Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)
1988-11-01 / nr. 14370
PAGINA 2 SCÂNTEIA — marti 1 noiembrie 1988 PUTERNICĂ MOBILIZARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA OBIECTIVELOR ECONOMICE ÎNCHEIEREA grabnică a tuturor lucrărilor prahova : Sînt necesare măsuri hotărîte pentru grăbirea recoltării sfeclei de zahăr In judeţul Prahova au fost cultivate anul acesta cu sfeclă de zahăr 4 200 hectare, recolta fiind strinsă, pină la începutul săptămînii, de pe 69 la sută din suprafaţă. Volumul mare de lucrări rămase de efectuat impune intensificarea activităţii in toate unităţile agricole cultivatoare pentru ca, cel mai tirziu la 10 noiembrie, producţia să fie strinsă de pe întreaga suprafaţă şi expediată întreprinderilor de industrializare. Comandamentul judeţean pentru agricultură a stabilit noi măsuri prin aplicarea cărora lucrarea se va încheia la termenul planificat. Recoltarea porumbului de consum fiind practic încheiată permite concentrarea mijloacelor mecanice şi a forţei de muncă la strîngerea sfeclei de zahăr. Am urmărit cum se desfăşoară această lucrare in mai multe unităţi din consiliile agroindustriale Drăgăneşti şi Albeşti. Cea mai mare suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr din consiliul unic Drăgăneşti, 300 hectare, o are cooperativa agricolă Gherghiţa. Aici, recolta a fost strinsă de pe 120 hectare. „Am terminat culesul porumbului, astfel incit forţele au fost concentrate pe terenurile cultivate cu sfeclă de zahăr , ne spune inginerul-şef al unităţii, Ion Constantin. De exemplu, la ferma nr. 4 lucrează peste 90 de cooperatori. Intr-adevăr, se muncea intens. Recolta este foarte bună. De pe suprafaţa cultivată aici s-au recoltat peste 30 de tone la hectar. Şeful fermei, inginerul Dumitru Ghiţă, organizase foarte bine munca, cooperatorii stringeau sfecla în urma dislocatorului. Transportul la bază se făcea operativ, folosindu-se atit mijloacele auto, cot şi atelajele. Eforturile stăruitoare depuse, in aceste zile, in fermele zootehnice ale cooperativei agricoledin Salonta-Bihor pentru realizarea cantităţilor de furaje stabilite prin balanţa furajeră se împletesc aici cu grija pentru a asigura o calitate deosebită nutreţurilor îrvinozata Foto : Marian Antal Şi la cooperativa agricolă Drăgăneşti lucrau un număr mare de oameni. La ferma Bărăitaru aproape 80 de cooperatori reuşiseră să trimită la baza de recepţie mai mult de 100 tone sfeclă. Pentru a se preveni pierderile determinate de scăderea temperaturii, întreaga cantitate de sfeclă recoltată era transportată imediat pentru a nu rămine peste noapte in cimp. „Mai avem de strins recolta de pe aproape 180 hectare , ne-a precizat preşedintele unităţii, Ivancea Muşat. Prin faptul că am încheiat culesul porumbului, putem repartiza mai multe forţe la recoltarea sfeclei de zahăr, astfel incit livrarea acesteia se va încheia la termenul planificat“. Cooperatorii din Albeşti au reuşit să-şi organizeze mai bine munca, dovadă că mai au de strins recolta de pe numai 180 hectare cultivate. Pentru a grăbi ritmul transportului la baza de recepţie Cricov, cu sprijinul consiliului popular al comunei Albeşti-Paleologu, s-au mobilizat toate atelajele din comună, care, alături de cele 7 autocamioane, transportă sfecla din cimp. Din păcate, nu la fel de bine era organizată munca la cooperativa agricolă Buda-Palanca din consiliul agroindustrial Drăgăneşti. Dincolo de faptul că sfecla a fost strinsă doar de pe jumătate din suprafaţa cultivată, există mari deficienţe şi la transport, întrebată fiind de preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie, tovarăşul Ion Damaschin, care ne-a însoţit in acest raid. de ce nu se foloseşte dislocatorul pentru uşurarea muncii şi creşterea ritmului la recoltat, economista fermei, Maria Dinu, motivează că „ne costă prea mult“, deşi nici măcar nu ştia cit. Dar nu numai atit. In cimp, datorită lipsei de îndrumare şi control, răminea multă sfeclă nerecoltată. Nici transportul nu era bine organizat. In ziua documentării noastre doar o singură maşină cu remorcă plecase spre baza de recepţie Zănoaga. Cum până la bază erau nu mai puţin de 30 de kilometri, se înţelege că, în acea zi, al doilea transport nu s-a mai putut face. A fost necesară intervenţia organelor judeţene de specialitate pentru ca sfecla să fie trimisă la baza din Drăgăneşti, aflată la mai puţin de 7 kilometri. Ultimul popas facem la baza de recepţie a sfeclei de zahăr Drăgăneşti. Şefa bazei, Alexandrina Nicolescu, ne spune : „Astăzi nu am primit nici un vagon de la Fabrica de zahăr Urziceni. Sigur, cantitatea din bază va creşte pentru că numai astăzi am primit 200 tone sfeclă de zahăr de la cooperativele agricole Gherghiţa, Drăgăneşti şi Balta Doamnei“. Cum ritmul recoltării sfeclei de zahăr a crescut în toate unităţile, se cuvine să facem un apel la întreprinderile prelucrătoare pentru a organiza mai bine transportul şi a asigura un flux corespunzător pe circuitul recoltare — transport. In acelaşi timp, organele agricole judeţene trebuie să asigure organizarea exemplară a muncii in toate unităţile, astfel incit măsurile stabilite de comandamentul judeţean privind intensificarea livrării sfeclei de zahăr să fie aplicate întocmai. Ioan MARINESCU corespondentul „Scinteii" In judeţul Suceava, comparativ cu anul trecut, au fost asigurate cantităţi mai mari de furaje. La fin, de exemplu, realizările sunt superioare cu peste 30 000 tone. Cu toate acestea, faţă de prevederile din plan, cantităţile depozitate sunt mai mici. La fin, faţă de un necesar de 126 900 tone s-au asigurat numai 97 750 tone. Sunt multe unităţi agricole, între care cooperativele agricole Udeşti, Fălticeni, Todireşti, Boroaia, Bogdăneşti, Horodnic, asociaţiile economice intercooperatiste zootehnice Gălăneşti, Rădăuţi, Hinţeşti, care au depozitat cantităţi mai mari faţă de cele prevăzute în program. Rezultate mai slabe, de numai 39— 54 la sută, au cooperativele agricole Bilca, Moara, Drăgoieşti, Satu Mare, Ipoteşti, Poieni-Solca. La suculente, pină în ziua de 30 octombrie s-au depozitat 344 900 tone. La direcţia agricolă se prelimină realizarea a 467 000 tone, cantitate apropiată de cea planificată. O analiză atentă arată însă că şi la furajele suculentă situaţia este diferită de la o unitate la alta. Dacă peste 80 la sută din unităţile agricole îşi vor asigura in totalitate necesarul de furaje suculente, cooperativele agricole Comnu Luncii, Emil Bodnaraş, Baia, Preuteşti, Vultureşti realizează, cantităţi mai mici faţă de cele stabilite in plan. La grosiere, cantităţile depozitate însumează 74 590 tone. Cooperativele agricole Bălăceana, Liteni-Moara, Horodniceni, Fălticeni, Buneşti, Liteni, Vultureşti, Muşenita, Grămeşti, Dumbrăveni, Fintînele, Siminicea, Adincata işi asigură in totalitate grosierele necesare, avînd chiar şi unele disponibilităţi. Altele insă — Vicovu de Jos, Gorovăţ, Frătăuţii Vechi, Drăgoieş.., Râdăşeni etc. — se înscriu cu mari deficite. Deficitele de furaje la sortimentele amintite trebuie compensate prin stringerea şi conservarea a tot ce mai oferă cimpul in această perioadă. Spunem aceasta intrucit, deşi timpul este înaintat, cimpul mai oferă încă suficiente furaje. Este vorba, mai ales, de cocenii de porumb şi coletele de sfeclă de zahăr. In prezent, în toate unităţile agricole continuă insilozarea cocenilor, care sunt tocaţi şi depozitaţi in straturi alternative cu tăiţei de sfeclă. Intrucit vremea este destul, de rece, producindu-se şi îngheţ la sol, s-a intensificat insilozarea ultimelor cantităţi de colete de sfeclă de zahăr în amestec cu coceni tocaţi. O atenţie mai mare trebuie acordată intensificării lucrărilor de depănuşare a porumbului. Din datele furnizate de direcţia judeţeană agricolă rezultă că, pină in seara zilei de 30 octombrie, a fost depănuşată numai o mică cantitate din porumbul pentru boabe. Ca atare, la ariile din cimp se mai află cantităţi mari de coceni. De asemenea, este necesar să fie transportaţi toţi cocenii în vederea depozitării lor în bazele furajere. Cele 69 cooperative agricole din judeţ dispun de 150 utilaje pentru tocat furaje. Această forţă mecanică a permis ca, peste tot, să înceapă prepararea furajelor în amestec cu borhot de la fabricile de spirt, bere şi amidon, crescînd gradul de digestibilitate şi valoarea lor nutritivă. Totodată, în vederea completării necesarului de furaje grosiere au fost organizate 5 echipe mari, dotate cu mijloace mecanice pentru stringerea şi transportul furajelor grosiere, care s-au deplasat in judeţele din sudul ţării. Pe această cale, pină acum au fost aduse 5 000 tone de furaje grosiere, iar în perioada imediat următoare vor mai fi aduse alte 15 000 tone. Bineînţeles, şi acestea sunt tocate şi depozitate in amestec cu tăiţei de sfeclă şi borhot. In unele unităţi a început, deşi încă timid, adunarea şi depozitarea frunzelor pentru a compensa şi pe această cale deficitul de grosiere. Există încă destule resurse vegetale care pot şi trebuie să fie depozitate. Esenţial este ca, peste tot, să fie mobilizate forţele necesare la adunarea şi transportul acestora în bazele furajere. Sava BEJÎNARIU corespondentul „Scinteii" suceava : Toate furajelestrinse şi puse grabnic la adăpost! ÎN AGRICULTURA argeş . Exigenţă maximă la calitatea arăturilor După încheierea insămlntărilor şi a altor lucrări de sezon. In toate unităţile agricole din judetul Argeş s-a trecut cu forte sporite la efectuarea arăturilor de toamnă. Potrivit programului stabilit de comandamentul judeţean pentru agricultură, aici urmează să se efectueze, intr-o perioadă cit mai scurtă, alături pe 79 327 hectare. Ca atare, toate tractoaree rămase disponibile au fost concentrate la executarea acestei lucrări spe a se realiza cel puţin vitezele stabilite. Care e stadiul la zi al lucrării ? „Pină în prezent, ne spune inginerul Petre Leca directorul Trustului de mecanizare Argeş, au fost efectuate ogoare de toamnă pe 30 la sută din suprafaţa prevăzută, cele mai bune rezultate inregistrîndu-se în consiliile agroindustriale Mărăcineni, Topoloveni, Miroşi, cit şi în alte părţi. Pe ansamblul judeţului efectuăm arături cu 1 100 tractoare — şi cifra e în creştere — dispuse în 80 formaţii mari, pentru a se da posibilitatea specialiştilor din cooperative, precum şi şefilor de secţii de mecanizare să urmărească cu cea mai mare răspundere calitatea lucrărilor. Pentru a se interveni la înlăturarea grabnică a defecţiunilor ivite, fiecare formaţie dispune de atenee mobile, dotate cu piese de schimb“. Ne deplasăm în teren, în consiliul agroindustrial Mărăcineni, inginerul Moise Popescu, directorul S.M.A., ne spune că, in cimp, condiţiile de lucru sunt bune şi, ca atare, se acţionează cerg!c pentru ca: -cote tein formaţii!« să realizeze si să depăşească ritmurile stabilite. Ca urmare, in toate cele 9 cooperative agricole, lucrarea este avnsată. Din cele 4 000 hectare aface in program, pe circa 2 000 au fost efectuate ogoarele de toamnă. în cooperativa agricolă Albota, din 800 hectare au fost arate 600, iar la cooperativa din Ștefănești, din 209 — 150 hectare.. La lucru se află 95 tractoare, alcăror program de activitate începe la ora 6 și se încheie la ora 22. Plugurile sunt echipate cu scormonitori, iar adincimea la care se ajunge e de 32 cm. pentru a se crea astfel posibilitatea înmagazinării a cu mai multă apă in sol. întruct s-a intensificat mult acţiunea de eliberare a terenului de resturi vegetale, va fi sporit astfel numărul de tractoare incit întreaga suprafaţă să fie arată pină la 10 noiembrie. In cooperativa agricolă din comuna Albota, cum se arăta, s-au efectuat arături adinei pe 600 din cele 800 hectare cuprinse in program. In cimp este permanent prezentă conducerea unităţii alături de cei 22 tractorişti care lucrează la arat. Gheorghe Dobricescu, preşedintele cooperativei agricole spune : „Aici, in punctul «Cărpiniş», se află la datorie, pentru a asigura calitatea lucrărilor, şefa de fermă. Tractoriştii Gheorghe Smeu, Alexandru Dolofan, Gheorghe Neacşu şi Ştefan Constantin muncesc de zor. Dincolo, în punctul «Stirci», sub supravegherea ing. Gheorghe Toboiu, se ară cu două tractoare A 1800, în ambele puncte, ca şi în alte locuri, se lucrează cu răspunderea corespunzătoare pentru a pune baze solide recoltei viitoare. Viteza zilnică realizată este de 3—4 hectare de tractor. In vară, pe 250 hectare, au fost administrate 10 000 tone îngrășăminte organice, iar pe alte 300 hectare s-au dat 1 500 tone amendamente calcaroase. Pină acum s-a făcut o afînare profundă la 60 cm pe o suprafață de 300 hectare. Dispunem de tot ceea ce e necesar ca in 5—6 zile să încheiem ogoarele de toamnă in unitatea noastră“. Si in consiliul agroindustrial Topoloveni, pe terenurile eliberate de culturile prășitoare se efectuează acum arături adinei de toamnă, în cooperativa agricolă din Căliesti, calitatea arăturilor e foarte bună. Aceasta se datorează atit eliberării grabnice a terenurilor prin stringerea operativă a principalelor culturi de porumb si cartofi, cit si muncii responsabile a mecanizatorilor. Aici din 155 hectare, mai sunt de atat doar 40 hectare. Tractoriştii Vasile Ploscaru, Marin Suditu si Nicu Guşoiu, supravegheaţi de Marin Voicu, şeful secţiei S.M.A., intraseră în brazdă înainte de ora 7. Erau hotăriţi să lucreze Pină seara tirziu, pentru a încheia arăturile. ..Seară bine, apreciază şeful secţiei, la adincimea de 32 cm. In acest fel pămintul poate înmagazina mai multă apă. Viteza medie este cea stabilită, de circa patru hectare de tractor“. Gheorghe CÎRSTEA corespondentul „Scinteii" IN INDUSTRIE BUNĂ ORGANIZARE Şl EFICIENŢĂ SUPERIOARĂ In spiritul noilor reglementări cuprinse in recentul Decret al Consiliului de Stat, în fiecare întreprindere industrială trebuie Întreprinse acţiuni eficiente pentru desfăşurarea normală a activităţii productive prin utilizarea raţională a resurselor energetice. în finalul articolului publicat in urma investigaţiilor întreprinse pe tema măsurilor adoptate in acest scop la Întreprinderea de construcţii de maşini din Reşiţa (ziarul „Scinteia“ din 29 octombrie, a.c.) se arăta că unadin direcţiile de acţiune urmărite in fabrica de semifabricate turnate si forjate este micşorarea adaosului de prelucrare. Pe această cale scade consumul de metal şi de energie pentru turnare si forjare. Dar efectul cel mai semnificativ se regăseşte in secţiile de prelucrărimecanice, unde economia de energie electrică, de scule aşchietoare şi de timp este mult mai mare. De aceea, una din principalele direcţii de acţiune vizate pentru reducerea consumurilor in secţia de mecanică grea este legată, de asemenea, de reducerea adaosurilor de prelucrare a semifabricatelor primite. „Avem un plan comun de acţiune, in colaborare cu sectoarele primare, pentru reducerea adaosurilor de prelucrare in cazul mai multor repere de mari dimensiuni utilizate la turbine hidraulice , a precizat maistrul Ioan Telescu, şeful sectorului mecano-energetic al secţiei. Există deja o serie de bune rezultate. Astfel, paleta turbinei de 14 MW — cu o greutate de 1,5 tone — era realizată din trei repere turnate care se sudau, adaosul de prelucrare fiind de 25—30 mm. A fost realizată o nouă tehnologie de turnare, un alt model, compus numai din două repere. Adaosul de prelucrare a scăzut la numai 3—5 mm, eliminindu-se, totodată, o operaţiune de sudură. Aşadar, calitatea produsului a sporit, concomitent cu reducerea de 6—7 ori a consumurilor energetice, de scule aşchietoare şi de timp pentru prelucrare“. Acest exemplu relevă cit de mari sunt posibilităţile de reducere a consumurilor materiale şi de energie numai pe seama creşterii preciziei în operaţiile de turnare a metalului. Iar dacă pentru produsele de serie se poate aprecia că s-au obţinut o serie de rezultate concrete, pentru cele executate in regim de unicat există mari posibilităţi de acţiune, ce trebuie valorificate. Iată numai două exemple în acest sens: butucul rotorului unei turbine, realizat din oţel înalt aliat, care cintăreşte 17 tone, este obţinut dintr-un semifabricat turnat avînd 11 tone adaos de prelucrare. Un alt reper din componenta rotorului turbinei hidraulice de 28 MW, realizat tot din otel înalt aliat, cintăreste, bupă prelucrare, ceva mai mult de o cincime din greutatea semifabricatului forjat. In aceste cazuri, ca și în multe altele asemănătoare, se irosesc nu numai timp de muncă, energie și scule așchietoare, dar și metalul, care înglobează costisitoare elemente de aliere, procurate în cea mai mare parte din import. Suficiente motive, credem, pentru a se amplifica eforturile vizînd reducerea mult mai puternică a adaosurilor de prelucrare. In legătură cu această problemă, şeful secţiei mecanică grea, ing. Gh. Bălan, ne-a precizat: „Este adevărat că si in turnătoria Întreprinderii noastre mai sunt multe lucruri de pus la punct. Dar cele mai mari probleme sunt legate de semifabricatele procurate prin cooperare ; de altfel, cele două exemple citate fac parte din această categorie. Nu contestăm existenta unor dificile probleme tehnologice, îndeosebi la piesele forjate, dar realitatea este că, in condiţiile in care valoarea din contractele de cooperare se stabileşte pornind de la numărul de tone al semifabricatului, interesul furnizorului este ca precizia de execuţie să fie cit mai mică, iar adaosul de prelucrare — cit mai mare !“ Aşadar, este limpede că se impune schimbarea sistemului de evaluare şi de decontare a semifabricatelor realizate prin cooperare, sistem devenit anacronic, o frînă in calea dezvoltării intensive, în contradicţie cu un potenţial tehnic si tehnologic ce poate şi trebuie să fie mai bine utilizat. Este firesc, este stimulativ ca valoarea acestor semifabricate turnate sau forjate să fie dată pornind de la greutatea netă a piesei la cotele finale de prelucrare, iar adaosurile care depășesc un anumit nivel să reducă preţul plătit de beneficiar, şi nu să ii mărească ! Desigur, există și alte formule concrete de rezolvare a problemei, este cert însă că actualul sistem de evaluare a semifabricatelor turnate si forjate — exclusiv cantitativă — trebuie eliminat. Am insistat asupra acestui aspect deoarece rezervele cele mai mari pentru diminuarea consumurilor energetice in secţia mecanică grea a I.C.M. Reşiţa — existente, de altfel, si in numeroase alte unităti din industria constructoare de mașini — sunt legate direct de reducerea adaosurilor de prelucrare ale semifabricatelor. O altă problemă, referitoare, de asemenea, la colaborarea cu furnizorii de semifabricate turnate, a rămas încă în suspensie. Despre ce este vorba? Datorită specificului produselor pe care le realizează I.C.M. Reşiţa, calitatea semifabricatelor este riguros verificată şi atestată prin control ultrasonic nedistructiv, ca şi prin încercări mecanice de eşantioane de material din fiecare piesă. Aceste probe nu se pot însă realiza decit după mai multe operaţiuni de degrosare (ceea ce înseamnă, in cazul unui arbore de turbină, bunăoară, 120—150 ore de prelucrări mecanice). In situaţia în care rezultatul testării este nesatisfăcător, piesa în cauză — care poate cîntări 10—20 sau mai multe tone — este returnată furnizorului, aflat în Bucureşti, Iaşi sau Cluj-Napoca. Nu ar fi mai firesc, mai economic, ca furnizorii respectivi să realizeze ei înşişi toate aceste operaţiuni şi să livreze semifabricatele cu certificate de calitate adecvate ? Această propunere, formulată de interlocutoriinoştri din I.C.M. Reşiţa, o supunem atenţiei Centralei industriale de utilaj greu, pentru o rezolvare corespunzătoare. Desigur, muncitorii şi specialiştii întreprinderii reşiţene au in vedere şi alte direcţii de acţiune pentru reducerea consumurilor energetice, ţinind îndeosebi de propria lor activitate. In programul de modernizare, bunăoară, sunt înscrise mai multe măsuri care — direct sau indirect — conduc la economisirea energiei. Intre acestea, notăm realizarea prin autoutilare a unui agregat specializat pentru struniii butucii rotoarelor turbinelor. Noul agregat realizează operaţiunea cu un randament superior cu 25—30 la sută maşinilor universale de înaltă performanţă, eliminindu-se totodată un loc îngust. Tot în cadrul programului de modernizare, instalarea de afişaje de cote pe mai multe maşiniunelte va permite creşterea preciziei de excuţie şi reducerea riscului de rebutare a pieselor. De altminteri, scăderea pină aproape de zero a pierderilor tehnologice a constituit una din preocupările de bază ale organizaţiei de partid din secţie, a întregului colectiv, cu un impact favorabil asupra consumurilor energetice si costurilor de producţie, întreţinerea mai bună a utilajelor.întărirea disciplinei in muncă si perfecţionarea unor tehnologii de prelucrare au permis ca, în 9 luni din acest an, pierderile din rebuturi şi remanieri să reprezinte numai 0,05 la sută din producţia secţiei, mai puţin de jumătate din valoarea înregistrată în anul anterior şi cu mult sub nivelul normat. Aceasta este una din explicaţiile depăşirii cu peste 1,5 milioane lei a beneficiului planificat. Aşadar, măsurile pentru reducerea consumurilor energetice adoptate în cadrul I.C.M. Reşiţa nu au, in fond, nimic spectaculos. Ele vizează, practic, sub diferite forme de la o secţie la alta, modernizarea proceselor de fabricaţie, o dată cu întărirea disciplinei tehnologice si reducerea pierderilor tehnologice sub nivelul normat Un loc distinct în discuţiile purtate cu factori de răspundere din întreprindere a fost rezervat măsurilor adoptate pentru reducerea consumurilor de energie la strictul necesar si încadrarea in cotele stabilite pentru perioada sezonului rece. Pe această linie, directorul întreprinderii, inginerul Vasile Uscat, ne-a spus : „Principala problemă pe care o avem de rezolvat este aceea a aplatizării vârfului de consum din timpul, schimbului doi, care a fost degrevat de o serie de operaţiuni tehnologice energofage, precum unele tratamente termice sau forjări. Au fost stabilite răspunderi nominale pentru evitarea funcţionării neeconomicoase a instalaţiilor pe care nu se pot monta limitatoare de mers în gol. De altfel, asemenea limitatoare sunt utilizate de mai mulţi ani pentru toate maşinile electrice mari. în cazul în care apare necesitatea reducerii temporare a consumurilor sub nivelul normat, a fost prevăzută ordinea in care vor fi scoase de sub sarcină instalaţiile mari consumatoare de energie electrică, evitind perturbarea fluxului tehnologic. Dispunem de toate condiţiile pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan, cu actualele norme de consum. Precizez insă că este foarte important să se livreze cantităţile de energie electrică si gaze naturale in limitele stabilite, deoarece, aşa cum a rezultat din calculele făcute de specialiştii noştri, orice «sincopă din aprovizionarea energetică atrage după sine majorarea substanţială a consumurilor specifice, îndeosebi in sectoarele calde. Ceea ce va conduce la o risipă, şi nu la o economie de energie !“ Precizare care se constituie intr-un apel adresat energeticienilor de a lua toate măsurile în vederea îndeplinirii sarcinilor de mare răspundere care le revin pentru desfăşurarea normală a activităţii în celelalte ramuri ale economiei naţionale. Eugen RADULESCU Ion D. CUCU corespondentul „Scintei" La întreprinderea de construcţii de maşini Reşiţa Cu ce consum energetic se realizează fiecare produs. BACĂU : Rezultatele modernizării Prin introducerea unor noi maşini şi utilaje, reorganizarea fluxurilor tehnologice prin perfecţionarea organizării muncii, colectivele de muncă de la întreprinderea de utilaj chimic Borzeşti, întreprinderea metalurgică şi întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Bacău, întreprinderea minieră Comăneşti, întreprinderea de postav Buhuşi au realizat suplimentar, de la Începutul anului, însemnate cantităţi de utilaje tehnologice, armături industriale din fontă şi oţel, cărbune energetic, ţesături, cherestea şi alte produse destinate beneficiarilor din ţară şi partenerilor de peste hotare. De remarcat că, de la începutul anului şi până acum, în unităţile judeţului au fost înfăptuite peste 800 măsuri de modernizare a proceselor de producţie care au contribuit la obţinerea unui spor de producţiemarfă in valoare de 1,6 miliarde lei. In acelaşi timp s-au înregistrat însemnate economii la costurile de producţie. Cheltuielile totale au fost reduse cu aproape 280 milioane lei, iar cele materiale cu 198 milioane lei. (Gheorghe Baltă). Planul la producţia fizică — realizat exemplar! (Urmare din pag. I) întreprinderii. Dacă în urmă cu patru ani exportul deţinea doar doi la sută din producţia-marfă a unităţii, în prezent el se ridică la peste 43 la sută, sporul înregistrat de la un an la altul fiind strins legat de înnoirea şi modernizarea producţiei. Este edificator, bunăoară, să evidenţiem că ponderea noutăţilor depăşeşte şi în anul în curs producţia unui trimestru. In perioada care a mai rămas pină la sfirşitul anului, vor fi omologate două variante modernizate ale unor freze universale de sculărie FUS-22M şi FUS-22A, aceasta din urmă cu afişaj de cote, precum şi centrele de prelucrare CPFH-320 şi CPFV-320. Pornind de la faptul că în acest an producţia-marfă creşte cu 8 la sută comparativ cu anul trecut, s-a acordat o atenţie sporită perfecţionării fluxurilor tehnologice, organizării superioare a producţiei. In atelierul destinat prelucrării pieselor mari a fost organizată, de exemplu, o microgrupă de maşini care execută doar repere pentru producţia maşinilor nou asimilate. Totodată, au fost constituite echipe speciale în exclusivitate pentru producţia de export. Lansarea in producţie, aflăm de la inginerul Ioan Clitan, şeful secţiei prelucrări mecanice, se face de regulă cu 45 de zile înaintea începerii lunii de plan. Fiecare produs este urmărit zilnic de către conducerea secţiei. Procedind in acest fel, comenzile sint onorate la timp, astfel incit să nu se rămînă cu stocuri nevămuite la sfirşitul lunii. Nu în puţine situaţii insă efortul propriu, deşi hotârîtor, se dovedeşte a fi insuficient. Şi aceasta deoarece panourile electrice rare vor echipa maşinile-unelte fabricate in luna in curs vor fi livrate de către întreprinderea furnizoare din Alexandria de abia la finele celei de-a doua decade. La aceasta ar fi de amintit şi nesoluţionarea de către Centrala industrială de maşini-unelte Bucureşti a cotei şi repartiţiei pentru chit poliesteric C-104. Un ultim aspect : montarea motoarelor electrice prevăzute a fi furnizate la sfirşitul lunii durează minimum o zi şi jumătate. Iată de ce eşalonarea de către furnizori în mod egal pe parcursul lunii a termenelor de asigurare a unor repere reprezintă o condiţie esenţială pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de export. LA CENTRALA INDUSTRIALA DE MAŞINI-UNELTE BUCUREŞTI Cu sprijinul furnizorilor restanţele pot fi recuperate La sfirşitul celor trei trimestre din acest an, Centrala industrială de maşini-unelte din Bucureşti înregistrează o restanţă însemnată la producţia fizică. Amănunte despre cauzele acestor rămîneri in urmă, despre măsurile şi acţiunile ce s-au luat pentru recuperarea restanţelor în trimestrul IV şi în vederea pregătirii judicioase a producţiei pe anul 1989 ne-a furnizat inginerul Virgiliu Stere, director general al centralei. — La ce sortimente şi în ce întreprinderi se localizează cele mai însemnate restante ? — Din cele 15 sortimente urmărite prin planul de stat, la 13 sortimente planul a fost realizat şi in unele cazuri chiar depăşit. Nu am realizat planul la două sortimente, şi anume maşini-unelte pentru prelucrat metale prin aşchiere şi utilaje tehnologice pentru industria şi prelucrarea lemnului. Aş sublinia că eforturile colectivelor din cadrul centralei au fost îndreptate în mod deosebit spre îndeplinirea sarcinilor de export, reuşind să realizăm pe 9 luni toate contractele cu termen scadent, obţinindu-se totodată sporuri importante faţă de realizările întregului an 1987. Cele mai mari restanţe se localizează la întreprinderile „înfrăţirea“ Oradea, de maşini-unelte Suceava, de strunguri Tîrgovişte. — Şi după primul semestru aceste unităţi aveau restanţe însemnate. Din ce cauze, acestea, in loc să fie recuperate, se menţin la un nivel ridicat ? Cum a acţionat conducerea centralei pentru îmbunătăţirea activităţii acestor întreprinderi ? — Intr-adevăr, lucrurile aşa stau. Consiliul oamenilor muncii şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii din cadrul centralei au analizat lună de lună modul în care sunt îndepliniţi indicatorii de plan în aceste unităţi. De asemenea, s-au analizat programele de modernizare. S-au stabilit măsuri concrete menite să contribuie la recuperarea restanţelor. Dacă nu s-a reuşit în totalitate acest lucru, răspunderea o poartă atit colectivele respective şi conducerea centralei, cit şi unii furnizori de materii prime şi materiale. Mă refer în mod special la dificultăţile intîmpinate în asigurarea necesarului de bronz, de chituri poliesterice, vopsele şi rulmenţi grei. — Pină la sfirşitul anului au rămas, practic, două luni. Cum acţionează conducerea centralei pentru îndeplinirea planului, pentru recuperarea tuturor restanţelor ? —■ Am stabilit programe de colaborare şi cooperare mai strinsă între unităţile centralei în vederea prelucrării unor subansamble, precum şi in legătură cu asigurarea ritmică a pieselor turnate de la întreprinderea mecanică Alba Iulia. In acest sens, s-a hotărît ca şedinţele de lucru ale consiliului oamenilor muncii din centrală să se desfăşoare, prin rotaţie, la întreprinderile unde sint rămîneri in urmă, creînd posibilitatea întrajutorării între unităţile din centrală. In această perioadă, pe lingă realizarea sarcinilor de plan vom acţiona pentru economisirea severă a energiei electrice şi combustibililor, pentru recuperarea răminerilor în urmă la maşinileunelte destinate capacităţilor care au termen de punere in funcţiune în acest an şi în mod deosebit a maşinilor pentru întreprinderea de rulmenţi Alexandria, întreprinderea de autoturisme „Dacia“ Piteşti, întreprinderile de ţevi din Roman şi Slatina. Pentru a ne îndeplini sarcinile de plan pe trimestrul IV, esenţial este să primim de la furnizorii noştri materiale şi materiile prime din timp şi nu la sfîrşitul fiecărei luni. — Ce măsuri s-au luat, cum se acţionează pentru buna pregătire a producţiei anului viitor ? — In atenţia conducerii centralei, a consiliilor oamenilor muncii din întreprinderi stă în permanenţă modul cum vor încheia anul 1988, pregătirea bună a anului 1989. In anul viitor centrala noastră are de îndeplinit sarcini importante. în perioada de pregătire a planului s-a reuşit o conlucrare mult mai bună între întreprinderi, centrală, minister şi organele de sinteză, în sensul că la majoritatea sortimentelor din proiectul de plan pe 1989 s-a reuşit o fundamentare corespunzătoare care să asigure pentru anul viitor atit realizarea programelor prioritare şi, în general, a maşinilor-unelte necesare dotării economiei naţionale, cit şi creşteri însemnate ale exportului. In adunările generale care se desfăşoară în prezent analizăm în amănunt sarcinile privind realizarea planului pe trimestrul IV şi stabilim căile menite să ducă la recuperarea restanţelor şi la îndeplinirea sarcinilor ce revin pe 1989 fiecărei întreprinderi. In continuare, centrala, împreună cu Ministerul Industriei Electrotehnice şi Ministerul Aprovizionării au datoria să definitiveze balanţele la nivelul planului, iar Ministerul Aprovizionării, împreună cu ministerele beneficiare au datoria să finalizeze neîntârziat desfăşurătoarele pe întreprinderi beneficiare. Beneficiarii potenţiali din economie trebuie, de asemenea, să depună comenzi pentru maşinile-unelte la temă, a liniilor de fabricaţie necesare pentru programele de modernizare din întreprinderi. Dar pentru aceasta se impune avizarea documentaţiei pentru realizarea modernizărilor la beneficiari, îndeplinirea integrală a planului de maşini-unelte şi recuperarea restanţelor înregistrate de unele întreprinderi din cadrul Centralei industriale de maşini-unelte Bucureşti sunt pe deplin posibile. Pentru aceasta este necesar să se rezolve neîntîrziat problemele aprovizionării tehnico-materiale şi in mod deosebit, cu bronz, chituri, vopsele şi rulmenţi. De asemenea, se impune ca în fiecare întreprindere să se acţioneze cu mai multă consecvenţă în aplicarea programelor stabilite pentru modernizarea fluxurilor de fabricaţie, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie şi în special a consumurilor energetice şi materiale, ridicarea calităţii produselor. Toate aceste probleme trebuie să fie analizate în detaliu în cadrul adunărilor generale ale reprezentanţilor oamenilor muncii din fiecare întreprindere, stabilindu-se măsurile și căile prin care planul pe trimestrul IV să fie integral realizat în toate unitățile constructoare de mașini-unelte. ★