Scînteia, ianuarie 1989 (Anul 58, nr. 14423-14447)

1989-01-03 / nr. 14423

SANTEIA — marţi 3 ianuarie 1989 T ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE Tovarăşului YASSER ARAFAT Preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Cea de-a XXIV-a aniversare a „Zilei revoluţiei palestiniene“, ziua na­ţională a poporului palestinian, îmi oferă plăcutul prilej ca d­in numele poporului român si al meu personal, să adresez poporului palestinian, con­ducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, dumneavoastră personal un cordial salut si cele mai bune urări. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România s-au pronunţat întotdeauna pentru soluţionarea pe cale politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, pentru o pace trainică şi justă in această regiune, care să asigure dreptul la autodeterminare al poporului palestinian — inclusiv la crearea unui stat palestinian independent —, securitatea şi integritatea tuturor state­lor din regiune. In acest cadru, tara noastră a salutat şi a recunoscut noul stat palesti­nian, considerind hotărîrea Consiliului Naţional Palestinian privind procla­marea Statului Palestinian Independent ca un act de o deosebită însemnă­tate, care deschide calea soluţionării juste a problemelor din regiune, în spiritul şi pe baza rezoluţiilor 242 şi 338 ale Consiliului de Securitate al O.N.U. Doresc să reafirm, şi cu această ocazie, hotărîrea României de a ac­ţiona şi in viitor pentru a se ajunge, în noile condiţii, cit mai curînd, la convocarea sub egida O.N.U. a unei conferinţe internaţionale în proble­mele Orientului Mijlociu, care să asigure reglementarea pe cale politică a situaţiei din această zonă, instaurarea unei păci trainice, dreptul la auto­determinare al poporului palestinian, securitatea şi integritatea tuturor sta­telor din regiune, inclusiv a Israelului, edificarea unui climat de colaborare şi bună vecinătate în această parte a globului. îmi exprim convingerea că, în spiritul intîlnirilor şi convorbirilor avute la Bucureşti, relaţiile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Pa­lestinei, dintre popoarele român şi palestinian se vor dezvolta pe mai de­parte, în interesul reciproc, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Solidaritate militantă cu lupta dreaptă a poporului palestinian! La 1 ianuarie, opinia publică progresistă de pretutindeni a marcat „Ziua revoluţiei palesti­niene“. Instituită cu scopul de a evoca declanşarea primelor acţiuni armate ale Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (1965), aceas­tă zi constituie una din numeroa­sele forme prin care comunitatea internaţională îşi exprimă solida­ritatea cu cauza dreaptă a poporu­lui palestinian şi cu aspiraţiile sale legitime de a trăi liber şi paşnic intr-un stat propriu, inde­pendent. Anul acesta, ziua revoluţiei a fost aniversată în condiţii deosebi­te. De aproape 13 luni continuă revolta populaţiei palestiniene din Cisiordania şi Gaza. Pe de altă parte, in Orientul Mijlociu au in­tervenit o serie de evoluţii noi, de o deosebită însemnătate. Este vor­ba de declararea Statului Palesti­nian Independent — Palestina, ur­mată de recunoaşterea sa de către circa 90 de ţări ale lumii, precum şi le începerea unui dialog poli­tic între S.U.A. şi O.E.P. Toate aceste evoluţii confirmă o dată în plus creşterea continuă a rolu­lui şi prestigiului O.E.P., faptul că, după o lungă perioadă de tensiu­ne şi imobilism, se conturează, în sfirşit, perspectiva unei soluţionări globale a situaţiei din Orientul Mijlociu, care să dea posibilitate tuturor popoarelor din zonă de a se dezvolta liber, în condiţii de pace şi deplină securitate. In spiritul politicii sale consec­vente de solidaritate militantă cu popoarele arabe, cu toate popoarele care luptă pentru a fi stăpîne pe propriile destine, România socialis­tă s-a situat în permanență de partea cauzei drepte a poporului palestinian, căruia i-a acordat un sprijin multilateral , politic, di­plomatic şi material. Aşa cum se ştie, ţara noastră s-a aflat printre primele state care au recunoscut O.E.P., la Bucureşti funcţionînd de mulţi ani o reprezentanţă a aces­tei organizaţii. Cu aceeaşi consec­venţă, România militează pentru realizarea unei reglementări globa­le, juste şi durabile, în Orientul Mijlociu. Ca o expresie a acestei poziţii principiale, ţara noastră a salutat cu vie satisfacţie ultimele evoluţii pozitive ale situaţiei din zonă şi a recunoscut, totodată, noul stat palestinian. „Ne-am pro­nunţat întotdeauna — declara to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU — pentru soluţionarea pe cale politi­că a situaţiei din Orientul Mijlo­ciu, pentru o pace trainică şi jus­tă în această regiune, care să asi­gure dreptul la autodeterminare al poporului palestinian — inclusiv la crearea unui stat palestinian in­dependent — securitatea şi integri­tatea tuturor statelor din regiune, inclusiv a Israelului. Ţara noastră a salutat şi recunoscut noul stat palestinian, considerind hotărîrea Consiliului Naţional Palestinian privind proclamarea noului Stat Palestinian Independent ca o hotă­­rîre de o însemnătate deosebită, care deschide calea unei soluţio­nări juste a problemelor“. Consecvenţa cu care partidul şi statul nostru se pronunţă pentru o soluţie politică in Orientul Mijlo­ciu, în cadrul căreia să-şi găseas­că rezolvarea şi problema poporu­lui palestinian, se bucură de sti­ma şi preţuirea acestui popor, a tuturor ţărilor arabe. In acest sens, au o profundă semnificaţie aprecierile calde exprimate după recenta intîlnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu de către pre­şedintele Comitetului Executiv al O.E.P., YASSER ARAFAT : „Pre­şedintele Nicolae Ceauşescu a fost primul om de stat care s-a refe­rit la necesitatea constituirii sta­tului palestinian, chiar intr-un context istoric în care mulţi oameni şi lideri politici se opuneau unei asemenea idei“. De asemenea, a declarat Yasser Arafat, „do­resc să subliniez că preşedin­tele Nicolae Ceauşescu a fost pri­mul om de stat care a evidenţiat pentru prima oară în lume — necesitatea convocării unei confe­rinţe internaţionale de pace pentru soluţionarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi a problemelor acestuia, inclusiv problema palestiniană. In numele meu personal, în numele conducerii palestiniene, al între­gului popor palestinian, adresez cele mai sincere mulţumiri, în­treaga mea gratitudine tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu pentru tot sprijinul pe care ni-1 acordă, pen­tru tot ce face în folosul poporu­lui palestinian“. Cu prilejul „Zilei revoluţiei pa­lestiniene“, România socialistă, poporul român îşi reafirmă senti­mentele de caldă prietenie faţă de poporul palestinian, exprimîndu-şi hotărîrea de a-i acorda în conti­nuare întregul sprijin in lupta pentru afirmarea drepturilor sale naționale legitime. Nicolae N. LUPU c­a n­e­m­a : Chiriţa la Iaşi­­ CULTURAL (83 53 13) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FE­ROVIAR (50 51 40) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 9 Miracolul : ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, COTROCENI (81 68 88) — 15; 17; 19 6 Moromeţii : LIRA (31 71 71) — 9; 12; 15; 18 • Evadarea: DRUMUL SĂRII (31 28 13) — 15; 17; 19 A Alo, aterizează străbunica : TIM­PURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 11; 19 O Hanul dintre dealuri : BUZEȘTI (50 43 58) — 15; 17; 19 • Ce Se Intîmplă, doctore?: STUDIO (59 53 15) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30 © Neînfricatul Mio și Kato cel rău : DOINA (16 35 37) — 9; n; 13 e sora 13 , LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 8,30; 10,30; 12,45; 15; 17,15; 19,15, BUCUREȘTI (15 61 54) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19, EXCELSION (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,15, PATRIA (11 86 25) - 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Sacrificiul suprem : FESTIVAL (15 63 84) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, MIO­RIȚA (14 27 14) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 o Patrula de noapte : COSMOS (27 54 95) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 A Transport secret : DACIA (50 35 94) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 o Unde rîurile curg repede : GIU­LEŞTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 9 Te iubesc: aprilie : VIITORUL (10 67 40) — 15; 17; 19 t­eatre • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : Harap Alb — 18­ (sala Amfi­teatru) ; Campionul — 18 © Opera Română (13 18 57) ; Recital de operă și balet — 18 © Teatrul de operetă (13 63 48) ; Con­tesa Maritza — 18 © Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala Schitu, Măgureanu, 14 75 46) ; Secretul familiei Posket — 18 A Teatrul Mic (14 70 81) : Ivona, prin­cipesa Burgundiei — 18.30 A Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Ano­nimul veneţian — 19 A Teatrul de comedie (16 64 60) : Preşul — 18 A Teatrul „Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Intr-o dimineaţă — 18­­ (sala Studio) : Dansul morţii — 18.30 A Teatrul Giuleşti (14 72 34, sala Ma­jestic) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 18; (sala Giuleşti, 18 04 85) ; Visul unei nopţi de iarnă — 18 A Teatrul satiric-muzical „C. Tăna­­se“ (15 56 78, sala Savoy) : Tempo, tempo — 18; (sala Victoria, 50 58 65) ; Varietăţi pe portativ — 19 A Ansamblul artistic „Rapsodia română“ (13 13 00) : Dacă e marţi, e spectacol — 18­­ Circul Bucureşti (10 41 95): Stelele circului — 18:30 Administrația de Stat Loto-Pronosport informează : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1989 FAZA I EXTRAGEREA I : 26 34 90 74 39 66 23 52 36 58. EXTRAGEREA A II-A : 5 53 40 24 27 49 32 31 47 33. FAZA A II-A EXTRAGEREA A III-A : 48 69 20 47 14 23 65 58 17 90. EXTRAGEREA A IV-A : 7 38 86 64 80 13 85 21 53 27. EXTRAGEREA A V-A : 24 40 77 61 39 50 84 65 13 18. EXTRAGEREA A VI-A : 73 54 79 2 62 21 7 25 4­8. EXTRAGEREA A VII-A : 53 24 8 50 33 59 2 31 28 23 EXTRAGEREA A VIII-A : 9 10 20 57 15 60 53 11 86 83. EXTRAGEREA A IX-A : 37 12 21 44 24 53 4 89 17 16. EXTRAGEREA A X-A : 48 8­2 54 87 22 60 31 41 39. FAZA A III-A EXTRAGEREA A XI-A : 24 78 82 25 3 59 33 86 9 29. EXTRAGEREA A XII-A : 2 31 53 36 18 44 1 45 11 55. FOND TOTAL DE CISTUGURI : 15 370 505 lei. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII SUDAN Domnului EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan KHARTUM Cu prilejul celei de-a XXXIII-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan, vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului sudanez prieten. Exprim convingerea că, pe baza acordurilor şi înţelegerilor pe care le-am convenit împreună, raporturile de prietenie şi cooperare statornicite între România şi Sudan vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică, in interesul popoarelor român şi sudanez, al cauzei păcii, înţelegerii şi colabo­rării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România La 1 ianuarie, po­porul sudanez a mar­cat împlinirea a 33 de ani de la proclamarea independenţei ţării sale. Străbătut de apele fluviului Nil, pe ale cărui maluri au înflo­rit strălucite civiliza­ţii, Sudanul este cel mai întins stat al continentului african, avînd o suprafaţă de peste 2 500 000 kmp şi o populaţie de aproxi­mativ 18 milioane de locuitori. Principala bogăţie a ţării, bum­bacul, „aurul alb“, asi­gură o producţie anu­ală­­ de peste 100 000 tone, plasind Sudanul pe locul al doilea în lume in privinţa ex­portului acestui pro­dus. Pentru poporul su­danez ultimele trei de­cenii au constituit o perioadă de eforturi intense in vederea li­chidării subdezvoltării şi a făuririi unei vieţi noi, eforturi marcate de o serie de realizări. De-a lungul Nilului şi in localităţile de pe ţărmul Mării Roşii şi-au făcut apariţia sute de întreprinderi industriale, exploatări agricole, baraje. Ora­şul Khartum, capitala ţării, a devenit un centru politico-econo­mic în plină dezvol­tare. O atestă nume­roasele şcoli, instituţii de cultură, edificii ad­ministrative înălţate în ultimele decenii, din rindul cărora se deta­şează noul sediu al Parlamentului, realizat pe baza unui proiect românesc şi cu asis­tenţa tehnică a specia­liştilor români. Animat de senti­mente de solidaritate faţă de popoarele Africii, faţă de toate ţările care­ au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul român urmăreşte cu interes şi simpatie rea­lizările poporului su­danez pe calea conso­lidării independenţei şi a dezvoltării econo­mice. Intre Republica Socialistă România şi Republica Sudan s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc. Un moment important în evoluţia relaţiilor ro­­mâno-sudaneze l-a constituit vizita între­prinsă în ţara­ noastră, în octombrie 1987, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de către preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mir­­ghani, vizită încheiată cu înţelegeri menite să dea un nou impuls conlucrării româno­­sudaneze pe cele mai diverse planuri, in in­teresul reciproc, al cauzei păcii şi înţele­gerii internaţionale. LA ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE SUCEAVA A fost conectat ln sistemul energetic naţional al doilea grup energetic de 50 de megawaţi Intr-o telegramă adresată tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de Comitetul ju­deţean Suceava al P.C.R., se rapor­tează că în ziua de 30 decembrie 1988 s-a realizat conectarea la siste­mul energetic naţional a celui de-al doilea grup energetic cu o capaci­tate de 50 de megawaţi, de la între­prinderea electrocentrale Suceava. Acest succes a fost obţinut prin e­forturile conjugate ale constructori­lor şi energeticienilor. De asemenea, în telegramă se menţionează că, acţionind cu răspun­dere muncitorească, colectivul uni­tăţii sucevene a înregistrat, în cursul anului trecut, prin utilizarea optimă a agregatelor si asigurarea funcţio­nării corespunzătoare şi in condiţii de siguranţă a instalaţiilor, o pro­ducţie suplimentară de energie elec­trică de peste 22 000 MWh. LISTA OFICIALA a libretelor de economii cu dobîndă și cistiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti pentru trimestrul IV. 1988 Cîştigurile se acordă integral libre­telor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un ciştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu tri­mestrial al libretului. Libretul cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de ciştig. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 decembrie 1988 Cîştigurile întregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea ciştigu­­rilor este cuprinsă şi valoarea nomi­nală a obligaţiunilor ieşite cîştigă­­toare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—225, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în conside­rare. = t a = o gj§ «s «=i sa E S E g .S o .9 S 3 íj c/> cS Z.g z = '5 >3 I 5417931 50 000 1 3865469 40 000 1 7130724 40 000 1 532350 30 000 1 3033236 25 000 1 5497211 25 000 Terminația numărului libretului ciștigător 80 27690 20 000 80 97855 20 000 80 24732 20 000 80 29726 15 000 80 69300 15 000 80 11359 15 000 80 68059 16 000 80 51590 16 000 80 43271 10 000 80 94089 10 000 80 72058 10 000 80 83231 5 000 80 62065 5 000 80­­ 98520 5 000 80 40192 5 000 80 39885 5 000 80 00184 5 000 800 6703 3 000 800 5240 3 000 800 7732 3 000 800 1973 2 000 800 9936 2 000 800 7629 2 000 800 6969 2 000 800 2849 1 000 800 5376 1 000 800 5426 1 000 800 1417 500 800 4143 500 800 6231 500 11 766 cistiguri in valoare totală de lei 32 210 000 — S ” o _ E 3 — fi Sfi *2 3. *2 a­ « ra a £ ec o re £b.- ° — 3 7 ■§­­'S O Mre_________ 1 71826 178 50 000 1 94967 130 50 000 1 51560 133 50 000 1 54777 203 50 000 1 55724 158 40 000 1 55977 159 40 000 1 00100 120 40 000 1 28948 166 40 000 1 44723 17 40 000 1 31532 78 30 000 1 58424 114 30 000 1 78500 18 30 000 1 52198 26 30 000 1 46731 211 30 000 1 79527 153 30 000 1 38480 213 20 000 1 20316 210 20 000 1 18587 168 20 000 1 06204 22 20 000 1 82873 103 20 000 1 00890 116 20 000 1 65752 150 20 000 1 42116 17 10 000 1 21203 163 10 000 1 86068 155 10 000 1 48198 221 10 000 1 29497 158 10 000 1 34767 102 10 000 1 48226 113 10 000 1 01536 34 10 000 1 79122 125 5 000 1 93366 08 5 000 1 62846 63 5 000 1 92417 209 5 000 1 61183 77 5 000 1 46911 103 5 000 1 96447 209 5 000 1 30550 72 5 000 1 04716 78 5 000 I I3 ii 'eî .« •- -B ° E iLa a, a) HZ 100 835 33 3 000 100 734 157 2 000 100 684 124 2 000 1 000 83 29 1 000 1 000 38 108 800 1 000 66 57 800 1 000 52 67 800 1 000 20 199 800 1 000 66 50 800 1 000 13 100 800 7 339 TOTAL 7 345 000 LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti pentru trimestrul IV. 1988 ^3 Terminaţia numerelor Procentul­­ libretelor de ciştiguri ciştigătoare Calcularea și înscrierea ciştigurilor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. 1 595 200­­/0 2 642 100 % 3 985 50 % 4 431 25 % 5 442 25 % 6 496 25 % 7 780 25 % 8 274 25 % 9 261 25 % tv 19,00 Telejurnal 19,20 Ctitorii ale Epocii de Aur (color). Mârturii ale forţei şi capacităţii creatoare ale poporului nostru 19,40 Patriotismul revoluţionar — di­mensiune a culturii noastre socia­­■iste (color). Documentar 19,55 Industria — programe prioritare 20,15 Film serial (color). „Pădureanca“. Premieră TV. După nuvele de Ioan Slavici. Producţie a Casei de fil­me patru. Scenariul : Augustin Buzura. Regia : Nicolae Mărginea­­nu. Ultimul episod 21,05 Roade bogate pe păminturi recu­perate (color). Documentar. Pro­ducţie a Studioului „Sahia“. Sce­nariul : Paul Mateescu. Regia : Mircea Popescu 21,20 Muzică uşoară românească (color) 21,35 Din frumuseţile patriei (color). Ochiuri de mare in Inima munte­lui. Documentar. Producţie a stu­dioului de film TV 21,50 Telejurnal 22,00 Închiderea programului v­remea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 3 ianuarie, ora 20 — 6 ianua­rie, ora 20. In ţară , vremea va fi rece, Îndeosebi in prima parte a intervalu­lui. Cerul va fi variabil, mai mult no­­ros In nordul şi nord-estul ţării, unde pe alocuri vor cădea ninsori slabe. în restul teritoriului, ninsorile vor fi cu totul izolate. Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu unele intensificări la în­ceputul intervalului în nord-estul țării, r­redominînd din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime se vor situa, în general, între minus 12 şi minus 2 gra­de, iar maximele între minus 4 şi 6 grade, mai ridicate în zonele deluroase. Dimineaţa se va semnala ceaţă, aso­ciată şi cu depunere de chiciură, mai ales în nordul şi centrul ţării. In Bucureşti , vremea va fi rece, îndeo­sebi in prima parte a intervalului. Ce­rul va fi variabil. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între minus 5 şi minus 1 grad, iar maximele între minus 1 şi 3 grade. Dimineaţa se va semnala ceaţă, asociată şi cu depunere de chiciură. PAGINA 3 SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CUBEI SOCIALISTE Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba­­ Cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a victoriei revo­luţiei in Cuba, vă adresăm, în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, precum şi poporului cubanez prieten. Poporul român urmăreşte cu viu interes şi se bucură sincer de realizările pe care poporul cubanez le-a obţinut, sub conducerea partidului său comunist, în dezvoltarea economică şi socială a ţării, in ridicarea nivelului de trai HAVANA material şi spiritual, in construirea noii societăţi în Cuba., Ne exprimăm şi cu acest prilej satisfacţia pentru evo­luţia ascendentă a raporturilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre şi suntem­ convinşi că, acţionind împreună, acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul şi spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului, independenţei, păcii şi cooperării internaţionale. De ziua sărbătorii naţionale, vă dorim dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi întregului popor cubanez noi succese în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba, în construcţia societăţii socialiste in patria dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Zilei naţionale a Republicii­­Cuba, preşedintele Marii Adunări Naţiona­le a Republicii Socialiste România şi ministrul afacerilor externe au adre­sat telegrame de felicitare preşedin-In prima zi a noului­ an, poporul cubanez a sărbătorit împlinirea a 30 de ani de la memorabilul eve­niment petrecut la 1 ianuarie 1959, cînd detaşamentele armate revolu­ţionare, conduse de Fidel Castro, au intrat victorioase in Havana, inlăturind de la putere regimul antipopular al generalului Batista, încununare a luptei îndelungate purtate de poporul cubanez pentru eliberare naţională şi socială, izbin­­da revoluţiei şi cucerirea puterii de către forţele populare au des­chis largi perspective pentru în­făptuirea unor profunde prefaceri politice, economice şi sociale in viaţa întregii ţări, marcind, tot­odată, apariţia primului stat socia­list pe pămintul Americii In cele trei decenii care au tre­cut de la victoria revoluţiei, po­porul cubanez, sub conducerea partidului comunist, a repurtat succese marcante în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi tehnicii, invă­­ţămîntului şi culturii, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Intr-un răstimp istoriceşte scurt s-au pus bazele industriali­zării, creându-se, paralel cu dez­voltarea pe baze moderne a tradi­ţionalei industrii a zahărului, o serie de ramuri noi, legate de ne- TELEGRAME telui Adunării Naţionale a Puterii Populare a Republicii Cuba şi, res­pectiv, ministrului relaţiilor externe. Au mai transmis, de asemenea, te­legrame de felicitare Consiliul Na­ţional al Frontului Democraţiei şi cesităţile progresului economic al ţării, cum sunt industriile energe­tică, chimică, constructoare de maşini şi de nave maritime, s-au făcut paşi însemnaţi in crearea unei industrii electrotehnice şi electronice. Reforma agrară a fost urmată de dezvoltarea agriculturii pe baze socialiste. S-a asigurat in fapt accesul la învăţătură pentru întreaga populaţie. Aşa cum se ştie, activitatea con­structivă s-a desfăşurat in condi­ţiile blocadei economice, poporul cubanez avind de dus o luptă hotă­­rîtă contra acţiunilor externe osti­le, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare. In acest an, oamenii muncii din Cuba intimpină sărbătoarea eli­berării prin noi şi însemnate fapte de muncă pe linia îndeplinirii ho­­tărârilor ultimului Congres al Parti­dului Comunist din Cuba. Poporul român, care şi-a mani­festat de la început solidaritatea militantă cu lupta poporului cuba­nez pentru eliberare naţională şi socială, urmăreşte cu interes şi simpatie eforturile şi succesele oamenilor muncii cubanezi în con­struirea socialismului. Intre Româ­nia şi Cuba, intre popoarele noas­tre s-au statornicit şi se dezvoltă Unităţii Socialiste, organizaţii de masă şi obşteşti, unele instituţii cen­trale din ţara noastră organizaţiilor şi instituţiilor similare din Cuba. (Agerpres) legături de prietenie şi conlucrare in diferite domenii — politic, eco­nomic, ştiinţific, cultural. La ulti­ma sesiune a Comisiei mixte in­­terguvernamentale româno-cuba­­neze de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică au fost stabilite noi măsuri şi acţiuni pentru pro­movarea in continuare a acestei colaborări reciproc avantajoase, in domenii de interes comun. Factorul determinant al evoluţiei favorabile a legăturilor reciproce îl constituie relaţiile dintre forţele politice care conduc cele două ţări — Partidul Comunist Romăn şi Partidul Comunist din Cuba — şi, în acest cadru, intilnirile de la Bucureşti şi Havana între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, sub al căror impuls colaborarea romăno-cubaneză s-a extins şi di­versificat. In spiritul înţelegerilor la nivel înalt, ambele părţi işi manifestă hotărîrea de a acţiona in conti­nuare in vederea intensificării con­tactelor în diverse sfere, a dez­voltării raporturilor de prietenie şi colaborare, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Munţii albi ai Za­frei Decembrie este şi pentru cuba­nezi lună de iarnă. Evident, cu un înţeles diferit de cel european. E vremea cînd soarele devine ceva mai blind, cînd nopţile sunt uneori răcoroase, iar plajele rămîn pustii, cu toate că ziua temperatura poate ajunge la 30 de grade, îşi spun aici cuvintul sensibilitatea tropicală şi, pesemne, o anumită particularitate psihologică. Răcoroasă sau nu, ultima lună a anului coincide cu declanşarea ma­rii şi mereu actualei bătălii a zahă­rului, vestita „Zafra“, care, pe par­cursul a 4—5 luni, concentrează cu precădere energiile naţionale, în­deletnicire străveche, cultura tres­tiei de zahăr rămîne o coordonată majoră în concertul muncii, al eforturilor de mai bine, al nevoii de a obţine resurse materiale apte de schimb valoric pentru acoperi­rea necesităţilor industrializării şi in genere pentru progresul ţării. Şoselele Cubei sunt străbătute neîntrerupt în acest sezon de ca­mioane adaptate la încărcătură de mare volum, care, preluînd trestia recoltată de combine, o transportă spre fabricile de prelucrare. Privi­tă de la distanţă, recoltarea meca­nizată a trestiei de zahăr seamănă cu recoltarea porumbului verde pentru furaj de la noi, doar că trestia e ceva mai înaltă. In acest an, cîmpurile cultivate cu trestie, întîlnite la fiece pas, au rodit bine,­ așa că, după esti­mări, ar urma să se recolteze în jur de opt milioane de tone, cu un milion de tone mai mult decit anul trecut, cînd într-o mare parte a ţării s-a instalat seceta. Sumlusul prevăzut la actuala recoltă în­seamnă mult, avind în vedere că zahărul continuă să fie principala sursă de venituri a ţării. In orăşelul Jatibonico, din pro­vincia Sancti Spiritus, am prilejul să simt febra zafrei la cea mai mare întreprindere de zahăr din ţară. Aici, la fabrica de prelucrare „Uruguay“, sosesc neîntrerupt ca­mioane încărcate cu trestie din di­ferite puncte de recoltare. Printre ele işi manevrează dibaci „jeep“-ul veteran directorul fabricii, Manuel Zerquera Ortiz, explicînd în răs­timpuri că întreprinderea are o ca­pacitate de prelucrare de 14 000 tone pe zi, că această capacitate nu e încă folosită chiar în întregime, că speră să se petreacă acest lucru curînd, cînd se va pune la punct problema pieselor de schimb pen­tru anumite instalaţii şi maşini. — Sîntem preocupaţi de sporirea eficienţei şi, ca atare, nu de mult am introdus acest element nou în procesul de producţie — spune di­rectorul arătînd spre cele două „puncte de pregătire“, unde trestia basculată este curăţită mai întii de substanţele străine şi de frunzele uscate, prin vînturare, micşorin­­du-se astfel procentul de „steril“. întreprinderea înseamnă nu nu­mai fabrica, ci şi 13 „districte“ de cultivare, cu o suprafaţă de peste 48 000 hectare, unde recoltarea se face cu ajutorul a 110 combine, realizîndu-se un indice de mecani­zare de­ 77 la sută raportat la su­prafaţă şi de 85 la sută faţă de vo­lumul total al producţiei. Acest indice este cu ceva superior celui înregistrat pe plan naţional. Res­tul producţiei cade în seama a 926 de „macheteros“, adică a lucrători­lor manuali, care taie trestia cu un cuţit lung numit „machete“. Este o muncă grea, mai ales in condiţiile climei tropicale, dar şi cîştigurile sunt proporţional mai mari la această categorie de lucrători. Ca peste tot în Cuba, la această între­prindere procentul de mecanizare a recoltării trestiei de zahăr a spo­rit mult în ultimii ani și continuă să se facă eforturi in acest sens, dar, spun gazdele, o mecanizare totală nu va fi posibilă pretutin­deni fiindcă există și terenuri cul­tivate cu trestie în zone premonta­­ne, ce-i drept cu pondere mult mai redusă. Dar nu numai oamenii plantaţii­lor participă la acest efort com­plex. Zafia cere multă mină de lu­cru şi, la fel ca în toţi anii de după revoluţie, spre cîmpurile cultivate cu trestie se îndreaptă mii şi mii de voluntari din toate categoriile sociale. Deşi în număr considerabil, ei au acum un rol complementar in ansamblul Zafrei, in cadrul căreia, cum spuneam, predomină mașinile. In lipsa mijloacelor mecanice, în­treprinderea în care ne aflăm, de exemplu, ar fi avut nevoie de încă 6 000 „macheteros“. După încheie­rea campaniei, toți lucrătorii între­prinderii trec la alte munci : o parte sunt folosiţi la lucrările de întreţinere a fabricii, alţii primesc repartizări la unităţi agricole sau industriale din zonă. In incinta fabricii de zahăr for­fota este în toi. De la tulpinile de trestie mârunţite de cuţite rota­tive pînă la zahărul „miere“ şi apoi la cel cristalizat e o cale aparent simplă, dar pe parcursul ei există destui parametri care trebuie su­pravegheaţi permanent pentru ca produsul final să fie obţinut cu maximă eficienţă şi cu indicatorii calitativi adecvaţi. Trestia prelucrată înseamnă însă nu numai zahăr. O parte din rezi­duuri serveşte drept combustibil pentru termocentrala întreprinde­rii, care produce căldura necesară proceselor tehnologice şi curent electric în cantităţi ce depăşesc nevoile întreprinderii, surplusul fiind furnizat reţelei urbane. O altă parte a acestor reziduuri este destinată unui amestec de furaj pentru vite, fiecare unitate dispu­­nind de o fermă zootehnică. Mai puţin in cazul acestei întreprinderi, unde grosul reziduurilor este con­dus pe benzi rulante spre fabrica de hirtie din vecinătate, căreia ii asigură astfel 85 la sută din ma­teria primă. Este unul din nume­roasele aspecte ale preocupărilor actuale din Cuba în ce priveşte re­ducerea consumului de combusti­bili tradiţionali — deficitari şi scumpi — de utilizare a unor surse energetice noi şi, totodată, de va­lorificare superioară a resurselor vegetale. După rafinarea primară, zahărul se îndreaptă în cea mai mare par­te spre terminalele portuare, de unde este dus peste mări şi ţări. Există şapte asemenea terminale, veritabile dispecerate, care măsoară zi de zi, oră de oră intensitatea eforturilor desfăşurate de „frontul zahărului“. Ele sugerează poate cel mai bine dimensiunile zafrei. Aşa mi s-a părut în timp ce vizitam cel mai mare dintre terminale, con­struit după revoluţie şi situat în provincia Cienfuegos, in apropiere de şantierul primei uzine atomo­­electrice din Cuba. Ajunge aici za­hărul produs în 51 de fabrici (cu mari, cu mici) aflate in patru pro­vincii. Zahăr proaspăt, adus pe ca­lea ferată. Cele mai multe vagoane sunt româneşti, în funcţiune de 20 de ani şi, spun beneficiarii, cu per­spective de a servi cu acelaşi suc­ces incă destul timp. De altfel, acesta este doar unul din multi­plele aspecte ale schimburilor şi colaborării româno-cubaneze afla­te pe o traiectorie ascendentă. Descărcate prin forţa gravitaţiei, vagoanele revarsă pe benzile trans­portoare cantităţi imense — circa 24 000 tone pe zi, atit cit permite capacitatea instalaţiilor­­ conduse spre calele navelor. Directorul în­treprinderii, Tomas Castro Cortez, se arată foarte satisfăcut de debu­tul zafrei : „Am depăşit deja pla­nul cu 8 la sută şi îl vom supli­menta încă binişor. Lucrăm in trei schimburi şi de-abia facem faţă. Lucrurile merg cum trebuie, fiind­că avem şi zahăr, şi spaţiu de în­cărcare, adică vapoare. Dar aces­tea se întimplă să şi lipsească, şi atunci acumulăm, deocamdată in silozul existent, de 90 000 tone, iar peste un timp va fi gata şi cel nou, de alături, cu capacitate egală“. In silozul vechi a fost ridicat un im­presionant munte de zahăr, pentru orice eventualitate... Acest munte alb, ca şi cele similare din alte si­lozuri ale ţării, reprezintă mate­rializarea muncii pline de dăruire a cubanezilor angajaţi în bătălia zafrei cu convingerea mereu reîn­noită că eforturile lor constituie un factor major de propulsare a pa­triei pe coordonatele progresului. Vasile OROS

Next