Scînteia, martie 1989 (Anul 58, nr. 14472-14498)

1989-03-01 / nr. 14472

PAGINA 2 RĂSPUNDEREA INDIVIDUALĂ ŞI COLECTIVĂ­­ LA NIVELUL INTERESELOR ÎNTREGII SOCIETĂŢI CHIPUL COMUNISTULUI IN OGLINDA FAPTELOR Tezele din aprilie şi Expunerea din noiembrie 1988 ale secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pun un accent deosebit pe creşterea răspunderii or­ganelor de partid şi de stat de la toate nivelurile „în raport cu rolul şi atribuţiunile pe care le au in socie­tatea noastră“, pe „răspunderile mari ale organismelor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare“, subli­niind, totodată, şi cerinţa „creşterii răspunderii personale a fiecărui ac­tivist de partid şi de stat“. In acest context este puternic afirmată nece­sitatea împletirii juste, dialectice a rolului conducător al partidului cu creşterea răspunderii şi a rolului or­ganelor de stat şi organismelor de­mocratice, al maselor populare, pre­cum şi a răspunderii colective cu cea individuală, ca două laturi aflate intr-o strînsă relaţie de intercondi­­ţionare. Cum funcţionează acest mecanism al răspunderii, cum se materializea­ză în activitatea organelor şi orga­nizaţiilor de partid, în munca şi viaţa de fiecare zi a comuniştilor ? — aceasta este tema investigaţiei noastre în judeţul Maramureş. EFICIENŢA ACŢIUNILOR DE­PINDE DE CONTRIBUŢIA FIECĂ­RUIA. Mina Baia Sprie are, in ceea ce priveşte realizările în pro­ducţie, un „palmares“ de-a dreptul impresionant: locul I pe ţară şi „Or­dinul Muncii“ clasa I in anii ’85—’86—’87 şi rezultate foarte bune în bilanţul pe ’88. De pe o astfel de „platformă“, în acest an Baia Sprie a lansat chemarea la întrecere către toate unităţile miniere de extracţie şi preparare a minereului, chemare pe care o onorează, încă din primele luni, cu rezultate deosebite. Cele 23 de organizaţii de partid de la mină mobilizează colectivele pentru extin­derea unor metode înaintate (cum ar fi „perforarea în evantai“), pentru modernizarea producţiei şi a muncii...­­ ...Şi totuşi realizările ar putea fi mult mai bune dacă la toate nive­lurile muncii de partid din mina noastră ar funcţiona mai bine me­canismul răspunderii, ne spune Ioan Roman, secretar al comitetului de partid. De altfel, în scopul îmbunătăţirii stilului şi a metodelor de muncă, al întăririi răspunderii, comitetul de partid a întreprins recent un sondaj cu tema: „Cum se cunosc şi se înde­plinesc sarcinile şi hotărîrile şi cum se îmbină răspunderea colectivă şi cea personală în asigurarea rolului conducător al organizaţiilor de partid“. Concluzia ? Rezultatele di­ferite în muncă se datoresc unor modalităţi diferite de acţiune şi de asumare a răspunderii. Astfel, în vădit contrast cu majoritatea cadre­lor de partid de la mină, unii secre­tari de organizaţii de partid, cum ar fi maistrul miner Gavrilă Pop (or­ganizaţia de bază sector 4, schimbul C) sau maistrul miner Borkoczi Zol­tán .(organizaţia de­ bază sector 3, schimbul B) nu urmăresc Sistematic , îndeplinirea hotăririlor comitetului de partid şi ale adunărilor generale, aşteptînd să fie „traşi de mînecă“ în preajma unor termene scadente şi venind cu tot felul de „justificări“î­n cazurile respective se mai în­­tîmplă încă un lucru ciudat. Cînd e vorba de activitate, cei în cauză nu antrenează membrii birourilor orga­nizaţiilor de bază, adoptând un inefi­cient stil de muncă „de unul singur“. Cind e vorba de răspundere, aduc in faţă argumentele „muncii colective“ sau „biroul nu a făcut şi nu a dres..“. Desigur, ambele ipostaze sunt incompatibile cu un stil de mun­că eficient, revoluţionar, făcind, de altminteri, obiectul unor severe cri­tici in comitetul de partid. Aşa cum cu îndreptăţire se subli­niază in ideile şi orientările secre­tarului general al partidului, răs­punderea colectivă a organelor de conducere nu înlocuieşte şi nu poate înlocui răspunderea individuală, am­­bele laturi trebuind să se îmbine in­tr-un raport dialectic, armonios. Este, totodată, de la sine înţeles că răspunderea este unitară şi deplină atît in iniţiativele şi acţiunile „pe cont propriu“, cit şi în hotărîriie şi activităţile colective. Ea este cu atît mai mare şi antrenează urmări cu atit mai importante cu cit sint mai însemnate atribuţiile încredinţate de societate unei persoane sau unui co­lectiv. Corelaţia atribuţii-răspunderi este pusă in evidenţă în discuţia cu ing. Cornelia Măriuţ, membru al biroului comitetului judeţean de partid, di­rector al întreprinderii textile „Ma­ramureş“. Ni se relatează că, la un moment dat, în această unitate, şefii unor secţii, ateliere şi formaţii de lucru au adoptat „cu de la sine putere“ nişte măsuri care duceau la diferenţieri nejustificate privind orele suplimentare şi stimulentele pentru export, de natură să nemul­ţumească colectivele de oameni ai muncii. Comitetul de partid a acţio­nat energic, cu răspundere, sesizînd şi stăvilind actele voluntariste, iar consiliul oamenilor muncii a infir­mat măsurile luate, adoptind altele care să corespundă intru totul pre­vederilor legale, eticii noastre socia­liste. Modul de rezolvare a situaţiei create pune în evidenţă eficienţa funcţionării organismelor democra­ţiei muncitoreşti-revoluţionare, in­clusiv în privinţa corelării, în spiri­tul principiilor autoconducerii, a re­laţiei atribuţie-răspundere. In aceeaşi ordine de idei am reţi­nut şi preocuparea comitetului de partid de la marea întreprindere textilă maramureşeană de a întări răspunderea individuală şi a spori contribuţia efectivă a celor care fac parte din diferite foruri de condu­cere colectivă. „Nu puteam tolera — ne relevă maistrul Margareta Pol­­baci, secretar al comitetului de partid — situaţia ca unele munci­toare precum Elisabeta Rus, Carmen Andreica sau Rodica Miclăuș, înves­tite de colectivele din care fac parte cu răspunderea onorantă de a le re-­ prezenta in C.O.M., să trateze cu su­perficialitate această responsabiliz­te, neparticipînd activ la dezbateri, la adoptarea deciziilor, netransmiţind în formaţiile de muncă cele hotărâte în vederea declanşării unor acţiuni susţinute“. Ni se relevă că măsurile luate în aceste cazuri au avut, î­n primul rind, un caracter formativ- educativ: întărirea răspunderii per­sonale, a spiritului de iniţiativă şi de participare ale celor care compun forul de conducere colectivă sporeş­te competenţa deciziilor şi acţiunilor stabilite, determină printr-o bună legătură cu masele , înfăptuirea lor, ducind in ultimă instanţă la îm­bunătăţirea calităţii actului de con­ducere. Reglîndu-se in acest fel me­canismul răspunderii, se materiali­zează in viaţă cerinţa formulată de secretarul general al partidului de a se perfecţiona activitatea organis­melor democratice, începind cu adu­nările generale ale proprietarilor, producătorilor şi beneficiarilor, cu consiliile oamenilor muncii,­­ pentru a se asigura „dezbaterea largă a pro­blemelor, stabilirea măsurilor în ve­derea realizării in viaţă a tuturor programelor şi hotăririlor“. A INTERVENI LA TIMP ÎN­SEAMNĂ A ASIGURA UN CLIMAT PRIELNIC PERFORMANŢEI PRO­FESIONALE. La consiliul unic agro­industrial Ulmeni, organizatorul de partid Vasile Moraru pune faţă în faţă câteva rezultate cu totul deose­bite : la Mireşul Mare au fost obţi­nute anul trecut la cereale producţii cu peste 1 000 kg la hectar mai mari decit la vecinii de la Sălsig sau Lucăceşti. Pămînturile, aşezate în lunca Someşului, sunt la fel de bune, ploile au căzut în cantităţi egale, să­mânţa a fost aceeaşi. Ce a determi­nat atunci diferenţele înregistrate la cintar ? Fără îndoială, felul cu totul diferit de a munci, de a-şi îndeplini răspunderile individuale de către ing. Andrei Băican de la Mireşul Mare,, pe de o parte, şi ing. Petru Ştirbu şi loan Cristian, din celelalte două unităţi, pe de altă parte. Pînă unde poate merge lipsa de răs­pundere reiese şi din următorul fapt : ing. loan Bardoţ, din acelaşi C.U.A.S.C., a acceptat ca, sub ochii săi, la însămînţări griul să rămînă pe jumătate afară pe o suprafaţă de 5 hectare. Desigur, i s-a imputat lu­crarea şi a fost sancţionat de adu­narea generală de partid, dar paguba nu se reduce doar la refacerea unei insămînţări. E vorba de timp irosit şi de mijloace materiale imobilizate inutil, şi de sămînţă, şi mai ales, de neexecutarea lucrării la timpul op­tim. Toate acestea puteau fi evitate dacă mecanizatorii care au lucrat şi inginerul, care avea îndatorirea ex­presă să asigure calitatea insăminţă­­rii, acţionau cu răspunderea cuveni­tă. Reacţia negativă, declanşată în lanţ, nu s-ar mai fi produs. Meca­nismul răspunderii ar fi stăvilit me­canismul din... lanţul slăbiciunilor. In comuna Satu Lung, Iuliana Mureşan, secretarul comitetului co­munal de partid, ne relatează un caz cu totul ieşit din comun. Acţionând, nici mai mult nici mai puţin, împo­triva *,t hotăririi adunării generale a C.A.P., brigadierul Ioan Sălăjan de la Priboieşti oprea „pe cont pro­priu“ pe cei din brigadă să efectueze un anumit număr de zile-muncă în legumicultură, la asociaţia de stat şi cooperatistă. „Păi, adunarea generală a hotărât...“ încercau să spună oa­menii din brigadă. „Pentru voi, eu sunt adunarea generală !“ — le răs­pundea el, pierzîndu-şi cu totul sim­ţul măsurii şi al răspunderii. Privind situaţia în oglinda faptelor, reiese că Ioan Sălăjan a ignorat nepermis fap­tul că forul de conducere colectivă i-a încredinţat răspunderea funcţiei de brigadier. Şi asta pentru a-i res­pecta hotărîrile, şi nu pentru a le încălca­­ în mod firesc, sancţiunea dată de comitetul de partid, pentru nerespectarea îndatoririlor de comu­nist, a fost urmată de sancţiunea forului de conducere colectivă, care l-a schimbat din funcţie. In Maramureş am intilnit situaţii asemănătoare şi la alte niveluri. Astfel, întreaga conducere a între­prinderii de exploatare a pajiştilor­­a primit sancţiuni de partid şi a fost schimbată pentru nerespectarea pro­gramelor, efectuarea de mîntuială a unor lucrări şi încercările de dezin­formare cu privire la îndeplinirea hotăririlor şi a sarcinilor stabilite. Societatea nu poate fi nepăsătoare faţă de felul în care se exercită răs­punderea individuală şi cea co­lectivă, ea acţionează pentru pro­movarea intereselor generale. „Co­muniştii, cadrele de partid — sub­liniază cu pregnanţă tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expu­nerea din noiembrie 1988 — răspund pentru activitatea lor din toate do­meniile in faţa organelor şi organi­zaţiilor de partid, dar, totodată, ei răspund şi în faţa organelor din care fac parte, şi, in acelaşi timp, poartă Întreaga răspundere in faţa poporu­lui !“. Atunci cînd răspunderea Indivi­duală şi colectivă nu acţionează co­respunzător pentru promovarea inte­reselor generale, urmările decurg fi­resc, îmbrăcînd, uneori, forma re­tragerii Încrederii acordate. Eficienţa unui asemenea mod de acţiune este ilustrată şi de următorul fapt. Cu citva timp în urmă, principalele ca­dre de conducere de la marele Com­binat de prelucrare a lemnului din Sighetu Marmaţiei au fost înlocuite pentru un stil de muncă defectuos, concretizat in neîndeplinirea repeta­tă a sarcinilor de producţie, a pro­priilor măsuri şi angajamente. Noile cadre de conducere, promovînd un­ spirit de lucru partinic, revoluţionar, un stil de muncă dinamic, operativ, concret, au determinat schimbarea radicală a situaţiei. Pentru prima dată, după un lung şir de ani, com­binatul şi-a îndeplinit sarcinile de producţie pe 1988 şi a luat un „start bun“ în acest an. In încheierea investigaţiei noastre în Maramureş, tovarăşul Mihai Ni­­culiţă, secretar al comitetului jude­ţean de partid, ne înfăţişează un amplu program de măsuri politico­­organizatorice pentru întărirea răs­punderii personale şi colective în vederea îndeplinirii programelor şi a planului în profil teritorial. Reţinem, in mod deosebit, acţiunile de îndru­mare, sprijin şi control complex, în­treprinse cu ajutorul activului de partid in toate domeniile, intr-un număr sporit de unităţi şi localităţi, precum şi preocupările de a se asi­gura o înaltă eficienţă prevederii statutare privind prezentarea rapor­tului comunist, de către toţi merii­­■mbrii­ de partid, de către toate cadrele şi mai cu seamă de către cele cărora partidul şi societatea le-au încredin­ţat munci de răspundere. O atenţie deosebită este acordată, totodată, ac­tivităţii politico-ideologice şi forma­­tiv-educative, în scopul înlăturării unor mentalităţi şi atitudini învechi­te, anacronice, al ridicării răspunde­rii individuale şi colective la nivelul intereselor întregii societăţi. Gh. ATANASIU Gh. PÂRIA V­IAŢĂ DE PARTID în judeţul Maramureş UN BUN DE PREŢ AL VIEŢII, AL ACTIVITĂŢII ECONOMICOSOCIALE Aşa cum este bine cunoscut, apa — parte integrantă a avuţiei naţio­nale, bunul de preţ ce condiţionea­ză însăşi viaţa — nu este nelimitată! Buna sa gospodărire, economisirea severă, utilizarea raţională constituie o stringenţă a zilelor noastre ce tre­buie să inm­urească comportamentul şi conştiinţa civică a tuturor, a fie­căruia dintre noi. Existenţa apei atît de la indemînă, obţinerea ei atît de facilă, prin sim­pla răsucire a robinetului, determi­nă însă pe mulţi, din păcate, să uite sau să ignore cu ce eforturi, cu cite cheltuieli se obţine, în realitate, apa potabilă, apa cristalină ca de la iz­vor. Care, de fapt, nu provine de la izvor decit in puţine situaţii, în cea mai mare parte a cazurilor ea este preluată din rîuri sau adusă la su­prafaţă din adincuri, filtrată şi tra­tată prin procedee costisitoare şi abia după aceea pompată şi repom­­pată cu nu mai puţine consumuri de energie şi cheltuieli spre casele noastre, spre unităţile economice. Aşadar, asigurarea apei înseamnă energie electrică, substanţe biologice şi chimice destinate purificării, in­stalaţii şi conducte pe sute şi mii de kilometri, eforturile a nenumăraţi oameni care muncesc şi veghează zi şi noapte ca apa să asigure satisfa­cerea nevoilor noastre, ale fiecăruia. Dincolo de aceste elemente ce se pot cuantifica şi calcula,cu precizie, apa rămine insă inestimabilă. In ab­senţa ei viaţa este imposibilă. In întreaga lume această relaţie apă­­viaţă se formulează deja în termenii unui semnal de alarmă, de care toţi locuitorii planetei trebuie să fie de­plin conştienţi. In numeroase ţări de pe glob preocupările determinate de creşterea consumurilor şi diminua­rea surselor de apă sunt la ordinea zilei. In ţara noastră, rezervele de apă — fără a fi nelimitate, ca oriunde în lume, de altfel — asigură în mod îndestulător nevoile populaţiei, agri­culturii şi industriei, dat fiind măsu­rile luate an de an, înfăptuirea con­secventă a prevederilor Programului naţional de amenajare a bazinelor hidrografice, a marilor lucrări de in­vestiţii ce s-au realizat şi se reali­zează în Capitală şi în toate judeţele ţării. Ca urmare, aşa cum se ştie, în prezent, ţara noastră se află între primele ţări ale lumii în privinţa consumului de apă pe locuitor. Toate aceste însemnate eforturi materiale şi financiare pentru asigu­rarea apei populaţiei, proceselor in­dustriale, irigării nu exclud, ci, dim­potrivă, impun necesitatea folosirii raţionale a apei,­ exploatării şi valo­rificării ei conform normelor exis­tente, legislaţiei cuprinzătoare, cla­re, ce reglementează acest domeniu. Acest lucru este cu atît mai necesar in ultimele luni, cu un regim scă­zut de precipitaţii, ceea ce a condus la scăderea debitelor rîurilor. Astfel, conform datelor ce ne-au fost furnizate de Consiliul Naţional al Apelor, în luna ianuarie precipi­taţiile au fost de 10—25 de litri pe metru pătrat, iar în unele judeţe chiar mai mici faţă de o medie nor­mală pentru această perioadă de 20—55 de litri pe metru pătrat. în mare, valorile respective s-au men­ţinut şi în luna februarie. Este de la sine inţeles că această situaţie impune o şi mai severă eco­nomisire a tuturor resurselor de apă, o preocupare susţinută, concertată, in primul rind din partea consiliilor populare, a factorilor şi unităţilor cu atribuţii şi răspunderi in privinţa mai bunei gospodăriri a apei, utili­zării raţionale şi eliminării oricărei căi de risipă. Or, din păcate, aşa cum ziarul nostru a consemnat în repeta­te rînduri, cum au stabilit cu preci­zie diverse foruri şi unităţi prin son­daje şi studii, apa continuă să fie folosită în multe locuri fără grija şi chibzuinţă necesare şi, nu în puţine cazuri, in mod de-a dreptul irespon­sabil. Cauza principală : nerespecta­rea normelor existernte, încălcarea lor sistematică pe întregul traseu, în primul rind de către consumatori şi, nu o dată, de către unităţile de ex­ploatare. Cauzele sunt numeroa­se, la fel cei răspunzători — începind cu consumatori industriali care abuzează de consumul de apă potabilă şi sfîrşind cu unităţile pro­ducătoare de armături şi alte piese de schimb pentru instalaţii şi robi­­neţi, care fabrică asemenea repere in cantităţi insuficiente. Dar cea mai mare risipă de apă continuă să aibă drept cauză negli­jenţa, „mica" neglijenţă, materializa­tă într-un robinet care lasă să se prelingă la nesfîrşit un firicel de apă datorită unei defecţiuni minore. Stu­dii întreprinse în mai multe oraşe au concluzionat că în circa 10—15 la sută din apartamente există aseme­nea neglijenţe cu pierderi zilnice de cîteva zeci sau sute de litri de apă. Enorm ! Un adevărat rîu al risipei ce poate fi stopat atît de lesne de fiecare dintre noi, prin mai multă atenţie, prin mai mult spirit gospo­dăresc. La aceasta se adaugă, bine­înţeles, folosirea abuzivă, comporta­mentul consumatorist, favorizat şi de faptul că apa nu este contorizată în toate cazurile pe fiecare consumator în parte. Trebuie însă înţeles că a­­cest consum nejustificat şi aparent „nenormat“ are efect de bumerang, fiind principala cauză a reducerii de­bitelor în reţea. O risipă mare este determinată de înseşi întreprinderile de furnizare a apei, cărora le revine şi sarcina re­medierii celor mai multe dintre de­fecţiunile accidentale. In unele mu­nicipii şi oraşe, apar zilnic zeci de a­­semenea defecţiuni în reţeaua de dis­tribuţie a apei, aproape tot atitea şu­voaie ale risipei. Căci, trebuie spus, realitatea, nenumăratele sesizări ale cetăţenilor demonstrează că nu de fiecare dată se intervine cu maximă promptitudine, că trec zile în şir pină cînd defecţiunile sunt înlăturate. Nu este in nici un fel admisibilă o ase­menea atitudine de delăsare in gos­podărirea apei, de utilizare a ei fără discernământ. Aceleaşi imperative trebuie să guverneze şi conduita con­sumatorilor industriali, care, tot­odată, trebuie să diminueze la strictul necesar consumul de apă potabilă creîndu-şi propriile resurse, utilizînd în proporţii mult mai mari — con­form normelor aprobate — apa in­dustrială. Apa folosită trebuie recir­­culată la maximum, iar apa ce re­vine în rîu nu trebuie să fie po­luată, pentru a putea fi folosită în aval fără cheltuieli suplimentare. Consiliile populare, unităţile de gospodărire, de exploatare şi distri­buţie a apei, inspecţiile specializate şi celelalte organe de control, aso­ciaţiile de locatari trebuie să-şi în­deplinească în mod strict atribuţiile prevăzute de lege, să nu tolereze în nici un fel risipa, să închidă toate „supapele“ lipsei de responsabilitate în utilizarea apei. Absenţa precipitaţiilor, clima usca­tă din ultimele luni determină ca a­­ceste imperative să se pună cu şi mai multă acuitate. Iar economisirea apei, folosirea ei raţională, responsa­bilă trebuie să fie, să devină o preo­cupare permanentă a fiecărui cetă­ţean, acasă sau la locul de muncă. Pentru că apa este un bun vital al nostru, al tuturor. Al vieţii. Ion MARIN APA-mai bine gospodărită, mai raţional utilizată! BISTRIŢA-NASAUD . Noi apartamente pentru oamenii muncii De la Congresul al IX-lea al partidului şi pină acum, în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au construit peste 38 000 apartamente. Numai în actualul cincinal au fost date în folosinţă mai bine de 2 900 de locuinţe. Acestui bilanţ oamenii muncii din cadrul întreprinderii de antrepriză construcţii-montaj Bistriţa îi adaugă noi împliniri prin ritmul alert in care lucrează la noi ansambluri de locuinţe. Cel mai nou ansamblu aflat în lucru şi care poartă numele „Mihai Emi­­nescu“ a primit primii locatari în­tr-un bloc modern. In diferite faze de construcţie se află­ alte 4 blocuri de locuinţe. Sub aceleaşi însemne ale frumosului, utilului si trăiniciei se află în faza lucrărilor de finisaj noi blocuri in ansam­blurile „Crinilor“ şi „Independen­­ţei-Sud“. Dar nu numai în oraşul de reşedinţă a judeţului se con­struieşte în momentul de faţă, ci şi în celelalte localităţi. In acest an vor fi predate „la cheie“ oa­menilor muncii 1 150 apartamente. (Gheorghe Crişan). SC I NT El A —miercuri 1 martie 1989 ELOCVENTA ilustrare a politicii profund umaniste A PARTIDULUI DE CREŞTERE A BUNĂSTĂRII POPORULUI începind de azi, 1 martie. Generalizarea majorării retribuţiilor în industria minieră In conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 206/1988, începind de azi, 1 martie, se trece la aplicarea etapei a III-a de majorare a retribuţiilor tarifare mai mari de 2 250 lei lunar. De această majorare, eşalonată pe ramuri şi domenii de activitate pînă la 1 august a.c., urmează să beneficieze peste, 3,4 milioane de oameni ai muncii, astfel incit, începind din luna august 1989, întregul personal muncitor din economie va primi retribuţii majorate. Primii care beneficiază de majorarea retribuţiilor în cadrul etapei a III-a sunt oamenii muncii din industria minieră, ca semn al preţuirii de care se bucură puternicul detaşament de mineri ai ţării, ca o recunoaş­tere a rolului deosebit de important pe care ei îl au în asigurarea bazei energetice şi de materii prime a economiei naţionale. In legătură cu modul de aplicare a majorării retribuţiilor în industria minieră, am solicitat amănunte tovarăşului Ion Mitrea, director in Ministerul Minelor. — Bucurîndu-se de înalta aprecie­re şi grija deosebită ale partidului şi statului, ale întregii societăţi, mi­nerii sunt încadraţi pe reţele tari­fare cu niveluri superioare — ne-a spus la început interlocutorul. De altfel, majoritatea minerilor care lu­crează în subteran şi în marile ca­riere, sunt retribuiţi pe­ reţelele tari­fare situate pe primele locuri în ca­drul ierarhizării prevăzute de Legea retribuirii. Avînd în vedere tocmai nivelul ridicat al retribuţiilor din această ramură industrială, practic, cea mai mare parte a minerilor vor beneficia de majorarea retribuţiilor acum, în cadrul etapei a III-a, nu­mărul lor ridicîndu-se la peste 160 000. Prin aceasta, industria mi­nieră devine primul sector în care se generalizează majorarea retribu­ţiilor întregului personal muncitor. Desigur, majorările se vor acorda diferenţiat, pe niveluri de retribuire, categorii şi trepte de încadrare, mun­citorilor, maiştrilor, personalului teh­nic, economic, de altă specialitate şi administrativ din industria minieră. — Cum se vor majora retribuţiile muncitorilor ? — Muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Mine subteran, ni­velul A“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 318—4 941 lei, cores­punzător categoriei 1, bază — spe­cialist, treapta II, vor primi înce­­pînd de azi retribuţii majorate cu­prinse între 2 745—5 453 lei lunar. Muncitorilor calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Mine subteran, ni­velul B“, cu retribuţii cuprinse în­tre 2 281—4 599 lei, corespunzător ca­tegoriei 1, treapta II — specialist, treapta II, li se majorează retribu­ţiile la 2 708—5 112 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi retribuiţi pe re­ţeaua tarifară „Mine subteran, nive­lul C“, retribuţiile tarifare se majo­rează de la 2 306—4 185 lei la 2 733— 4 660 lei lunar, corespunzător cate­goriei 2, bază — specialist, treapta II. Muncitorii calificaţi retribuiţi pe re­ţelele tarifare „Mine suprafaţă“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 258—3 255 lei, diferenţiate in func­ţie de nivelul reţelei tarifare (A, B, sau C), pe categorii şi trepte de înca­drare, vor primi începind de azi re­tribuţii majorate cuprinse între 2 678 —3 685 lei lunar. In sfîrşit, muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tari­fară „Exploatări la zi de cărbune şi minereuri cu utilaje grele“, cu re­tribuţii cuprinse între 2 258—4 262 lei, corespunzător categoriei 1, treapta I — specialist, treapta II, vor primi noile retribuţii tarifare majorate cu­prinse între 2 688—4 731 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi din in­dustria minieră cu retribuţii tarifare mai mari de 2 250 lei lunar, care sunt retribuiţi pe alte reţele tarifare decât cele specifice acestui domeniu de activitate, se acordă începând de azi retribuţiile majorate prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1988 pentru reţelele tarifare pe care aceştia sunt încadraţi. — Care vor fi noile retribuţii ma­jorate ale maiştrilor din industria minieră ? — Pentru maiştri, maiştri princi­pali şi maiştri principali specialişti retribuiţi pe reţelele tarifare „Mine subteran", nivelurile A, B şi C, retri­buţiile tarifare se majorează de la 3 060—5 130 lei la 3 465—5 480 lei lu­nar, în funcţie de clasa de retribuire. Retribuţiile tarifare ale maiştrilor din exploatările la zi de cărbune şi minereuri cu utilaje grele cresc de la 2 920—4 230 lei la 3 325—4 620 lei lunar. Maiştri, maiştri principali şi maiştri principali specialişti retribuiţi pe reţelele tarifare „Mine suprafa­ţă“, nivelurile A, B şi C, beneficiază de majorarea retribuţiilor tarifare, in funcţie de clasa de retribuire, de la actualul nivel cuprins între 2 355— 3 680 lei la noul nivel cuprins între 2 760—4 095 lei lunar. — Cum se vor majora retribuţiile de peste 2 250 lei ale personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ din industria mi­nieră ? — Creşterile sunt diferenţiate pe funcţii, clase de retribuire şi grupe de ramuri. Astfel, retribuţiile tarifa­re ale tehnicienilor, grupa I subte­ran, se majorează de la 2 425—4 230 lei la 2 810—4 560 lei lunar, iar ale celor din grupa I suprafaţă de la 2 290— 3 680 lei la 2 680—4 050 lei lunar. Re­tribuţiile de peste 2 250 lei ale pla­nificatorilor, contabililor, statisticie­nilor şi merceologilor se majorează de la 2 290-2 800 lei la 2 680—3 175 lei lunar. Retribuţiile subinginerilor, grupa I subteran, se majorează de la 3 360—5 130 lei la 3 720—5 360 lei lunar, iar ale celor din grupa I su­prafaţă de la 2 920-4 440 lei la 3 290— 4 740 lei lunar. Pentru economişti creşterile sunt de la 2 800—4 440 lei la 3 175—4 740 lei lunar, pentru in­gineri, grupa I subteran, de la 3 680— 5 610 lei la 4 050—5 860 lei lunar, iar pentru inginerii din grupa I supra­faţă de la 3 060-4 900 lei la 3 420— 5 120 lei lunar. Fac precizarea că muncitorii, maiș­trii și personalul T.E.S.A. din indus­tria minieră, care primesc începând de la 1 martie retribuții tarifare ma­jorate, vor beneficia de venituri spo­rite și prin majorarea părții variabile a retribuției, anume prin creșterea a­­daosului de acord, a sporului de ve­chime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie, care se calculează in func­ţie de noile retribuţii majorate, prin mărirea — de la 4 la sută la 4,5 la sută din fondul de retribuire plani­ficat — a cotelor de participare a oamenilor muncii la realizarea pro­ducţiei, a beneficiilor şi la împărţi­rea beneficiilor, precum şi prin creş­terea fondurilor de premiere. De ase­menea, menţionez că noile retribuţii majorate, care cuprind şi compen­saţiile pentru produse alimentare, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili, ce se acordau pină acum în afara retribuţiei tarifare in baza decretelor Consiliului de Stat nr. 46 şi 240 din 1982, măresc baza de cal­cul pentru toate drepturile ce se acordă în funcţie de retribuţiile ta­rifare, inclusiv drepturile de pensie. Ca şi majorările din etapele prece­dente, nici cele de acum nu afectea­ză drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nivelul chiriilor, iar pînă la 31 august a.c. nici contribuţia lunară a părinţilor pentru copiii din creşe şi grădiniţe. Mihai IONESCU Puternic îndemn de a munci mai spornic, mai eficient După ce în primele două etape au beneficiat de ma­jorarea retribuţiei minerii mai tineri, cu retribuţii de pină la 2 250 lei lunar, acum, de la 1 martie, se generalizează măsura de majorare a retribuţiilor în întreaga industrie minie­ră. Aceasta demonstrează din nou, cu puterea de ne­tăgăduit a faptelor, grija deosebită ce o poartă con­ducerea partidului şi sta­tului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidu­lui, minerul de onoare al ţării, ridicării continue a nivelului de trai al deta­şamentului muncitoresc al minerilor. Pentru cea mai mare parte dintre ortacii mei, care vor primi retribuţii majorate începînd din a­­ceastă lună, creşterea ve­niturilor va fi de mai mul­te sute de lei. In ce mă priveşte, sporul la retri­buţi'­„va fi doi-'circa 500,lei,-‘ lă care se va­­adăuga şi creşterea părţii­­ variabile a retribuţiei, ceea­ ce în­seamnă că voi avea un ciştig lunar net­­de 5 745. Dacă adaug la cîştigul meu faptul că, împreună cu soţia şi cei doi copii, dispunem de un aparta­ment modern, confortabil, aflat în Brad, oraş cu veche tradiţie, care s-a transformat radical în glorioasa „Epocă Nicolae Ceauşescu“, pot ilustra mai bine condiţiile bune de viaţă de care ne bucurăm noi, cei ce­ mun­cim şi­­ trăim în această parte a ţării. Doresc să subliniez, de asemenea, că lucrez ca miner într-unul din sec­toarele fruntaşe ale între­prinderii miniere Barza, unitate importantă in mi­neritul hunedorean. De ani în şir, sectorul nostru se află printre fruntaşii minei, extrăgînd peste prevederi însemnate can­tităţi de minereuri com­plexe, necesare industriilor prelucrătoare din ţară. Şi anul 1989 l-am început in bune condiţii, înregistrînd pînă acum o depăşire a planului cu peste 5 la sută. Noua majorare ne sti­mulează şi mai mult în creşterea contribuţiei noas­tre la depăşirea planului, în condiţiile reducerii con­sumurilor de energie elec­trică, materiale şi com­bustibil, ale creşterii efi­cientei întregii activităţi economice. Majorarea re­tribuţiilor oamenilor mun­­­­cii din România — în con­diţiile in care, în multe ţări ale lumii, au loc creş­teri ale preturilor, scăderi ale veniturilor şi reduceri ale locurilor de muncă, îngroşîndu-se de la o lună la alta rîndurile şomerilor — atestă vigoarea şi ca­racterul sănătos al econo­­miei naţionale, trăinicia orânduirii noastre socia­liste. Manifestîndu-ne întreaga recunoştinţă faţă de aten­ţia deosebită acordată con­diţiilor noastre de muncă şi de viaţă, profund încre­zători in politica partidu­lui şi statului, ne angajăm ca in 1989 — anul cind sărbătorim a 45-a aniver­sare a revoluţiei de elibe­rare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperia­­listă şi cînd va avea loc Congresul al XIV-lea al­­partidului — să depăşim lunar prevederile de plan cu 10 la sută, să obţinem cele mai bune rezultate din activitatea noastră, Ioan NAŞTE miner, întreprinderea minieră Barza - Brad, judeţul Hunedoara Profundă recunoştinţă intărită prin rezultate superioare in producţie Am marea satisfacţie de a munci într-o formaţie de prestigiu din bazinul minier al Gorjului, for­maţie, care, in cursul a­­nului trecut, a înregistrat un important record de producţie, ocupînd locul I în întrecerea socialistă pe ţară. Am lucrat la înce­put ca lăcătuş, dar pe par­curs mi-am însuşit şi me­seria de excavatorist, as­tăzi avind cinstea de a mă afla la pupitrul de coman­dă al unui excavator cu rotor gigant — autentică „uzină pe şenile“. Am ve­nit aici, in bazinul Gorju­lui, din părţile Moldovei, iar şansa de a munci în acest destoinic colectiv de mineri, caracterizat prin competenţă, ordine şi dis­ciplină, m-a ajutat să-mi formez un nou destin pro­fesional, să înţeleg temei­nic dimensiunile răspunde­rii muncitoreşti. Am inte­les aici că viaţa şi munca fiecăruia dintre noi se află intr-o strînsă împle­tire, că pentru a trăi mai bine trebuie să muncim mai bine, să manifestăm toată grija pentru buna­ funcţionare a utilajelor cu care lucrăm, pentru folo­sirea chibzuită a tuturor posibilităţilor de care dis­punem, astfel ca întreaga noastră activitate să fie mai rodnică, mai eficientă. In acest adevar, în aceas­tă cerinţă majoră, subli­niată în repetate rinduri de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi află izvorul şi noile mă­suri, pătrunse de cel mai înalt umanism, de majo­rare a retribuţiilor. Retribuţia mea tarifară va creşte, ca urmare a majorării prevăzute, cu 430 lei faţă de perioada anterioară. La retribuţia tarifară majorată se adau­gă veniturile suplimentare prevăzute de lege pentru personalul muncitor şi, în plus, sporurile prevăzute pentru activitatea din ca­rierele miniere. Lucrînd în condiţiile organizării muncii un acord global, chiar şi noi, cei mai ti­neri mineri, am obţinut în permanenţă retribuţii mult sporite. Iată, de pildă, prin îndeplinirea planului pe luna ianuarie în pro­porţie de 135 la sută, spo­rul la retribuţie obţinut de membrii formaţiei noastre a fost pe măsură. Ştim că avem permanent o mare răspundere pentru ţară, că trebuie să punem la dispoziţia economiei na­ţionale cantităţi mereu sporite de cărbune ener­getic. Trebuie să spunem că noi, minerii de la Ro­­vinari, dispunem de toate condiţiile — complexe me­canizate de înalt randa­ment, circuite de transpor­toare moderne, o bogată experienţă — pentru , a ne îndeplini, lună de lună, sarcinile ce ne revin în acest an d­in întregul cin­cinal. Creşterea substan­ţială a retribuţiei persona­lului muncitor din indus­tria minieră, începind cu 1 martie, reprezintă un nou şi puternic stimulent pentru a ne mobiliza şi mai mult forţele în vede­rea sporirii neîncetate a producţiei de cărbune. Gindul nostru de profun­dă recunoştinţă faţă de iu­bitul conducător al parti­dului şi statului pentru a­­ceastă generoasă acţiune de majorare a retribuţiilor îl întărim prin noi fapte de muncă. Ele îşi găsesc o ilustrare convingătoare în cele 20 000 tone cărbu­ne realizate peste plan în primele două luni din 1989. În hotărirea noastră de a extrage suplimentar , în anul celui de-al XIV- lea Congres al partidului şi al celei de-a 45-a ani­versări a victoriei revolu­ţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă — un vo­lum de peste 500 000 metri cubi masă minieră. Iancu I­ORD­ACHE miner-excavatorist, Cariera Tismana II, judeţul Gorj Deplină angajare pentru a da ţării mai mult cărbune Trecerea de la 1 martie la majorarea retribuţiilor mai mari de 2 250 lei ale oamenilor muncii din in­dustria minieră ne priveş­te şi pe noi, cei ce lucrăm în bazinul carbonifer Ber­­beşti-Alunu. Această mă­sură, care ilustrează grija statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tarul general al partidului, pentru ridicarea bunăstă­rii celor ce muncesc, am întimpinat-o cu vie satis­facţie şi bucurie, expri­­mîndu-ne hotărirea una­nimă de a ne spori efor­turile spre a da patriei cantităţi tot mai mari de lignit energetic. De altfel, in ultimii doi ani între­prinderea noastră s-a si­tuat pe un loc de frunte in întrecerea socialistă, iar în lunile ianuarie si februarie din acest an au fost livrate suplimentar din bazinul nostru către termocentrale aproape 100 000 tone cărbune. In perspectiva trimestrului I şi a­­întregului an, suntem­ ferm hotărîţi să muncim cu întreaga răspundere pentru­­ ca să amplificăm tot mai mult aceste rezul­tate. O serie de succese remar­cabile am obtinut in a­­cest an si in domeniul In­vestiţiilor miniere, dome­niu în care lucrez. Princi­pala noastră sarcină este de a urgenta punerea în valoare a noi zăcăminte de lignit în cîmpurile A­­maradia — Tărîia şi Cerni­­şoara—Tărîia, pentru a a­­sigura pe această cale condiţiile de care depinde creşterea tot mai susţinu­tă a producţiei de cărbu­ne. Concludent în acest sens este faptul că, in cele două luni care au trecut din acest an, volumul des­­copertărilor este superior nivelurilor planificate cu peste 500 000 m.c„ apro­piind astfel clipa cînd ex­­cavatoarele-gigant vor in­tra in noile cariere şi puncte de lucru pentru a extrage cărbunele atit de necesar ţării. Toate deopotrivă sunt realizări care se doresc a fi răspunsul nostru mine­resc la grija şi preocupa­rea permanentă ale iubitu­lui conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a asigura un nivel de trai tot mai ridicat făuritori­lor de bunuri materiale şi spirituale, de a înălţa pa­tria noastră socialistă, li­beră şi demnă, pe noi trepte de progres şi civi­lizaţie. Imj. Măricel DUMEA întreprinderea minieră Horezu, judeţul Vâlcea

Next