14161 Marți 1 martie 1988 4 PAGINI — 50 BANI IN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. A. P.C.R. ÎNDEPLINIREA ritmica integrala a planulu. SPORIREA EFICIENTEI ECONOMICE BACĂU : Producţie suplimentară cu consumuri reduse Răspunzind prin fapte chemărilor adresate de secretarul general al partidului, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din industria judeţului Bacău înscriu în cronica întrecerii socialiste noi şi semnificative succese în îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la toţi indicatorii şi cu prioritate la producţia fizică. Astfel, ca rezultat al sporirii indicelui de utilizare a maşinilor şi utilajelor din dotare, creşterii mai accentuate a productivităţii muncii, întăririi ordinii şi disciplinei, oamenii muncii din industria judeţului au realizat în perioada care a trecut din acest an, peste sarcinile de plan, importante cantităţi de utilaje tehnologice pentru industria chimică şi petrochimică, armături industriale din fontă, organe de asamblare, produse pentru industria electrotehnică, mobilier, furnituri estetice, plăci aglomerate din lemn şi alte produse solicitate de beneficiarii interni şi partenerii de peste hotare. Demn de remarcat este faptul că aceste sporuri de producţie au fost realizate în condiţiile in care s-au economisit importante cantităţi de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil. (Gheorghe Baltă, foto : S. Cristian). DOU : Succese ale sondorilor Ferm hotăriţi să realizeze exemplar sarcinile ce le revin, sondorii Schelei de foraj Melineşti au raportat un important succes : realizarea, Înainte de termen, a prevederilor de plan la indicatorul sonde începute şi terminate, precum şi depăşirea cu 12 procente a lucrărilor de cercetare geologică. Prin măsurile tehnico-organizatorice luate, extinderea unor metode moderne de foraj şi folosirea judicioasă a timpului de lucru, s-au predat, peste prevederile de Plan la zi, două sonde. (Nicolae Bâbălău) BUZĂU : Contractele la export , onorate exemplar Prin folosirea cu randament maxim a capacităţilor de producţie şi asigurarea unui înalt nivel calitativ şi competitiv tuturor produselor, oamenii muncii din industria judeţului Buzău acţionează cu înaltă răspundere pentru onorarea exemplară a contractelor la export. Astfel, în perioada care a trecut din acest an, colectivele din 13 unităţi economice, intre care întreprinderea de utilaj tehnologic, întreprinderea de contactoare, Filatura de liftă pieptănată Buzău şi întreprinderea de producere şi industrializare a legumelor şi fructelor Rîmnicu Sărat, au livrat suplimentar partenerilor externi produse in valoare de peste 8 milioane lei. Demn de remarcat este faptul că sporurile de producţie au fost realizate în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii. (Stellan Chiper). Este evident că progresul şi bunăstarea depind nemijlocit de priceperea cu care ştim să gospodărim resursele de care putem dispune. Cit de importante sínt aceste resurse ? Zăcămintele proprii de cărbune nu sunt foarte mari şi nici nu asigură o resursă cu putere calorică prea ridicată ; petrolul este din ce în ce mai puţin şi se extrage tot mai dificil ; mineralele se află in concentraţii scăzute şi costă foarte mult exploatarea lor ; lemnul din păduri este tot mai scump. Realitatea este că suntem o ţară bogată în... resurse sărace. Şi atunci, pentru o bună parte din materiile prime recurgem la import. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, importăm circa 1O la sută chiar ceva mai mult din ne- »■———■ cesarul de petrol care se prelucrează în ţară, peste 90 la sută din minereul de fier, chiar 60 la sută din cărbunele cocsificabil. 50 la sută din necesarul de piei de bovine. în întregime bumbacul, nichelul, molibdenul, mai importăm cupru şi alte materiale. Toate acestea trebuie să le plătim, deci să facem eforturi pentru a asigura valuta necesară. Desigur, aceste cheltuieli importante pentru asigurarea materiilor prime şi materialelor atît din ţară, cit şi dii import au o deplină justificare. Economia noastră are condiţii de a le prelucra superior, de a le înzeci, însuti şi chiar înmii valoarea prin transformarea lor in produse care incorporează, deopotrivă, şi munca fizică, şi inteligenţă tehnică, în folosul ţării, al bunăstării întregului popor. In această privinţă urmăm o strategie limpede, ştiinţific elaborată de partid, menită să determine dezvoltarea calitativă, intensivă a economiei spre a aşeza România pe o treaptă superioară de progres şi civilizaţie. Un drum care oferă perspectiva clară a obţinerii unor rezultate superioare in producţie, cu condiţia ca toţi oamenii muncii să adere nu în vorbe, ci prin fapte la linia strategică a partidului dovedind iniţiativă si spirit creator in gospodărirea cu cît mai mare eficienţă a resurselor materiale. In acest sens, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., este necesar ca în toate unităţile să se acţioneze cu toată răspunderea in vederea reducerii consumurilor energetice şi materiale, a realizării producţiei cu respectarea strictă a normelor de consum prevăzute şi cu stabilirea de noi căi de diminuare în continuare a consumurilor. Realmente, avem multe de făcut In această privință, intrucit intr-o serie de domenii, în numeroase întreprinderi, resursele materiale nu sunt folosite cu exigenta,și răspundereanecesare, să ne oprim, in attest sens, la Comunicatul cu privire la îndeplinirea Planului national unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1987, in care se arată că, deşi pe ansamblul industriei republicane cheltuielile la 1 000 iei producţie-marfă au fost cu 0,70 lei mai mici decit in anul precedent, în multe unităţi s-au manifestat neajunsuri. Ele sunt legate, intre altele, de neintroducerea și neextinderea tehnologiilor moderne, care au avantajul unor consumuri reduse de materii prime, materiale, combustibil și energie, precum și de neaplicarea riguroasă a normativelor financiare, de neindeplinirea Întocmai a măsurilor de modernizare a producției ceea ce în cele din urmă s-a reflectat b. neîncadrarea in normele și normativele de consum, în cheltuielile materiale planificate. Perpetuarea unor asemenea deficiente trebuie să dea serios de gîndit factorilor de conducere din unităţile respective, din centralele si ministerele de resort, cu atit mai mult cu cit sarcinile pe acest _____ an sint deosebit de mobilizatoare, impunind un real salt calitativ in domeniul gospodăririi resurselor materiale. In acest sens, se cuvine să reamintim că, potrivit planului, in 1988 cheltuielile la 1 000 iei productie-marfă, in industria republicană urmează si se reducă cu 50 lei fată de anul precedent, deci cu o valoare cu mult mai mare decît cea realizată in 1987 fată da 1986. Si, asa cum este firesc, ponderea în această diminuare severă a cheltuielilor trebuie să o deţină reducerea consumurilor materiale. în practică, in rîndul anumitor factori de conducere din Întreprinderi care nu reuşesc să asigure o disciplină riguroasă a consumurilor şi-a făcut loc o concepţie cu totul greşită. De curind, un director al unei întreprinderi constructoare demaşini ne mărturisea că trei zile a a făcut antecariefră la un omolog al său dintr-o unitate furnizoare de pe malul Dunării, încercind să-l determine să-i livreze anumite materiale. Dar a avut prea puţin ciştig de cauză. Evident, vroia să sublinieze anumite greutăţi in aprovizionarea tehnico-materială. Intrăm însă in secţia de prelucrări mecanice a Întreprinderii şi la un strung, la care Cornelia CÂRLAN (Continuare in pag. a II-a) RESURSELE MATERIALE ŞI ENERGETICE - utilizate cu înaltă răspundere .CAMPANIA OL__ Unul din obiectivele subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, la recenta Plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, este ca însămînţarea culturilor de primăvară să se încheie pină la 15 aprilie. De la Ministerul Agriculturii aflăm că din punctul de vedere al executării mecanizate a lucrărilor, campania agricolă de primăvară poate începe în orice moment. De altfel, in unele judeţe din vestul şi sudul ţării, însămînţarea culturilor din prima urgenţă a şi inceput, lucrare ce trebuie extinsă pretutindeni, imediat ce se poate intra in timp cu mijloacele mecanici Practica a dovedit că scurtarea maximum duratei insămînţărilor de primăvară — condiţi esenţială pentr obţinerea uno producţii superioare — se poat realiza prin folosirea agregatele complexe de pregătire a terenului și insămînţăr care execută cu 2—3 lucrări simultan. Avantajele sunt multiple. Folosirea celor peste 40 000 de agregate complexe realizate in acest an are ca efect exploatarea cu randament ridicat a tractoarelor, reducerea consumului de combustibil şi evitarea tasării terenului. Pentru a mări precizia la semănat, a asigura o densitate şi o repartizare optimă a plantelor pe teren, precum şi o răsărire uniformă. in acest an au fost aduse o serie de îmbunătăţiri celor două tipuri de agregate, complexe mai răspîndite, de pregătire a terenului şi semănat. Desigur, folosirea pe scară largă a agregatelor complexe, precum şi funcţionarea perfectă a acestora cer să se pună şi mai mult accentul pe instruirea tuturor lucrătorilor agricoli. Una din căi o constituie difuzarea in toate unităţile a tehnologiilor cuprinzind scheme de lucru pentru insăminţările de primăvară cu toate detaliile privitoare la adîncime, distanţa intre rinduri, norma de sâmînţă la hectar, viteza de înaintare a utilajelor etc. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că aceste tehnologii au fost aduse la cunoştinţa tuturor celor ce le vor aplica, la nivelul la care îşi desfăşoară fiecare activitatea. Este ştiut că pentru obţinerea de recolte superioare, o cerinţă esenţială este ca semănatul să se facă cu cea mai mare precizie. Precizie care depinde în cel mai înalt grad de efectuarea reglajelor la diferite culturi, in funcţie de sol şi condiţiile de climă. Trebuie arătat că în momentul insămînţării se decide densitatea, iar greşelile care se văd abia după răsărire — goluri in cultură sau mai multe plante grupate la un loc — nu mai pot fi corectate. Bine se procedează în acele judeţe în care pentru fiecare cultură mecanizatorii dispun de cartonaşe tipărite, cuprinzind reglajele şi dimensiunile la care se lucrează. Spunem aceasta intrucit numărul reglajelor care se fac la maşinile deosebit de complexe existente în dotarea agriculturii noastre depăşesc cifra de o mie, iar mecanizatorii trebuie să le aibă proaspăt în minte înainte de a intra în cîmp. O altă cerinţă de mare importanţă este organizarea formaţiilor de lucru, in aşa fel incit acestea să răspundă condiţiilor din teren. Pentru asigurarea unei exploatări eficiente, a Întreţinerii corecte a utilajelor şi evitarea deplasărilor in gol, in staţiunile pentru mecanizarea agriculturii s-a stabilit să se organizeze 5 000 de tabere in cimp. Un accent deosebit trebuie să se pună pe întreţinerea zilnică şi periodică a utilajelor. In acest scop este necesar ca atelierele mobile să fie dotate corespunzător, iar operaţiunile de întreţinere să fie efectuate zi de zi in prezenţa şefilor de secţii sau a unor specialişti de la S.M.A. Este o realitate incontestabilă de care e bine să ţină seama acum toţi specialiştii mecanici şi mecanizatorii şi nu la sfirşitul anului, că una din principalele cauze ale cheltuielilor mari cu reparaţiile utilajelor şi a veniturilor reduse pe utilaj se datorează defectării acestora dincauza neîntreţinerii corespunzătoare. ’ Creşterea răspunderii mecanizatorilor pentru calitatea lucrărilor — condiţie de bază a realizării producţiilor planificate — constituie un alt element de care trebuie să se ţină seama la organizarea formaţiilor şi la întocmirea programelor de lucrări. De asemenea, este necesar să se aibă în vedere, pe cit posibil, ca fiecare tractorist să însămînţeze, să întreţină şi să recolteze cultura de pe aceeaşi suprafaţă. Informaţiile mixte, şefii de fermă sunt datori să urmărească cu cea mai mare atenţie cum şi-au îndeplinit obligaţiile atit cooperatorii, cit şi mecanizatorii pentru a putea stabili cu precizie contribuţia fiecăruia la realizarea producţiilor. Asigurarea, distribuirea şi gospodărirea motorinei constituie una din condiţiile realizării ritmului de lucru stabilit. In ce priveşte asigurarea, lucrurile sunt clare: pentru fiecare lucrare se stabileşte, în funcţie de tehnologie, un anumit consum pe hectar, cantitate ce urmează să se livreze unităţilor. Se ridică însă unele probleme în ce priveşte distribuirea. Din cauza nerespectării planificării iniţiale, stabilită pe bază de contracte în TM "între unităţile S.M.A. şi PECO, s-au produs uneori perturbaţii care au dus la întîrzierea lucrărilor. Insistăm asupra acestui fapt intrucit anul trecut din cauza schimbării pe parcurs a depozitelor de aprovizionare, un mare număr de tractoare au bătut inutil sute de kilometri pentru a aduce motorina. Este suficient să amintim că mai tot timpul S.M.A. Fundeni, Ulmeni şi Chiselet din judeţul Călăraşi şi-au adus motorina tocmai de la... Cernavodă. Calculele arată că numai cu motorina consumată In plus de cele trei unităţi cu transportul acesteia pe distanţe mai mari decît cele prevăzute iniţial se puteau ara cîteva mii de hectare. Referitor la modul în care este gospodărită motorina se impun cîteva precizări. Este clar stabilit ca ea să fie folosită numai pentru lucrările prevăzute in program, schimbarea destinaţiei ducînd la întîrzieri. In altă ordine de idei, mai este încă timp să se realizeze între unităţile S.M.A., acolo unde este cazul, o echilibrare a dotării tehnice cu volumul de lucrări şi suprafeţele. S-ar evita in acest fel deplasările păgubitoare de utilaje pe mari distanţe cu totul nejustificate in condiţiile in care ar exista acest echilibru. A gospodari bine motorina ,înseamnă şi a folosi utilajele potrivite la lucrările potrivite. La insăminţări, de exemplu, dau rezultate bune tractoarele de 45 CP, care consumă mai puţin decit cele de 65 CP. De asemenea, nu trebuie lăsat la o parte rolul întreţinerii, a efectuării corecte a reglajelor, foarte importante şi in ce priveşte reducerea consumului de combustibil. lucian CIUBOTARU CUVlNTUL HOTĂRlTOR IL AU, ACUM, MECANIZATORII IN PREGĂTIREA CONFERINŢEI pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Puternica dezvoltare economică - baza materială a deplinei egalităţi in drepturi a tuturor fiilor patriei La două decenii de la constituirea sa ca judeţ prin legea de reorganizare administrativ-teritorială, COVASNA înfăţişează astăzi tabloul uneia din cele mai spectaculoase dezvoltări economico-sociale pe ansamblul ţării. Aceasta a fost posibilă. In cadrul larg înnoitor deschis de Congresul al IX-lea, ca urmare a politicii înţelepte a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de repartizare raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, de dezvoltare armonioasă şi echilibrată a tuturor zonelor şi judeţelor ţării, cu precădere a celor rămase in urmă economia Aceasta, ca temelie sigură a progresului rapid al întregii ţări şi, totodată, ca o cerinţă esenţială de a asigura aplicarea in viaţă a deplinei egalităţi pe baza puternicei dezvoltări economice, industriale şi sociale a tuturor judeţelor. „După cum ştiţi , arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la puţin timp după constituirea noilor unităţi administrativ-teritoriale , partidul nostru consideră că pentru a realiza in viaţă principiile deplinei egalităţi socialiste intre toţi cetăţenii României, fără deosebire de naţionalitate, este in primul rind necesar să asigurăm o puternică dezvoltare a industriei, a întregii vieţi sociale în toate judeţele ţării, pe întinsul întregii patrii“. Ca urmare a acestei politici, aplicate consecvent şi cu fermitate de partidul nostru, beneficiind de uriaşe fonduri de investiţii, de ritmuri inalte de dezvoltare, localităţile judeţului au fost scoase din inerţia şi înapoierea economică moştenite de la trecut, au fost lansate spectaculos pe calea industrializării socialiste, a modernizării agriculturii, dezvoltării zestrei social-culturale şi edilitargospodăreşti, ridicării continue a nivelului de viaţă al tuturor locuitorilor, fără deosebire de naţionalitate. Pentru a avea o imagine cit mai exactă a dezvoltării economico-sociale ample şi rapide a judeţului în aceşti 20 de ani, este bine să ne reamintim de unde am pornit. In 1968, potenţialul industrial al judeţului se rezuma la o fabrică de textile şi una de ţigarete, in oraşul Sfintu Gheorghe, o mină de cărbune in Baraolt şi citeva unităţi de exploatare forestieră, citeva ateliere ale industriei locale alimentare sau ale cooperaţiei meşteşugăreşti, care păstrau tradiţia breslelor, la Tîrgu Secuiesc, la Covasna, Intorsura Buzăului. Astăzi, ca urmare a politicii partidului de repartizare echilibrată şi armonioasă, raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, s-au creat condiţii de afirmare multilaterală a tuturor capacităţilor creatoare şi pentru locuitorii judeţului nostru. Transformările profunde petrecute in perioada ce cu mindrie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“ au marcat ample mutaţii atit in geografia social-economică a judeţului, cit şi in structura socioprofesională a locuitorilor săi. In această perioadă, judeţul a primit fonduri de investiţii de peste 25 miliarde de lei. Astfel a fost posibilă construirea unor puternice platforme industriale şi unităţi economice moderne in toate cele cinci aşezări urbane ale judeţului, ca şi în unele comune, care, datorită gradului de dezvoltare economicosocială, se numără astăzi printre localităţile agroindustriale In perspectivă de viitoare centre urbane. In această perioadă, valoarea fondurilor fixe existente in unităţile socialiste a crescut de 113 ori. Noile obiective industriale repartizate şi ele raţional pe teritoriul judeţului, modernizarea fluxurilor productive şi a Întregului proces de producţie au determinat o creştere substanţială a producţiei industriale, care a cunoscut, in 1987, un spor de peste 10 ori faţă de 1965. Semnificativ este şi faptul că astăzi industria judeţului realizează doar in 36 zile volumul producţiei anului 1965. Mutaţii importante au avut loc şi în structura industriei, mai ales prin crearea unor noi unităţi constructoare de maşini, purtătoare de progres tehnic. Dacă această ramură reprezenta in 1965 doar 2 la sută din volumul producţieiîntregii industrii a judeţului, astăzi ea se apropie de 40 la sută. întreprinderile noastre exportă astăzi produse de înaltă calitate şi competitivitate in peste 40 de târî de pe toate continentele. Ca efect al întregii dezvoltări economice, personalul muncitor a crescut în anul 1987 de aproape 3 ori faţă de anul 1965, din care peste 40 de mii de oameni ai muncii sunt ocupaţi în sfera activităţii industriala Meserii cîndva necunoscute pe aici, ca operator chimist, constructor de maşini şi utilaje, de motoare electrice şi aparataje de bord pentru diferite tipuri de autocamioane, auto-Ioan IICEU prim vicepreşedinta al Consiliului popular judeţean Covasna (Continuare In pag. a IlI-a) Sfintu Gheorghe — un oraş modern, in continuă dezvoltare Foto : S. Cristian I DIN ACTUALITATEA^ SOCIALISTĂ^ ȚÂRII | OAMENI DE NOTA 70 In urmă cu un an de zile, la o analiză a rebuturilor in secţia turnătorie a întreprinderii „Independenţa“ din Sibiu, un şef de echipă a pus degetul pe rană : „Cu oameni de nota 6 nu poţi face producţie de nota 10“. Toamna trecută, la secţia cazangerie grea a aceleiaşi întreprinderi, un beneficiar extern a semnat contractul pentru o mare comandă doar după o probă practică de sudură specială, la care au fost supuşi sudorii. 64 de sudori înscrişi. 64 de note de 10. Oameni de nota 6. Oameni de nota 10. Două ipostaze şi o singură concluzie: nota omului e dată de calitatea muncii sale. Iar calitatea muncii, de pregătirea sa. Joi, ora 9. Curtea întreprinderii cunoaşte animaţia specifică aulelor universitare. Au loc examene, în proba teoretică, la cursurile de policalificare cu o durată de 6 sau 8 luni, în funcţie de gradul de complexitate a meseriei. — La noi, ziua de joi este destinată şcolii. De aceea o numim „ziua politehnică a uzinei“ — spune Ştefan Vasiu, secretarul comitetului de partid pe întreprindere. Avem cursuri de ridicare a calificării profesionale şi de policalificare pe fiecare secţie şi pe fiecare meserie în parte, pentru toate categoriile de personal. Din sală iese primul examinat. E o cunoştinţă mai veche, lăcătuşul Ioan Albu, secretar de partid la cazangerie uşoară, secţie care a ocupat locul I pe întreprindere în întrecerea socialistă pe anul trecut. — Cum a fost ? — Dacă secţia e fruntaşă, la examen nu pot fi pe locul II. Prin natura profilului său de fabricaţie foarte complex şi ■ divers, întreprinderea „Independenţa“ nu este numai „mecanicul-şef“ al industriei constructoare de maşini, aşa cum e supranumită, ci şi o Secvenţe de la „Politehnica" întreprinderii „Independenţa" Sibiu mare uzină în care noul şi unicatul constituie baza producţiei sale. Aceasta presupune o mare mobilitate tehnică, o dinamică alertă a procesului de producţie, care, în termen scurt, să poată face faţă oricărei comenzi noi. Or, pe lingă dotare, se cere să ai numai oameni de nota 10. Iată raţiunea existenţei „politehnicii uzinei“. Tocmai trage un bilet la examen lăcătuşul Nicolae Borzea, de la secţia de utilaj metalurgic. Răspunde bine la primul punct, la fel şi la următoarele, rezolvă problema de matematică fără dificultăţi. Fişa individuală de practică, ce atestă efectuarea celor 300 de ore in cea de-a doua meserie — zidar-şamotor — mai cuprinde menţiunea : „împreună cu colegii săi lăcătuşi din secţie au inzidit trei cuptoare, dovedind reale aptitudini în noua meserie“. „Lucrarea de diplomă“ face parte integrantă din planul de producţie al atelierului sau secţiei. Iar a doua meserie nu înseamnă o nouă meserie situată pe planul doi, ci încă una deprinsă şi stâpînită în condiţii egale de îndeminare, operativitate şi calitate. Stelian Mihai, şeful biroului învăţămint, face o sumă a „studenţilor“ — 4 176, din care 3 380 sunt muncitori, în 63 de cursuri. — Restanţieri nu aveţi ? întrebăm. — Restanţieri. In sens universitar, nu. Avem însă unii care au abandonat cursa pe parcurs, fie că n-au frecventat cursurile, fie că n-au efectuat orele de practică. Şansa lor e s-o ia din nou de la capăt, dar cu seriozitate. Uzina nu poate fi o instituţie de binefacere pentru leneşi. De aceea nu semnăm diplome în alb. Eliberăm doar certificate de competenţă. Examenul continuă. Ies şi intră alţi cursanţi. Inginerul Sabin Oneţiu, directorul celei mai noi fabrici a întreprinderii — elemente de structură pentru centrale electrice nucleare — a venit să-şi vadă propriii studenţi la examen. — Prezenţa mea aici ? Ştiţi, noi lucrăm în regim de asigurare absolută a calităţii. De la intra-Ion Onuc NEMEŞ corespondentul „Scînteii* (Continuare in pag. a IlI-a)