Scînteia, noiembrie 1988 (Anul 57, nr. 14370-14395)
1988-11-01 / nr. 14370
SfINTEIA— marți 1 noiembrie 1988 TEZELE PENTRU PLENARA C. C. AL P. C. R. — program revoluţionar de muncă pentru partid, pentru popor Sub auspiciile istoricelor hotărîri ale celui de-al XIII-lea Congres al partidului, societatea românească traversează actualmente o nouă etapă a dezvoltării procesului revoluţionar, destinată să dea un nou impuls drumului nostru ireversibil spre comunism. In condiţii internaţionale complexe, accentuate de manifestările crizei economice mondiale, opţiunile de dezvoltare ale României nu au fost afectate, programele adoptate de forurile comuniştilor români constituind o garanţie a avansului constant al societăţii spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Se atestă, astfel, peste timp, importanţa istorică şi justeţea perspectivei politice adoptate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, care a inaugurat, cu adevărat, o nouă epocăîn noua istorie a patriei. Epocă dominată de activitatea exemplară şi personalitatea excepţională ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spiritul vizionar, capacitatea de cuprindere şi analiză ştiinţifică, energia revoluţionară inepuizabilă proprii secretarului general al partidului nostru reprezintă tot atitea surse ale dinamizării intregii vieţi sociale, ale valorifică- • rii resurselor materiale şi umane ale societăţii pentru obţinerea unor realizări , ce au schimbat radical fizionomia ţării. Principala caracteristică a acestui proces o constituie multilateralitatea, concepută ca bază a perfecţionării continue a vieţii sociale, a sistemului nostru social-politic. Apare astfel, în plină lumină, meritul partidului nostru de a fi pus în practică adevărul că socialismul, ca o societate a dezvoltării, are ca scop fundamental diversificarea in amplitudine si profunzime a şanselor şi surselor vieţii, afirmarea multilaterală şi deplină a fiinţei umane. O asemenea perspectivă asupra evoluţiei sociale a mijlocit fundamentarea unei concepţii atotcuprinzătoare asupra societăţii socialiste, care, la rindu-i, a inspirat atît dezvoltarea sa multilaterală, cit şi afirmarea tot mai puternică a personalităţii umane. Doar socialismul a făcut posibilă o asemenea perspectivă pentru că este, prin natura sa, un sistem social multilateral, deschis noului, cerinţelor progresului contemporan. Mijloacele acumulate in dezvoltarea socialistă au dus la schimbarea radicală atit a configuraţiei generale a societăţii, cit si la creşterea posibilităţilor de dezvoltare de care dispune tara noastră astăzi. înfăptuirile orîrtduirîi' noastre au făcujt '' posibile prefaceri (ticMbthTth înodul de viaţă, în condiţia 'socudă- a’tutupor oamenilor. Societatea' româneai-, .v.că,de azi nu tă cu cea de la debutul revoluţiei socialiste decit doar pentru a ne oferi o imagine mai concretă asupra drumului parcurs si asupra celui pe care îl mai avem de străbătut. Au fost obţinute rezultate remarcabile in toate domeniile si intr-o perioadă istorică scurtă. Ca in orice proiect nou de dezvoltare, pornim astăzi de la mijloacele productive ale prezentului, unele dintre ele greu de imaginat acum 20 de ani. S-au produs, de asemenea, mutaţii în conştiinţa oamenilor, în capacitatea lor de cuprindere şi înţelegere a fenomenelor sociale. In această epocă, oamenii, în marea lor majoritate, muncesc în întreprinderi moderne ori se servesc de echipamente tehnice din ce în ce mai perfecţionate , locuiesc în condiţii confortabile , beneficiază de o bază materială diversificată în instruirea şi formarea lor. Aceste mutaţii au făcut posibilă orientarea tot mai accentuată a politicii partidului nostru spreindicii calitativi ai modului de viaţă, deschiderea, in toate mediile sociale, spre valoarea directă pentru om a propriei sale vieţi. Obiectivul fundamental al etapei actuale a devenit, astfel, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii în societatea socialistă , românească. Socialismul este o societate a muncii şi responsabilităţii, a participării directe a oamenilor la înfăptuirea destinului propriu. Altădată, unii au putut să creadă, fie sub impulsul unui entuziasm superficial, fie plătind tribut unei mentalităţi păgubitoare, că socialismul este societatea în care, peste noapte, va curge lapte şi miere fără ca ei să facă ce mai mic efort. Saltul remarcabil ce s-a produs in condiţia, mai ales, a categoriilor sociale dezavantajate In vechea societate a mijlocit uneori pierderea măsurii în evaluarea şanselor pe care le poate crea socialismul. Şi, astfel, unii au început să creadă că nu mai au nici o obligaţie pentru creşterea propriei bunăstări, această răspundere transferîndu-se doar asupra societăţii. Socialismul este, desigur, societatea celor mai mari şanse de afirmare a omului, deschisă spre cele mai îndepărtate orizonturi ale viitorului. Numai că orice societate trăieşte prin oameni, iar un salt de proporţii în perfecţionarea structurilor şi multiplicarea posibilităţilor sociale nu poate fi viabil fără reverberaţii de aceleaşi proporţii in orientările de bază ale personalităţii umane. O nouă calitate a muncii şi a vieţii are, astfel, cel puţin două direcţii de înfăptuire : dezvoltarea şi accentuarea complexităţii societăţii, de o parte, şi transformări de aceeaşi amploare în orientările valorice ale vieţii individuale, de alta. Ne apar astfel mai clare semnificaţiile adinei ale prefacerilor materiale şi spirituale petrecute în aceste două decenii. Perioadă în care viaţa socială şi cea individuală au dobindit mijloace cantitative şi calitative fără precedent, dar şi orizonturi ideologice mai complexe, mai profunde şi, deci, mai fertile pentru înţelegerea condiţiei umane in noua societate, pentru autoproiectarea vieţii şi responsabilităţii sociale. O serie de măsuri adoptate de partid, inspirate de clarviziunea şi spiritul revoluţionar nedezminţit al concepţiei secretarului său general, au otrăviţi d’utoa mai menire»dem asiguţa o organizare socială care să stimuleze puternic munca şi, pe această bază, autonomia omului in producerea şi reproducerea propriei vieţi şi, totodată, deschideri nelimitate pentru iniţiativă şi creaţie. Instituirea autoconducerii muncitoreşti, măsurile privind autogestiunea economică, şi autoaprovizionarea, perfecţionarea mecanismelor economico-financiare şi a sistemului de retribuire constituie noul cadru social al luptei pentru o nouă calitate a muneii şi a vieţii. Preocuparea continuă pentru creşterea calităţii vieţii, pe lingă stimularea angajării şi responsabilităţii sociale pe care o determină, combate totodată eficient mentalitatea simplistă după care bunăstarea ar însemna, dacă nu exclusiv, atunci înainte de toate, consum. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „se poate afirma cu deplin temei că hotărîtor pentru viitorul unui popor nu este nivelul consumului înalt, al totalităţii venitului naţional, ci nivelul acumulării, alocării unei părţi însemnate a venitului naţional pentru dezvoltarea economico-socială a ţării. A consuma totul sau aproape totul înseamnă a condamna ţara la înapoiere, la pierderea independenţei şi suveranităţii, afectînd astfel Însuşi viitorul ţârii, al poporului“. Ascendentul teoretic şi practic al unei asemenea opţiuni se dovedeşte, o dată mai mult, în integrarea în chiar scopurile activităţilor economice a unor finalităţi cu caracter politic şi social mai larg. Pe lingă eficienţa intrinsecă ce trebuie obţinută în activitatea economică, rostul acestor finalităţi este să asigure o dezvoltare echilibrată, armonioasă şi echitabilă a tuturor zonelor ţării, să susţină procesele de urbanizare şi să răspundă cerinţelor de perspectivă ale modului de viaţă socialist. De altfel, întreaga dezvoltare economico-socială a patriei este strins legată de valorile fundamentale promovate de socialism ; armonizarea factorilor economici, culturali şi umani constituie o trăsătură caracteristică a acestei dezvoltări. In societatea noastră creşterea continuă a standardului de viaţă se produce concomitent cu dezvoltarea corespunzătoare a vieţii social-culturale a oamenilor. In aceste condiţii, posibilităţile de creştere a gradului de satisfacere a trebuinţelor umane, ca şi actualizarea altora noi întrlnesc un ansamblu variat de valori, de criterii de valorizare a originalităţii vieţii individuale. Preocuparea continuă pentru creşterea calităţii vieţii are o influenţă dintre cele mai importante asupra motivării performanţelor in muncă şi viaţă ale oamenilor. Prin aceasta se deschide posibilitatea evaluării mai directe a consecinţelor muncii fiecăruia asupra bunăstării colective, începind cu cele individuale — valoarea morală a muncii, accentuarea sentimentului de apartenenţă la noua societate — şi sfirşind cu cele globale — impactul producţiei asupra mediului natural, asupra calităţii vieţii fiecărui participant la actul de producţie. Creşte astfel responsabilitatea in muncă şi faţă de munca fiecăruia sau a colectivităţii în ansamblu, iar această devine un puternic factor de motivare a efortului constructiv şi a Iniţiativei. Toate acestea conduc la conştientizarea acută a rolului fiecăruia în afirmarea personalităţii proprii. Iar nivelul calităţii vieţii reprezintă un indicator social global al nivelului acestei conştientizări. Printr-un asemenea exerciţiu al responsabilităţii şi implicării directe in toate pro- - blemele societăţii, omul îşi poate proiecta propria viaţă dincolo de limitele sale fizice, valorificînd toate condiţiile create prin dezvoltarea societăţii. W k jomnwpEÎă Orizontul social al afirmării personalităţii umane s-a lărgitcbnţinut in aceşti ani. Ib societatea noastră, posibilităţile generalizării tipului de personalitate activă, angajată deplin în înfăptuirea actualelor programe de dezvoltare a ţării au devenit potenţial nelimitate. Opoziţia masăpersonalitate işi pierde treptat sensul. De aceea, nu poate fi vorba despre o masificare a societăţii socialiste, la fel cum nici discriminările elitiste nu-şi mai au aici sensul. Este meritul partidului nostru de a fi pus in practică adevărul că de extinderea cîmpului social al manifestării personalităţii umane depinde progresul specific al economiei şi culturii in socialismul multilateral dezvoltat. Iată de ce afirmarea personalităţii, atît ca valoare originală în mediul său specific de existenţă, cit şi ca forţă distinctă şi activă a vieţii sociale, constituie una din direcţiile definitorii ale procesului revoluţionar In actuala etapă. In condiţiile afirmării tot mai puternice a unei noi calităţi a muncii şi a vieţii în întreaga societate. Nicolae LOIREANU Democraţia muncitorească revoluţionară (Urmare din pag. I) le poate deveni, în scurt timp, incompetent, riscă să rămînă în afara actualităţii. Trecerea economiei româneşti la dezvoltarea de tip intensiv impune o competenţă sporită a cadrelor de conducere. Realizarea obiectivelor dezvoltării intensive necesită folosirea de noi sisteme, metode, tehnici şi instrumente de conducere. Astăzi nu se mai poate conduce numai pe bază de experienţă şi intuiţie. ,Bi-: nomul experienţa-intuiţie trebuie în- ,locuit cu polinomul informaţie-raţionament-metodă- experienţă -intuiţie, care are semnificaţia transformării conducerii într-o activitate social-economică, a cărei trăsătură esenţială o constituie ştiinţa. Numai astfel conducerea poate deveni un factor de bază al creşterii economice. Competenţa cadrelor de conducere influenţează sensibil eficienţa conducerii colective, a autoconducerii muncitoreşti prin calitatea deciziilor adoptate şi a acţiunilor de realizare a hotăririlor adoptate in colectiv. Teza cu privire la necesitatea actualizării şi îmbogăţirii cunoştinţelor cadrelor de conducere, în vederea creşterii competenţei acestora, precumşi cerinţa selecţiei mai raţionale a cadrelor sunt subliniate cu insistenţă de secretarul general al partidului in Expunerea din aprilie, unde arăta : „Este, de asemenea, necesar să fim mai insistenţi, sau mai exigenţi, in înfăptuirea politicii de cadre, in general, şi a activităţii de perfecţionare a cunoştinţelor acestora, de ridicare a nivelului lor ştiinţific, tehnic, profesional şi politic“. Totodată, se impune o mai bună însuşire şi a cunoştinţelor din domeniile conducerii, organizării, planificării, financiar-monetar şi comerţ exterior, pentru toţi membrii organelorde conducere colectivă, pentru toţi oamenii municii. Este greu de conceput că cineva poate să participe eficient la adoptarea unei decizii strategice fără să cunoască teoria deciziei ştiinţifice de conducere şi cerinţele autoconducerii, autofinanţării şi încadrării eficiente in diviziunea internaţională a muncii, ca să ne referim doar la un exemplu. In consecinţă, este necesar ca in toate întreprinderile să se acţioneze mai ferm pentru perfecţionarea cunoş- tinţelor in domeniul conducerii ale tuturor oampgnilor muncii şi, îndeosebi, a reprezentanţiloroamenilor munciiIn organele de confucere, co-, îectivă. Așadar, asigurarea participării de,»lon^ a.oamenilor, muncii da actul de comhtcere , se:+,azează ,pe ori postulat, fundamental al conducerii modeme, potrivit căruia pregătirea în domeniul conducerii nu trebuie să fie un apanaj doar al conducătorilor, ci al tuturor oamenilor muncii. Partidul nostru a formulat teza potrivit căreia dreptul real al oamenilor muncii de a participa la conducerea societăţii şi a verigilor ei componente este asociat cu răspunderea acestora pentru consecinţele deciziilor adoptate, pentru eficienţa cu care se gestionează resursele societăţii încredinţate fiecărei întreprinderi spre administrare. . Conducerea colectivă, autoconducerea muncitorească amplifică : răspunderea oamenilor muncii, , întrucît răspunderea colectivă, pentru calitatea deciziilor adoptate în grup, " este dublată de răspunderea, ‘individuală , pentru realizarea Sarcinilor ce revin fiecărui om al muncii și care contribuie la înfăptuireahotărîrîlor colective. Conducerea colectivă in condiţiile autoconducerii ■ și autogestiunii întreprinderilor impune transformări revoluţionare in mentalitatea personalului. Mutaţiile din mentalitate trebuie orientate in direcţia sporirii interesului pentru rezultatele întreprinderii, a ataşamentului faţă de unitatea economică in care lucrează, a stimulării creativităţii personalului, a creşterii spiritului de ordineşi disciplină, a dezvoltării spiritului critic şi autocritic, « a înţelegerii nevoilor indviduale in strânsă conexiune cu nevoile întreprinderii şi ale economiei naţionale in ansamblul său, a dezvoltării unei atitudini militante şi novatoare in abordarea şi soluţionarea problemelor conducerii şi execuţiei. Perfecţionarea conducerii colective, a autoconducerii muncitoreşti din întreprinderi necesită şi alte raţionalizări importante, intre care : pregătirea temeinică a reuniunilor organelor de conducere colectivă ; desfăşurarea corespunzătoare a acestora ; întărirea controlului asupra deciziilor adaptate in colectiv ; extinderea folosirii unor metode ştiinţifice de conducere ; selectarea mai raţională a problemelor abordate, cu accent asupra celor majore, de perspectivă, care contribuie hotărîtor la îndeplinirea planului economicosocial ; transformarea organelor de conducere colectivă in adevărate echipe de conducere ş.a. Participarea oamenilor muncii la procesul de conducere a societăţii si a verigilor ei componente, sub semnul competenţei şi al răspunderii, constituie o cale importantă , de sporire,a eficienţei, obiectiv central a economiei româneşti în actuala etapă de dezvoltare. Creşterea calităţii vieţii, afirmarea ) ) * * multilaterală a personalităţii umane - dimensiuni definitorii ale progresului societăţii noastre Se trece la etapa a II-a de majorare a retribuţiilor (Urmare din pag.. I) trai al oamenilor muncii, in primul rînd al celor cu venituri mai mici, se înscriu în ansamblul preocupări-lor statornice ale partidului si statului nostru pentru Asigurarea unei concordanţe depline intre dezvoltarea forţelor de producţie şi creşterea bunăstării populaţiei, pentru ridicarea permanentă a gradului de prosperitate şi civilizaţie, pentru afirmarea plenară a personalităţii umane. înfăptuirea acestor măsuri impune, aşa cum sublinia secretând general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 3 octombrie, să se acţioneze cu toată hotărirea pentru realizarea în bune condiţii a planului pe trimestrul IV, pentru pregătirea temeinică a planului pentru anul viitor, pentru a se putea ca, realmente, prin dezvoltarea generală a economiei, să se asigure creşterea veniturilor în condiţiile menţinerii nivelului preţurilor, în conformitate cu prevederile planului. Aceasta va asigura — sublinia secretarul general al partidului — o adevărată creştere a nivelului de trai al tuturor oamenilor muncii, al Întregului nostru popor ! Noile măsuri de majorare a veniturilor oamenilor muncii ilustrează in mod pregnant vigoarea si caracterul sănătos al economiei nationale, capacitatea ei de a asigura resursele necesare creşterii fondurilor de retribuire. Cu atît mai mult iese in evidentă însemnătatea deosebită a acestor majorări de venituri, cu cit ele se înfăptuiesc în condiţiile in care, pe plan mondial, se manifestă fenomene cronice de stagnare sau recesiune, ceea ce determină diminuarea nivelului de trai al populaţiei în unele ţări, inclusiv într-o serie de ţări dezvoltate din punct de vedere economic. Beneficiarii majorărilor de venituri din cadrul etapei a II-a vor încasa sume în plus şi prin majorarea părţii variabile a retribuţiei. Aceasta se va realiza prin creşterea adaosului de acord, a sporului de vechime si a celorlalte adaosuri la retribuţie, care se calculează in funcţie de noile retribuţii majorate, ca si prin acordarea de stimulente suplimentare pentru producţia de export, prin mărirea cotelor de constituire a fondurilor de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la impărţirea beneficiilor, precum şi a fondului de premiere. Noile retribuţii tarifare majorate cuprind şi compensaţiile pentru produse agroalimentare, energie, termică, gaze naturale şi alţi combustibili, ce se acordau pină acum în afara retribuţiei tarifare, în baza Decretelor Consiliului de Stat nr. 46 şi 240 din 1982. Menţionăm, de asemenea, că noua etapă de majorare a retribuţiilor nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nivelul chiriilor pentru locuinţe şi contribuţiile lunare pentru copiii din creşe şi grădiniţe. Fără îndoială, aplicarea noilor măsuri de sporire a veniturilor impune, in continuare, eforturi sporite din partea tuturor colectivelor de oameni ai muncii pentru consolidarea rezultatelor de vină acum, pentru Îndeplinirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, fiind de datoria fiecărui om al muncii, să răspundă la noile majorări de retribuţii prin amplificarea preocupărilor pentru perfecţionarea propriei activităţi, pentru obţinerea de rezultate superioare în producţie, în condiţiile ridicării continue a productivităţii, calităţii şi eficienţei muncii. cinema • Muzica e viata mea : VICTORIA (16 28 79) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GLORIA (47 46 75) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, CULTURAL (83 50 13) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 6 Hanul dintre dealuri : GRIVITA (17 08 53) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, GIULESTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 O Nelu : DACIA (50 35 94) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, COSMOS (27 54 85) — 9; 11;30; 14; 16;30; 19 • Cucoana Chirița : TIMPURI NOI (156110) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Fiul stelelor : FLOREASCA (33 29 71) — 9; 11; 13, LIRA (317171) — 9; 11; 13 • Răzbunarea haiducilor : FLOREASCA — 15; 17; 19 • Drumul oaselor : LIRA —• 15; 17; • Agentul straniu : VIITORUL (10 67 40) — 14; 16,30; 19 • Ciudata poveste a doctorului Jekyll : FESTIVAL (15 63 84) — 8,45; 10,45; 13; 15; 17; 19;15 • Transport secret : BUCUREȘTI (15 61 54) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19, FAVORIT (45 31 70) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Cei cinci poznaşi — 9; 11; 13, Apaşii — 15; 17; 19: DOINA (16 35 38) • Şatra : FERENTARI (80 49 85) — 15; 17; 19 • Ali-Baba şi cei 40 de hoţi : PACEA (71 30 85) — 9; 12; 15; 18 • Dragonul alb : MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19 • Misiune specială : ARTA (21 31 88) — 9; 11;30; 14; 16,30; 19 teatre • Teatrul Naţional (14 7171, Sala mare) : Harap Alb — 18; (Sala atelier) : Cele șapte minuni ale lumii antice. Prezintă : Victor Simion — 17,30 • Filarmonica „George Enescu“ (15 68 75, Ateneul Român) : Recital de vioară Mihaela Vlad. La pian : Mihai Ungureanu (Corelli, Tartini, Vitali) — 18 • Opera Română (13 18 57) — Lakmé — 18 • Teatrul de operetă (13 63 48), Contesa Maritza — 18 • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) | Noapte bună, mamă — 19 • Teatrul de comedie (16 64 60) | Slugă la doi stupini — 18 • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46); Secretul familiei Posket — 18 • Teatrul „Nottara“ (59 31 03, sala Magheru): Scapino — 18 (sala Studio) : La un pas de fericire — 18.30 • Teatrul Giulieşti (sala Majestic, 14 72 34): Artă conversaţiei — 18 • Teatrul satiric-muzical „C. Tanase“ (15 56 78, sala Savoy): Mi se pare că mă-nsor — 18 • Teatrul „Ion Creangă“ (50 26 55) 1. Muzicanţii veseli — 15 • Teatrul „Ţăndărică, (15 23 77, sala Victoria): Şoricelul şi păpuşa — 10; (sala Cosmonauţilor, 11 12 04): Tigrişorul Petre — 15; (la Casa de cultură ,.înfrăţirea intre popoare“): Aventuri cu Scufiţa Roşie — 12.30; 14.30 • Circul Bucureşti (10 41 95): Maratonul circului — 18,30 • Studioul de teatru I.A.T.C. (15 72 59): Nu sunt Turnul Eiffel — 18 19 Cronica zilei Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la crearea Uniunii Tineretului Comunist Leninist (U.T.C.L.), din U.R.S.S., ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, E. M. Tiajelnikov, a organizat, luni, o conferinţă de presă. Au luat parte activişti ai C.C. al U.T.C., ai Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C., reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, redactori ai presei centrale, Radioteleviziinii Române şi Agenţiei Române de Presă „Agerpres“, precum şi ataşaţi şi corespondenţi ai presei Străine acreditaţi in ţara noastră. Au fost evidenţiate semnificaţia evenimentului aniversar, momente mai importante din viaţa şi activitatea tineretului din Uniunea Sovietică în cei 70 de ani de existenţă ai U.T.C.L. ★ Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii Algeriene Democratice şi Populare, luni după-amiază a avut loc în Capitală o manifestare culturală organizată de Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, în cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această ţară. Au participat membri ai conducerii I.R.R.C.S şi Ligii române de prietenie cu popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, un numeros public. Au fost prezenţi Mokhtar Kaci-Abdallah, ambasadorul Algeriei la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) tv 19,00 Telejurnal 19,25 Industria — programe prioritare 19,40 Secvenţe algeriene. Documentar ■ (color) 19,50 Rolul familiei In societatea noastră 20,05 Micul ecran pentru cei mici (color) 20,15 Înaltă răspundere patriotică, revoluţionară a tineretului pentru viitorul patriei . Patriotismul — adevărul de fiecare zi al faptei şi conştiinţei noastre. Reportaj 20.35 Teatru TV (color). „Camera de gardă“, de Constantin Brăescu. Premieră pe ţară. Interpretează: Ion Caramitru, Maria Ploae, Eugenia Maci, Emil Hossu. Regia artistică Domniţa Munteanu 21.35 Din frumuseţile patriei (color). „Sfirşit de toamnă, început de iarbă“. Producţie a Studioului de film TV 21.50 Telejurnal 22.00 închiderea programului INFORMAŢII SPORTIVE FOTBAL ! Azi, meciul dintre reprezentativele de tineret ale României şi Greciei La stadionul Sportul studenţesc din Capitală se va disputa astăzi meciul dintre selecţionatele României şi Greciei, contind pentru preliminariile campionatului european de fotbal, rezervat echipelor de tineret. Partida va începe la ora 14.30. Din lotul ţării noastre fac parte, printre alţii, Stelea, Cristea, A. Popescu, Panait, Motroc II, Lupescu, Ursea, I. Dumitrescu, Cr. Sava, Dican, Răducioiu, Hanganu şi Stanici. Fotbaliştii din lotul naţional al României s-au reîntors ieri la v'’ ' după meciul pregătitor WâstfflUt- • duminiCa la Galaţi, in ţ!*E compăniii^ţi echipei divizionare A Oţelul (scor: 4—0 pentru tricolori). Ieri după-amiază, ei au efectuat un antrenament la stadionul Steaua, stadion care va găzdui miercuri, de la ora 14.30, partida România — Grecia, din preliminariile campionatului mondial — ediţia 1990. Toţifotbaliştii selecţionaţi in lotul român sunt apţi pentru joc. Tot ieri au sosit in Capitală şi jucătorii echipei reprezentative a Greciei, care au efectuat un prim antrenament la , București. Lotul grec are in rîndurile sala cei mai buni jucători eleni. In frunte cu Anastapoulos. Miercuri, 2 noiembrie, de asemenea, în preliminariile campionatului mondial, se vor mai juca partidele : Danemarca — Bulgaria (grupa I), Austria — Turcia (grupa a IlI-a) și Cipru — Norvegia (grupa a V-a). ■k Peste 20 000 de spectatori au urmărit pe „Giants Stadium“ din East Rutherford, de lingă New York, meciul dintre selecţionata Americii şi o selecţionată mondială — formaţii alcătuite din foste glorii ale fotbalului. Partida s-a încheiat la egalitate : 2—2 (1—1), golurile fiind marcate de chilianul Caszely (min. 28), brazilianul Rivelino (min. 78), respectiv, italianul Rossi (min. 11) si francezul Platini (min. 78). ŞAH • In Turneul international de şah de la Skopjie, după 3 runde, in fruntea clasamentului se află Theodor Ghiţescu, Şahovic, Kozul şi Nikolov cu cite 3 puncte. In runda a treia, Ghiţescu a ciştigat la Ciurezu. • Cea de-a 14-a partidă a meciului pentru titlul mondial feminin de şah dintre Maia Ciburdanidze şi Nana Ioseliani s-a încheiat remiză la mutarea a 26-a. Scorul este acum de 8—6 in favoarea campioanei , Maia Ciuburdanidze, care, indiferent de rezultatul ultimelor două partide. Își păstrează titlul. PAGINA 3 Tovarăşului KENNETH DAVID KAUNDA Preşedintele Republicii Zambia LIBAKA Tovarăşe preşedinte. Realegerea dumneavoastră In înalta funcţie de preşedinte al Republicii Zambia imi oferă plăcutul prilej de a va adresa calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi bunăstare poporului zambian prieten, îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi conlucrare statornicite Intre ţările noastre se vor dezvolta tot mai puternic In viitor, spre binele popoarelor român şi zambian, al cauzei păcii, destinderii, Înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Vizita oficială a primului-ministru al Guvernului Republicii Populare Mozambic, Mario da Grapa Machungo Primul-ministru al Guvernului Republicii Populare Mozambic, Mario da Graca Machungo, Împreună cu persoanele oficiale mozambicane care li însoţesc, a vizitat duminică şi luni obiective economico-sociale din judeţul Vilcea. La Centrala hidroelectrică subterană de la Ciunget, oaspeţilor le-au fost prezentate amenajările hidroenergetice ale rlurilor Lotru si Olt. Premierul mozambican s-a interesat de soluţiile tehnice adoptate in construcţia hidrocentralelor, de eficienta exploatării acestora. In continuare, la sediul consiliului popular judeţean, oaspeţii au fost informaţi despre profundele transformări economico-sociale care au avut loc in judeţul Vilcea, ca de altfel in toate zonele tării, îndeosebi in perioada parcursă de la Congresul al IX-lea al P.C.R. S-au vizitat apoi Combinatul de prelucrare a lemnului din Rimnicu Vilcea, noi cartiere de locuinţe si alte obiective social-culturale construite in ultimii ani. Luni după-amiază oaspeţii au revenit in Capitală. (Agerpres) întîlniri cu arta La Botoşani s-a desfăşurat tradiţionala decadă cultural-artistici „Toamnă românească ’88“. Inscriindu-se in şirul neîntrerupt al altor forme de iirturire a conştiinţei oamenilor muncii, manifestarea „Toamnă românească ’88“ a cunoscut acum, la cea de-a 16-a ediţie, o deosebită amploare : pe parcursul a zece zile s-au desfăşurat manifestări de amploare, acţiuni culturale şi artistice, simpozioane, dezbateri, expoziţii documentare etc. Acţiunile au avut loc la Botoşani, Dorohoi, in centre de cultură şi creaţie „Cintarea României“, in mai multe întreprinderi din oraşele şi satele judeţului. Decada a consacrat zile speciale muzeelor, artelor plastice, filmului, literaturii, a propus oamenilor muncii expoziţii, gale cinematografice, saloane literare etc. Au avut loc manifestări de anvergură, cum sunt „Zilele George Enescu“, cea de-a 12-a ediţie a intilnirii „Scriitori pe plaiuri natale“, a 3-a ediţie a colocviului „Ion Pillat“ etc. In ce priveşte dimensiunile decadei „Toamnă românească“, exemplificator este şi faptul că in continuarea salonului literar organizat in municipiul Botoşani au fost lansate noi apariţii editoriale ale mai multor autori, botoşăneni la origine, sau scriitori din judeţ, a unui nou volum de Opere de Ion Pillat. Personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice si culturale naţionale au fost prezente in localităţile judeţului, manifestările prilejuind noi contacte ale botoşănenilor cu valorile autentice ale culturii şi artei româneşti care cunosc o înflorire deosebiă din anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“. „Ziua popularizării ştiinţei“ a prilejuit alte acţiuni adecvate, intilniri cu publicul din oraşe, comune, unităţi economice pe tema „Cunoaştere, civilizaţie, progres“. (Eugen Hruşcă, corespondentul „Scinteii“). LISTA OFICIALĂ LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite eiştirctoare la tragerea la sorţi suplimentari din 31 octombrie 1988 Cîştigurile Întregi revin obligaţiunilor de 200 de Iei. In valoarea câştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite cîştigătoare. Plata câştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din serie 000001—099999 care au numerele curente cuprinse intre 81—225. Ia confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia In considerarea obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 octombrie 1988 Ciştigurile Întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. în valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite ciştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse intre 81—225 la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la ieri* nu se ia In considerare. 33 * 3 «fi I S s ■jî 32 41»~i 'i s 1« fc» e £F! Z.S 2 z §2'5 « o o I 1 91769 131 50 000 1 84143 120 40 000 1 87606 158 40 000 1 86990 95 30 000 1 80169 73 30 000 1 28343 74 20 000 1 25586 107 20 000 1 77603 11 20 000 1 78604 158 10 000 1 28547 176 10 000 1 57902 93 10 000 1 42054 196 10 000 1 42025 164 5 000 1 58129 88 5 000 1 22304 132 5 000 1 35148 113 5 000 1 64324 92 5 000 1 37186 176 5 000 u « 3 3~'S C.Ü.H — hIS S«s H 2o 100 830 117 3 000 100 521 78 2 000 100 181 67 1 000 100 805 120 1 000 1 000 51 220 800_ 1 418 TOTAL_________1 820 000 %m : £ ' C H- 33 e 3.5 2 2 J;'C .5.2 in— s p 23 a Z — t t J «te s •» V« ess 33 0 0arc «» Z.£ Z Z ■§'S u o —t* t. 47682 ‘'214 50 000 : 1 » 828S8 : 149 50 000 1 9ps, . .p8 i So 000 . .’*1 * 70114 122 F 50 000 1 85731 117 40 000 1 13380 93 40 000 1 29823 102 40 000 1 59755 105 40 000 1 77510 149 40 000 1 93503 147 30 000 1 09426 89 30 000 1 13417 142 30 000 1 67965 70 30 000 1 27272 103 30 000 1 79050 117 30 000 1 22854 191 20 000 1 89773 166 20 000 1 03965 86 20 000 1 03599 105 20 000 1 31480 82 20 000 1 86869 170 20 000 1 30966 71 20 000 1 23362 164 10 000 I 36278 98 10 000 I 98929 74 10 000 1 22789 188 10 000 44833 180 10 000 72698 74 10 000 , 32997 222 10 000 , 36150 194 10 000 , 77027 196 5 000 23004 197 5 000 08601 116 5 000 , 44766 134 5 000 33646 85 5 000 I 58364 189 5 000 1 56434 54 5 000 , 78882 02 5 000 1 98820 17 5 000 II S31 .Sm u 100 556 20 3 000 100 604 31 2 000 100 487 175 2 000 1 000 30 77 1 000 1 000 74 130 800 1000 68 114 800 1 000 69 190 800 1000 34 121 800 1000 62 114 800 1 000 98 191 800 7 339 TOTAL: 7 345 000 LISTA OFICIALĂ • libretelor de economii pentru turism Ieşite cîştigătore la tragerea la sorţi pentru trimestrul II 1988 » Ciştigătorii au obligaţia să se prezinte in cel mult 30 de zile de la data tragerii la sorţi la sucursalele si filialele C.E.C. pentru a li se elibera adeverinţa necesară îndeplinirii formalităților In legătură cu efectuarea excursiei. In cazul neprezentării In termen sau al neefectuării excursiei, ciştigurile se plătesc in numerar. Nr. Nr. libretului Cîştigurile obţinute Valoarea crt. de economii (in ordinea valorii) ciştigului 1. 460-202-400 U.R.S.S. 7 000 2. 452-1-1519 „ 7 000 3. 459-1-6227 „ 7 000 4. 460-1-258 „ 7 000 5. 439-1-396 } 7 000 6. 418-1-177 „ 7 000 7 460-171-23 , 7 000 8 450-201-113 „ 7 000 9. 409-1-1378 „ 7 000 10 435-1-959 R. S. Cehoslovacă 6 000 0 409-1-1838 „ 6 000 12 411-216-85 „ 6 000 , 13 449-1-169 „ 6 000 14* 450-211-554 „ 6 000 15 447-1-218 „ 8 000 16' 439-1-616 „ 6 000 17 465-1-761 „ 6 000 18 463-201-408 „ 6 000 16' 459-207-1017 „ 6 000 26' 435-1-1168 R. D. Germană 6 000 21 409-209-32 „ 6 000 22’ 416-1-1440 6 000 23 431-1-166 „ 6 000 24' 434-207-66 „ 8 000 26' 447-1-635 „ 6 000 26 439-205-177 „ 6 000 27' 462-1-1246 „ 6 000 28' 464-1749 „ 6 000 29. 459-207-1232 6 000 TOTAL: 29 excursii In valoare totală de lei 183 000 vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul I noiembrie, ora 70 — 4 noiembrie, ora 20. In ţară . Vremea va fi rece, iar cerul variabil, mai mult noros. In primele zile. Precipitaţii locale, mai ales sub formă de ninsoare, vor cădea in primele zile In cea mai mare parte a ţării, dar mai ales In regiunile estice. Vintul va prezenta unele intensificări din sector nordic In estul ţârii. Temperaturile minime vor fi cuprinse, In general, Intre minus 18 şi zero grade, mai scăzute In ultima noapte, iar maximele Intre zero şi 10 grade. In Bucureşti . Vremea va fi rece pentru această perioadă, iar cerul variabil, mai mult noros. Temporar vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţa sau ninsoare in prima parte a intervalului. Vlntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre minus 4 șl zero grade, cele maxime Intre t șl 5 grade.