Scînteia, ianuarie 1989 (Anul 58, nr. 14423-14447)
1989-01-03 / nr. 14423
SANTEIA — marţi 3 ianuarie 1989 T ZIUA REVOLUŢIEI PALESTINIENE Tovarăşului YASSER ARAFAT Preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei Cea de-a XXIV-a aniversare a „Zilei revoluţiei palestiniene“, ziua naţională a poporului palestinian, îmi oferă plăcutul prilej ca din numele poporului român si al meu personal, să adresez poporului palestinian, conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, dumneavoastră personal un cordial salut si cele mai bune urări. Partidul Comunist Român, Republica Socialistă România s-au pronunţat întotdeauna pentru soluţionarea pe cale politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, pentru o pace trainică şi justă in această regiune, care să asigure dreptul la autodeterminare al poporului palestinian — inclusiv la crearea unui stat palestinian independent —, securitatea şi integritatea tuturor statelor din regiune. In acest cadru, tara noastră a salutat şi a recunoscut noul stat palestinian, considerind hotărîrea Consiliului Naţional Palestinian privind proclamarea Statului Palestinian Independent ca un act de o deosebită însemnătate, care deschide calea soluţionării juste a problemelor din regiune, în spiritul şi pe baza rezoluţiilor 242 şi 338 ale Consiliului de Securitate al O.N.U. Doresc să reafirm, şi cu această ocazie, hotărîrea României de a acţiona şi in viitor pentru a se ajunge, în noile condiţii, cit mai curînd, la convocarea sub egida O.N.U. a unei conferinţe internaţionale în problemele Orientului Mijlociu, care să asigure reglementarea pe cale politică a situaţiei din această zonă, instaurarea unei păci trainice, dreptul la autodeterminare al poporului palestinian, securitatea şi integritatea tuturor statelor din regiune, inclusiv a Israelului, edificarea unui climat de colaborare şi bună vecinătate în această parte a globului. îmi exprim convingerea că, în spiritul intîlnirilor şi convorbirilor avute la Bucureşti, relaţiile de prietenie şi solidaritate dintre Partidul Comunist Român. Republica Socialistă România şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, dintre popoarele român şi palestinian se vor dezvolta pe mai departe, în interesul reciproc, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Republicii Socialiste România Solidaritate militantă cu lupta dreaptă a poporului palestinian! La 1 ianuarie, opinia publică progresistă de pretutindeni a marcat „Ziua revoluţiei palestiniene“. Instituită cu scopul de a evoca declanşarea primelor acţiuni armate ale Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (1965), această zi constituie una din numeroasele forme prin care comunitatea internaţională îşi exprimă solidaritatea cu cauza dreaptă a poporului palestinian şi cu aspiraţiile sale legitime de a trăi liber şi paşnic intr-un stat propriu, independent. Anul acesta, ziua revoluţiei a fost aniversată în condiţii deosebite. De aproape 13 luni continuă revolta populaţiei palestiniene din Cisiordania şi Gaza. Pe de altă parte, in Orientul Mijlociu au intervenit o serie de evoluţii noi, de o deosebită însemnătate. Este vorba de declararea Statului Palestinian Independent — Palestina, urmată de recunoaşterea sa de către circa 90 de ţări ale lumii, precum şi le începerea unui dialog politic între S.U.A. şi O.E.P. Toate aceste evoluţii confirmă o dată în plus creşterea continuă a rolului şi prestigiului O.E.P., faptul că, după o lungă perioadă de tensiune şi imobilism, se conturează, în sfirşit, perspectiva unei soluţionări globale a situaţiei din Orientul Mijlociu, care să dea posibilitate tuturor popoarelor din zonă de a se dezvolta liber, în condiţii de pace şi deplină securitate. In spiritul politicii sale consecvente de solidaritate militantă cu popoarele arabe, cu toate popoarele care luptă pentru a fi stăpîne pe propriile destine, România socialistă s-a situat în permanență de partea cauzei drepte a poporului palestinian, căruia i-a acordat un sprijin multilateral , politic, diplomatic şi material. Aşa cum se ştie, ţara noastră s-a aflat printre primele state care au recunoscut O.E.P., la Bucureşti funcţionînd de mulţi ani o reprezentanţă a acestei organizaţii. Cu aceeaşi consecvenţă, România militează pentru realizarea unei reglementări globale, juste şi durabile, în Orientul Mijlociu. Ca o expresie a acestei poziţii principiale, ţara noastră a salutat cu vie satisfacţie ultimele evoluţii pozitive ale situaţiei din zonă şi a recunoscut, totodată, noul stat palestinian. „Ne-am pronunţat întotdeauna — declara tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — pentru soluţionarea pe cale politică a situaţiei din Orientul Mijlociu, pentru o pace trainică şi justă în această regiune, care să asigure dreptul la autodeterminare al poporului palestinian — inclusiv la crearea unui stat palestinian independent — securitatea şi integritatea tuturor statelor din regiune, inclusiv a Israelului. Ţara noastră a salutat şi recunoscut noul stat palestinian, considerind hotărîrea Consiliului Naţional Palestinian privind proclamarea noului Stat Palestinian Independent ca o hotărîre de o însemnătate deosebită, care deschide calea unei soluţionări juste a problemelor“. Consecvenţa cu care partidul şi statul nostru se pronunţă pentru o soluţie politică in Orientul Mijlociu, în cadrul căreia să-şi găsească rezolvarea şi problema poporului palestinian, se bucură de stima şi preţuirea acestui popor, a tuturor ţărilor arabe. In acest sens, au o profundă semnificaţie aprecierile calde exprimate după recenta intîlnire cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu de către preşedintele Comitetului Executiv al O.E.P., YASSER ARAFAT : „Preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost primul om de stat care s-a referit la necesitatea constituirii statului palestinian, chiar intr-un context istoric în care mulţi oameni şi lideri politici se opuneau unei asemenea idei“. De asemenea, a declarat Yasser Arafat, „doresc să subliniez că preşedintele Nicolae Ceauşescu a fost primul om de stat care a evidenţiat pentru prima oară în lume — necesitatea convocării unei conferinţe internaţionale de pace pentru soluţionarea situaţiei din Orientul Mijlociu şi a problemelor acestuia, inclusiv problema palestiniană. In numele meu personal, în numele conducerii palestiniene, al întregului popor palestinian, adresez cele mai sincere mulţumiri, întreaga mea gratitudine tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru tot sprijinul pe care ni-1 acordă, pentru tot ce face în folosul poporului palestinian“. Cu prilejul „Zilei revoluţiei palestiniene“, România socialistă, poporul român îşi reafirmă sentimentele de caldă prietenie faţă de poporul palestinian, exprimîndu-şi hotărîrea de a-i acorda în continuare întregul sprijin in lupta pentru afirmarea drepturilor sale naționale legitime. Nicolae N. LUPU ca nema : Chiriţa la Iaşi CULTURAL (83 53 13) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, FEROVIAR (50 51 40) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, SCALA (11 03 72) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 9 Miracolul : ARTA (21 31 86) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, COTROCENI (81 68 88) — 15; 17; 19 6 Moromeţii : LIRA (31 71 71) — 9; 12; 15; 18 • Evadarea: DRUMUL SĂRII (31 28 13) — 15; 17; 19 A Alo, aterizează străbunica : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 11; 19 O Hanul dintre dealuri : BUZEȘTI (50 43 58) — 15; 17; 19 • Ce Se Intîmplă, doctore?: STUDIO (59 53 15) — 9,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30 © Neînfricatul Mio și Kato cel rău : DOINA (16 35 37) — 9; n; 13 e sora 13 , LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 8,30; 10,30; 12,45; 15; 17,15; 19,15, BUCUREȘTI (15 61 54) — 9; 11,30; 14; 16,30; 19, EXCELSION (65 49 45) — 9; 11; 13; 15; 17,15; 19,15, PATRIA (11 86 25) - 9; 11; 13; 15; 17; 19 • Sacrificiul suprem : FESTIVAL (15 63 84) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, MIORIȚA (14 27 14) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 o Patrula de noapte : COSMOS (27 54 95) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 A Transport secret : DACIA (50 35 94) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 o Unde rîurile curg repede : GIULEŞTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19 9 Te iubesc: aprilie : VIITORUL (10 67 40) — 15; 17; 19 teatre • Teatrul Naţional (14 71 71, Sala mare) : Harap Alb — 18 (sala Amfiteatru) ; Campionul — 18 © Opera Română (13 18 57) ; Recital de operă și balet — 18 © Teatrul de operetă (13 63 48) ; Contesa Maritza — 18 © Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" (sala Schitu, Măgureanu, 14 75 46) ; Secretul familiei Posket — 18 A Teatrul Mic (14 70 81) : Ivona, principesa Burgundiei — 18.30 A Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Anonimul veneţian — 19 A Teatrul de comedie (16 64 60) : Preşul — 18 A Teatrul „Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Intr-o dimineaţă — 18 (sala Studio) : Dansul morţii — 18.30 A Teatrul Giuleşti (14 72 34, sala Majestic) : Să nu-ţi faci prăvălie cu scară — 18; (sala Giuleşti, 18 04 85) ; Visul unei nopţi de iarnă — 18 A Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (15 56 78, sala Savoy) : Tempo, tempo — 18; (sala Victoria, 50 58 65) ; Varietăţi pe portativ — 19 A Ansamblul artistic „Rapsodia română“ (13 13 00) : Dacă e marţi, e spectacol — 18 Circul Bucureşti (10 41 95): Stelele circului — 18:30 Administrația de Stat Loto-Pronosport informează : NUMERELE EXTRASE LA TRAGEREA EXTRAORDINARA LOTO A REVELIONULUI DIN 1 IANUARIE 1989 FAZA I EXTRAGEREA I : 26 34 90 74 39 66 23 52 36 58. EXTRAGEREA A II-A : 5 53 40 24 27 49 32 31 47 33. FAZA A II-A EXTRAGEREA A III-A : 48 69 20 47 14 23 65 58 17 90. EXTRAGEREA A IV-A : 7 38 86 64 80 13 85 21 53 27. EXTRAGEREA A V-A : 24 40 77 61 39 50 84 65 13 18. EXTRAGEREA A VI-A : 73 54 79 2 62 21 7 25 48. EXTRAGEREA A VII-A : 53 24 8 50 33 59 2 31 28 23 EXTRAGEREA A VIII-A : 9 10 20 57 15 60 53 11 86 83. EXTRAGEREA A IX-A : 37 12 21 44 24 53 4 89 17 16. EXTRAGEREA A X-A : 48 82 54 87 22 60 31 41 39. FAZA A III-A EXTRAGEREA A XI-A : 24 78 82 25 3 59 33 86 9 29. EXTRAGEREA A XII-A : 2 31 53 36 18 44 1 45 11 55. FOND TOTAL DE CISTUGURI : 15 370 505 lei. ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII SUDAN Domnului EL SAYED AHMED EL MIRGHANI Preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan KHARTUM Cu prilejul celei de-a XXXIII-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Sudan, vă adresez calde felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului sudanez prieten. Exprim convingerea că, pe baza acordurilor şi înţelegerilor pe care le-am convenit împreună, raporturile de prietenie şi cooperare statornicite între România şi Sudan vor cunoaşte o dezvoltare tot mai puternică, in interesul popoarelor român şi sudanez, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România La 1 ianuarie, poporul sudanez a marcat împlinirea a 33 de ani de la proclamarea independenţei ţării sale. Străbătut de apele fluviului Nil, pe ale cărui maluri au înflorit strălucite civilizaţii, Sudanul este cel mai întins stat al continentului african, avînd o suprafaţă de peste 2 500 000 kmp şi o populaţie de aproximativ 18 milioane de locuitori. Principala bogăţie a ţării, bumbacul, „aurul alb“, asigură o producţie anuală de peste 100 000 tone, plasind Sudanul pe locul al doilea în lume in privinţa exportului acestui produs. Pentru poporul sudanez ultimele trei decenii au constituit o perioadă de eforturi intense in vederea lichidării subdezvoltării şi a făuririi unei vieţi noi, eforturi marcate de o serie de realizări. De-a lungul Nilului şi in localităţile de pe ţărmul Mării Roşii şi-au făcut apariţia sute de întreprinderi industriale, exploatări agricole, baraje. Oraşul Khartum, capitala ţării, a devenit un centru politico-economic în plină dezvoltare. O atestă numeroasele şcoli, instituţii de cultură, edificii administrative înălţate în ultimele decenii, din rindul cărora se detaşează noul sediu al Parlamentului, realizat pe baza unui proiect românesc şi cu asistenţa tehnică a specialiştilor români. Animat de sentimente de solidaritate faţă de popoarele Africii, faţă de toate ţările care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, poporul român urmăreşte cu interes şi simpatie realizările poporului sudanez pe calea consolidării independenţei şi a dezvoltării economice. Intre Republica Socialistă România şi Republica Sudan s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, întemeiate pe deplina egalitate în drepturi şi avantaj reciproc. Un moment important în evoluţia relaţiilor româno-sudaneze l-a constituit vizita întreprinsă în ţara noastră, în octombrie 1987, la invitaţia preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de către preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani, vizită încheiată cu înţelegeri menite să dea un nou impuls conlucrării românosudaneze pe cele mai diverse planuri, in interesul reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. LA ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE SUCEAVA A fost conectat ln sistemul energetic naţional al doilea grup energetic de 50 de megawaţi Intr-o telegramă adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de Comitetul judeţean Suceava al P.C.R., se raportează că în ziua de 30 decembrie 1988 s-a realizat conectarea la sistemul energetic naţional a celui de-al doilea grup energetic cu o capacitate de 50 de megawaţi, de la întreprinderea electrocentrale Suceava. Acest succes a fost obţinut prin eforturile conjugate ale constructorilor şi energeticienilor. De asemenea, în telegramă se menţionează că, acţionind cu răspundere muncitorească, colectivul unităţii sucevene a înregistrat, în cursul anului trecut, prin utilizarea optimă a agregatelor si asigurarea funcţionării corespunzătoare şi in condiţii de siguranţă a instalaţiilor, o producţie suplimentară de energie electrică de peste 22 000 MWh. LISTA OFICIALA a libretelor de economii cu dobîndă și cistiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti pentru trimestrul IV. 1988 Cîştigurile se acordă integral libretelor de economii care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puţin 10 la sută din valoarea cîştigului ; dacă soldul mediu trimestrial este mai mic de 10 la sută din valoarea cîştigului, se acordă un ciştig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretul cu sold mediu trimestrial mai mic de 50 de lei nu beneficiază de ciştig. LISTA OFICIALA a obligaţiunilor C.E.C. ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 decembrie 1988 Cîştigurile întregi revin obligaţiunilor de 200 de lei. In valoarea ciştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite cîştigătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001—099999 care au numerele curente cuprinse intre 81—225, la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în considerare. = t a = o gj§ «s «=i sa E S E g .S o .9 S 3 íj c/> cS Z.g z = '5 >3 I 5417931 50 000 1 3865469 40 000 1 7130724 40 000 1 532350 30 000 1 3033236 25 000 1 5497211 25 000 Terminația numărului libretului ciștigător 80 27690 20 000 80 97855 20 000 80 24732 20 000 80 29726 15 000 80 69300 15 000 80 11359 15 000 80 68059 16 000 80 51590 16 000 80 43271 10 000 80 94089 10 000 80 72058 10 000 80 83231 5 000 80 62065 5 000 80 98520 5 000 80 40192 5 000 80 39885 5 000 80 00184 5 000 800 6703 3 000 800 5240 3 000 800 7732 3 000 800 1973 2 000 800 9936 2 000 800 7629 2 000 800 6969 2 000 800 2849 1 000 800 5376 1 000 800 5426 1 000 800 1417 500 800 4143 500 800 6231 500 11 766 cistiguri in valoare totală de lei 32 210 000 — S ” o _ E 3 — fi Sfi *2 3. *2 a « ra a £ ec o re £b.- ° — 3 7 ■§'S O Mre_________ 1 71826 178 50 000 1 94967 130 50 000 1 51560 133 50 000 1 54777 203 50 000 1 55724 158 40 000 1 55977 159 40 000 1 00100 120 40 000 1 28948 166 40 000 1 44723 17 40 000 1 31532 78 30 000 1 58424 114 30 000 1 78500 18 30 000 1 52198 26 30 000 1 46731 211 30 000 1 79527 153 30 000 1 38480 213 20 000 1 20316 210 20 000 1 18587 168 20 000 1 06204 22 20 000 1 82873 103 20 000 1 00890 116 20 000 1 65752 150 20 000 1 42116 17 10 000 1 21203 163 10 000 1 86068 155 10 000 1 48198 221 10 000 1 29497 158 10 000 1 34767 102 10 000 1 48226 113 10 000 1 01536 34 10 000 1 79122 125 5 000 1 93366 08 5 000 1 62846 63 5 000 1 92417 209 5 000 1 61183 77 5 000 1 46911 103 5 000 1 96447 209 5 000 1 30550 72 5 000 1 04716 78 5 000 I I3 ii 'eî .« •- -B ° E iLa a, a) HZ 100 835 33 3 000 100 734 157 2 000 100 684 124 2 000 1 000 83 29 1 000 1 000 38 108 800 1 000 66 57 800 1 000 52 67 800 1 000 20 199 800 1 000 66 50 800 1 000 13 100 800 7 339 TOTAL 7 345 000 LISTA OFICIALĂ a libretelor de economii cu ciştiguri ieşite ciştigătoare la tragerea la sorti pentru trimestrul IV. 1988 ^3 Terminaţia numerelor Procentul libretelor de ciştiguri ciştigătoare Calcularea și înscrierea ciştigurilor în librete se efectuează de către sucursalele (filialele) C.E.C. 1 595 200/0 2 642 100 % 3 985 50 % 4 431 25 % 5 442 25 % 6 496 25 % 7 780 25 % 8 274 25 % 9 261 25 % tv 19,00 Telejurnal 19,20 Ctitorii ale Epocii de Aur (color). Mârturii ale forţei şi capacităţii creatoare ale poporului nostru 19,40 Patriotismul revoluţionar — dimensiune a culturii noastre socia■iste (color). Documentar 19,55 Industria — programe prioritare 20,15 Film serial (color). „Pădureanca“. Premieră TV. După nuvele de Ioan Slavici. Producţie a Casei de filme patru. Scenariul : Augustin Buzura. Regia : Nicolae Mărgineanu. Ultimul episod 21,05 Roade bogate pe păminturi recuperate (color). Documentar. Producţie a Studioului „Sahia“. Scenariul : Paul Mateescu. Regia : Mircea Popescu 21,20 Muzică uşoară românească (color) 21,35 Din frumuseţile patriei (color). Ochiuri de mare in Inima muntelui. Documentar. Producţie a studioului de film TV 21,50 Telejurnal 22,00 Închiderea programului vremea Institutul de meteorologie şi hidrologie comunică timpul probabil pentru intervalul 3 ianuarie, ora 20 — 6 ianuarie, ora 20. In ţară , vremea va fi rece, Îndeosebi in prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil, mai mult noros In nordul şi nord-estul ţării, unde pe alocuri vor cădea ninsori slabe. în restul teritoriului, ninsorile vor fi cu totul izolate. Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu unele intensificări la începutul intervalului în nord-estul țării, rredominînd din sectorul nord-vestic. Temperaturile minime se vor situa, în general, între minus 12 şi minus 2 grade, iar maximele între minus 4 şi 6 grade, mai ridicate în zonele deluroase. Dimineaţa se va semnala ceaţă, asociată şi cu depunere de chiciură, mai ales în nordul şi centrul ţării. In Bucureşti , vremea va fi rece, îndeosebi in prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi minus 1 grad, iar maximele între minus 1 şi 3 grade. Dimineaţa se va semnala ceaţă, asociată şi cu depunere de chiciură. PAGINA 3 SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A CUBEI SOCIALISTE Tovarăşului FIDEL CASTRO RUZ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba Cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a victoriei revoluţiei in Cuba, vă adresăm, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Cuba, precum şi poporului cubanez prieten. Poporul român urmăreşte cu viu interes şi se bucură sincer de realizările pe care poporul cubanez le-a obţinut, sub conducerea partidului său comunist, în dezvoltarea economică şi socială a ţării, in ridicarea nivelului de trai HAVANA material şi spiritual, in construirea noii societăţi în Cuba., Ne exprimăm şi cu acest prilej satisfacţia pentru evoluţia ascendentă a raporturilor tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre şi suntem convinşi că, acţionind împreună, acestea vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în interesul şi spre binele celor două popoare, al cauzei socialismului, independenţei, păcii şi cooperării internaţionale. De ziua sărbătorii naţionale, vă dorim dumneavoastră, tuturor comuniştilor şi întregului popor cubanez noi succese în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al III-lea al Partidului Comunist din Cuba, în construcţia societăţii socialiste in patria dumneavoastră. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Preşedintele Republicii Socialiste România CONSTANTIN DĂSCĂLESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a Zilei naţionale a RepubliciiCuba, preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România şi ministrul afacerilor externe au adresat telegrame de felicitare preşedin-In prima zi a noului an, poporul cubanez a sărbătorit împlinirea a 30 de ani de la memorabilul eveniment petrecut la 1 ianuarie 1959, cînd detaşamentele armate revoluţionare, conduse de Fidel Castro, au intrat victorioase in Havana, inlăturind de la putere regimul antipopular al generalului Batista, încununare a luptei îndelungate purtate de poporul cubanez pentru eliberare naţională şi socială, izbinda revoluţiei şi cucerirea puterii de către forţele populare au deschis largi perspective pentru înfăptuirea unor profunde prefaceri politice, economice şi sociale in viaţa întregii ţări, marcind, totodată, apariţia primului stat socialist pe pămintul Americii In cele trei decenii care au trecut de la victoria revoluţiei, poporul cubanez, sub conducerea partidului comunist, a repurtat succese marcante în dezvoltarea economiei, ştiinţei şi tehnicii, invăţămîntului şi culturii, in ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Intr-un răstimp istoriceşte scurt s-au pus bazele industrializării, creându-se, paralel cu dezvoltarea pe baze moderne a tradiţionalei industrii a zahărului, o serie de ramuri noi, legate de ne- TELEGRAME telui Adunării Naţionale a Puterii Populare a Republicii Cuba şi, respectiv, ministrului relaţiilor externe. Au mai transmis, de asemenea, telegrame de felicitare Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi cesităţile progresului economic al ţării, cum sunt industriile energetică, chimică, constructoare de maşini şi de nave maritime, s-au făcut paşi însemnaţi in crearea unei industrii electrotehnice şi electronice. Reforma agrară a fost urmată de dezvoltarea agriculturii pe baze socialiste. S-a asigurat in fapt accesul la învăţătură pentru întreaga populaţie. Aşa cum se ştie, activitatea constructivă s-a desfăşurat in condiţiile blocadei economice, poporul cubanez avind de dus o luptă hotărîtă contra acţiunilor externe ostile, pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor revoluţionare. In acest an, oamenii muncii din Cuba intimpină sărbătoarea eliberării prin noi şi însemnate fapte de muncă pe linia îndeplinirii hotărârilor ultimului Congres al Partidului Comunist din Cuba. Poporul român, care şi-a manifestat de la început solidaritatea militantă cu lupta poporului cubanez pentru eliberare naţională şi socială, urmăreşte cu interes şi simpatie eforturile şi succesele oamenilor muncii cubanezi în construirea socialismului. Intre România şi Cuba, intre popoarele noastre s-au statornicit şi se dezvoltă Unităţii Socialiste, organizaţii de masă şi obşteşti, unele instituţii centrale din ţara noastră organizaţiilor şi instituţiilor similare din Cuba. (Agerpres) legături de prietenie şi conlucrare in diferite domenii — politic, economic, ştiinţific, cultural. La ultima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-cubaneze de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică au fost stabilite noi măsuri şi acţiuni pentru promovarea in continuare a acestei colaborări reciproc avantajoase, in domenii de interes comun. Factorul determinant al evoluţiei favorabile a legăturilor reciproce îl constituie relaţiile dintre forţele politice care conduc cele două ţări — Partidul Comunist Romăn şi Partidul Comunist din Cuba — şi, în acest cadru, intilnirile de la Bucureşti şi Havana între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, sub al căror impuls colaborarea romăno-cubaneză s-a extins şi diversificat. In spiritul înţelegerilor la nivel înalt, ambele părţi işi manifestă hotărîrea de a acţiona in continuare in vederea intensificării contactelor în diverse sfere, a dezvoltării raporturilor de prietenie şi colaborare, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii în lume. Munţii albi ai Zafrei Decembrie este şi pentru cubanezi lună de iarnă. Evident, cu un înţeles diferit de cel european. E vremea cînd soarele devine ceva mai blind, cînd nopţile sunt uneori răcoroase, iar plajele rămîn pustii, cu toate că ziua temperatura poate ajunge la 30 de grade, îşi spun aici cuvintul sensibilitatea tropicală şi, pesemne, o anumită particularitate psihologică. Răcoroasă sau nu, ultima lună a anului coincide cu declanşarea marii şi mereu actualei bătălii a zahărului, vestita „Zafra“, care, pe parcursul a 4—5 luni, concentrează cu precădere energiile naţionale, îndeletnicire străveche, cultura trestiei de zahăr rămîne o coordonată majoră în concertul muncii, al eforturilor de mai bine, al nevoii de a obţine resurse materiale apte de schimb valoric pentru acoperirea necesităţilor industrializării şi in genere pentru progresul ţării. Şoselele Cubei sunt străbătute neîntrerupt în acest sezon de camioane adaptate la încărcătură de mare volum, care, preluînd trestia recoltată de combine, o transportă spre fabricile de prelucrare. Privită de la distanţă, recoltarea mecanizată a trestiei de zahăr seamănă cu recoltarea porumbului verde pentru furaj de la noi, doar că trestia e ceva mai înaltă. In acest an, cîmpurile cultivate cu trestie, întîlnite la fiece pas, au rodit bine, așa că, după estimări, ar urma să se recolteze în jur de opt milioane de tone, cu un milion de tone mai mult decit anul trecut, cînd într-o mare parte a ţării s-a instalat seceta. Sumlusul prevăzut la actuala recoltă înseamnă mult, avind în vedere că zahărul continuă să fie principala sursă de venituri a ţării. In orăşelul Jatibonico, din provincia Sancti Spiritus, am prilejul să simt febra zafrei la cea mai mare întreprindere de zahăr din ţară. Aici, la fabrica de prelucrare „Uruguay“, sosesc neîntrerupt camioane încărcate cu trestie din diferite puncte de recoltare. Printre ele işi manevrează dibaci „jeep“-ul veteran directorul fabricii, Manuel Zerquera Ortiz, explicînd în răstimpuri că întreprinderea are o capacitate de prelucrare de 14 000 tone pe zi, că această capacitate nu e încă folosită chiar în întregime, că speră să se petreacă acest lucru curînd, cînd se va pune la punct problema pieselor de schimb pentru anumite instalaţii şi maşini. — Sîntem preocupaţi de sporirea eficienţei şi, ca atare, nu de mult am introdus acest element nou în procesul de producţie — spune directorul arătînd spre cele două „puncte de pregătire“, unde trestia basculată este curăţită mai întii de substanţele străine şi de frunzele uscate, prin vînturare, micşorindu-se astfel procentul de „steril“. întreprinderea înseamnă nu numai fabrica, ci şi 13 „districte“ de cultivare, cu o suprafaţă de peste 48 000 hectare, unde recoltarea se face cu ajutorul a 110 combine, realizîndu-se un indice de mecanizare de 77 la sută raportat la suprafaţă şi de 85 la sută faţă de volumul total al producţiei. Acest indice este cu ceva superior celui înregistrat pe plan naţional. Restul producţiei cade în seama a 926 de „macheteros“, adică a lucrătorilor manuali, care taie trestia cu un cuţit lung numit „machete“. Este o muncă grea, mai ales in condiţiile climei tropicale, dar şi cîştigurile sunt proporţional mai mari la această categorie de lucrători. Ca peste tot în Cuba, la această întreprindere procentul de mecanizare a recoltării trestiei de zahăr a sporit mult în ultimii ani și continuă să se facă eforturi in acest sens, dar, spun gazdele, o mecanizare totală nu va fi posibilă pretutindeni fiindcă există și terenuri cultivate cu trestie în zone premontane, ce-i drept cu pondere mult mai redusă. Dar nu numai oamenii plantaţiilor participă la acest efort complex. Zafia cere multă mină de lucru şi, la fel ca în toţi anii de după revoluţie, spre cîmpurile cultivate cu trestie se îndreaptă mii şi mii de voluntari din toate categoriile sociale. Deşi în număr considerabil, ei au acum un rol complementar in ansamblul Zafrei, in cadrul căreia, cum spuneam, predomină mașinile. In lipsa mijloacelor mecanice, întreprinderea în care ne aflăm, de exemplu, ar fi avut nevoie de încă 6 000 „macheteros“. După încheierea campaniei, toți lucrătorii întreprinderii trec la alte munci : o parte sunt folosiţi la lucrările de întreţinere a fabricii, alţii primesc repartizări la unităţi agricole sau industriale din zonă. In incinta fabricii de zahăr forfota este în toi. De la tulpinile de trestie mârunţite de cuţite rotative pînă la zahărul „miere“ şi apoi la cel cristalizat e o cale aparent simplă, dar pe parcursul ei există destui parametri care trebuie supravegheaţi permanent pentru ca produsul final să fie obţinut cu maximă eficienţă şi cu indicatorii calitativi adecvaţi. Trestia prelucrată înseamnă însă nu numai zahăr. O parte din reziduuri serveşte drept combustibil pentru termocentrala întreprinderii, care produce căldura necesară proceselor tehnologice şi curent electric în cantităţi ce depăşesc nevoile întreprinderii, surplusul fiind furnizat reţelei urbane. O altă parte a acestor reziduuri este destinată unui amestec de furaj pentru vite, fiecare unitate dispunind de o fermă zootehnică. Mai puţin in cazul acestei întreprinderi, unde grosul reziduurilor este condus pe benzi rulante spre fabrica de hirtie din vecinătate, căreia ii asigură astfel 85 la sută din materia primă. Este unul din numeroasele aspecte ale preocupărilor actuale din Cuba în ce priveşte reducerea consumului de combustibili tradiţionali — deficitari şi scumpi — de utilizare a unor surse energetice noi şi, totodată, de valorificare superioară a resurselor vegetale. După rafinarea primară, zahărul se îndreaptă în cea mai mare parte spre terminalele portuare, de unde este dus peste mări şi ţări. Există şapte asemenea terminale, veritabile dispecerate, care măsoară zi de zi, oră de oră intensitatea eforturilor desfăşurate de „frontul zahărului“. Ele sugerează poate cel mai bine dimensiunile zafrei. Aşa mi s-a părut în timp ce vizitam cel mai mare dintre terminale, construit după revoluţie şi situat în provincia Cienfuegos, in apropiere de şantierul primei uzine atomoelectrice din Cuba. Ajunge aici zahărul produs în 51 de fabrici (cu mari, cu mici) aflate in patru provincii. Zahăr proaspăt, adus pe calea ferată. Cele mai multe vagoane sunt româneşti, în funcţiune de 20 de ani şi, spun beneficiarii, cu perspective de a servi cu acelaşi succes incă destul timp. De altfel, acesta este doar unul din multiplele aspecte ale schimburilor şi colaborării româno-cubaneze aflate pe o traiectorie ascendentă. Descărcate prin forţa gravitaţiei, vagoanele revarsă pe benzile transportoare cantităţi imense — circa 24 000 tone pe zi, atit cit permite capacitatea instalaţiilor conduse spre calele navelor. Directorul întreprinderii, Tomas Castro Cortez, se arată foarte satisfăcut de debutul zafrei : „Am depăşit deja planul cu 8 la sută şi îl vom suplimenta încă binişor. Lucrăm in trei schimburi şi de-abia facem faţă. Lucrurile merg cum trebuie, fiindcă avem şi zahăr, şi spaţiu de încărcare, adică vapoare. Dar acestea se întimplă să şi lipsească, şi atunci acumulăm, deocamdată in silozul existent, de 90 000 tone, iar peste un timp va fi gata şi cel nou, de alături, cu capacitate egală“. In silozul vechi a fost ridicat un impresionant munte de zahăr, pentru orice eventualitate... Acest munte alb, ca şi cele similare din alte silozuri ale ţării, reprezintă materializarea muncii pline de dăruire a cubanezilor angajaţi în bătălia zafrei cu convingerea mereu reînnoită că eforturile lor constituie un factor major de propulsare a patriei pe coordonatele progresului. Vasile OROS