Sportul Popular, octombrie 1950 (Anul 6, nr. 1745-1763)

1950-10-14 / nr. 1752

PROLETARI DIN TOATE­­TĂRILE, TINATI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA SI SPORT DE PELANGA CONSILIUL DE­ MINISTRI SI AL CONFEDERATIEI GENERALE A MUNCII Unul Vi Nr. 9 752 S pagini 5 Lei Sâmbătă 14 octom­brie 1950 VW, -r V V ■ r -r v~r r -t • r rr Salut fierbinte sportivilor sovieticii flJiaMeHHbiM npMBex Cobctckum CnopTCMenaMl întâlnirea de atletism dintre U.R.S.S. şi R.P.R., un ajutor frăţesc pentru creşterea SporUului nostru Sute de mii de sportivi din ţara noastră discută cu însufleţire despre marele eveniment sportiv al acestui an, matehul de a­­tletism U. R. S. S.— R.P.R., la cadrul Lunii Priete­niei Româno-Sovietice. Intere­sul masselor largi de muncitori pentru vizita atleţilor sovietici este justificat de faptul că mas­sele populare văd în sportivii sovietici reprezentanţii glorio­sului popor de la Răsărit care a eliberat lumea de jugul fascist, a gonit din ţara noastră pe co­tropitorii hitlerişti şi a făcut po­sibilă crearea unei democraţii populare în România, formă de Stat care," mergând spre socia­lism, a creat pentru oamenii muncii din R.P.R. noi condiţiuni de viaţă liberă şi fericită. întâlnirea care va avea loc în Bucureşti constitue un mo­ment important din Luna Prie­teniei Româno-Sovietice, şi se desfăşoară sub semnul luptei pen­tru pace, împotriva aţâţătorilor la un nou război, bestialii im­perialişti anglo-americani. Mat­chul U.R.S.S.—R.P.R. este un match al prieteniei de nezdrun­cinat care leagă poporul nostru de popoarele Uniunii Sovietice, o întâlnire care are loc în con­diţiile cu totul noi ale relaţiilor stalineste dintre State şi naţiuni, relaţii bazate pe egalitate deplină între ţările mari şi mici, bazate pe sprijinul frăţesc dat de po­poarele sovietice oamenilor mun­cii de pretutindeni în lupta pentru pace şi libertate. „Fără Uniunea Sovietică — arată tov. Gh. Gheorghiu-Dej, — mersul nostru spre socialism ar fi de neînchipuit. Nouă ne-ar fi greu să rezistăm singuri presiunii im­perialiştilor, iar independenţa naţională şi suveranitatea sta­tului nostru ar putea fi pierdute dacă nu ar fi ajutorul şi sprijinul economic, moral şi pre­zenţa efectivă a Uniunii Sovie­tice“... Consecventă politicii staliniste, Uniunea Sovietică dă un ajutor de nepreţuit vieţii noastre politice, economice şi culturale. Industria noastră, baza cincina­lului care începe la 1 ianuarie 1951, primeşte ajutor efectiv din partea U.R.S.S. în materii prime şi utilaj. Fără ajutorul sovietic, mersul nostru înainte spre so­cialism ar fi imposibil. Un aju­tor mare l-am primit şi în do­meniul sportului, întreaga noas­tră mişcare de cultură fizică şi sport fiind acum organizată du­pă sistemul sovietic iar pregăti­rea sportivilor făcându-se după metodele ştiinţifice ale sportului sovietic. Complexul G.M.A. se ba­zează pe experienţa complexului G.T.O. Sportivii din ţara noastră ştiu foarte bine că dacă sportul so­vietic a ajuns la o mare măes­­trie, fiind primul din lume, în­registrând zeci şi zeci de recor­duri mondiale, acest lucru se da­­toreşte cuceririlor clasei munci­toare din U.R.S.S., condusă de gloriosul Partid Comunist Bol­şevic al lui Lenin şi Stalin, ca­re a creat pentru mişcarea de cultură fizică şi sport condiţiuni nemaiîntâlnite în nici o ţară din lume. Miile de stadioane, săli şi piscine care sunt pe tot întinsul Uniunii Sovietice, şcolile supe­rioare şi medii pentru cultură fizică şi sport, industria de echi­pamente şi materiale sportive, toate arată grija Partidului şi Guvernului pentru pregătirea fi­zică a milioanelor de oameni din uzine şi colhozuri, constructori ai comunismului. Peste 25 mi­lioane de oameni deţin în Uni­unea Sovietică insigna G.T.O., baza sistemului de educaţie fizi­că din ţara vecină. Din rândul acestor oameni au eşit marii maeştri ai sportului, vestiţii re­cordmani şi campioni dintre ca­re o parte îi vom vedea şi noi cu prilejul matchului de atletism U.R.S.S.—R.P.R. In ultimii ani, sportivii din ţa­ra noastră au avut prilejul să întâlnească pe terenurile din Bu­dapesta, Fraga şi Varşovia pe minunaţii sportivi sovietici. Din fiecare întâlnire fruntaşii noş­tri au învăţat câte ceva şi au putut spune cu mândrie: „am în­văţat din experienţa sportivilor sovietici“. Atleţii noştri care au participat alături de sportivii din U.R.S.S. la întrecerile atletice din cadrul Jocurilor Mondiale Uni­versitare, au făcut un folositor schimb de experienţe. Astfel, campionul Şi recordmanul ţării Ion Speter, a învăţat de la cam­pionul Şi recordmanul U.R.S.S. Iliasov, tehnica săriturii în înăl­ţime. Sportivii sovietici împărtă­şesc cu bucurie sportivilor din ţările prietene tehnica lor înain­tată. Acest ajutor tovărăşesc este specific sportivilor sovietici, în nici una din ţările capitalis­te sportivi, fruntaşi nu ar ară­ta altor sportivi felul cum se antrenează socotind acest lucru un „secret“. Matchul dintre U.R.S.S. şi R.P.R. va fi o adevă­rată şcoală în primul rând pen­tru atleţii fruntaşi şi apoi pen­tru marea massă de tineri aspi­ranţi la insigna complexului G.M.A. Fiecare aspirant va avea prilejul să vadă tehnica cea mai înaintată în alergări, sărituri şi aruncări, adică a acelor probe care fac parte din G.M.A. In a­­cest fel, întâlnirea aceasta va fi o adevărată şcoală pentru spor­tivii ţării noastre. In întâlnirea de atletism U.R.S.S.—R.P.R. sportivii noştri văd un preţios ajutor pe care sportul sovietic îl dă sportului din ţara noastră. Iată de ce sutele de mii de spor­tivi din toată ţara privesc cu dragoste şi­­recunoştinţă pe spor­tivii Marii Uniunii Sovietice, oas­peţii noştri dragi, soli ai păcii şi frăţiei între popoare şi le u­­rează un călduros şi tovărăşesc bun venit! Selecţionata de atletism a U.R.S.S« a plecat spre Bucureşti MOSCOVA (Agerpres). —, TASS transmite: Joi 12 Octombrie a părăsit­ Moscova, îndreptându-se spre Bucureşti, selecţionata de a­tle­­tism a U.R.S.S, care va parti­cipa la un concurs ce se va des­făşora în Capitala R.P.R. în cin­stea Lunii Prieteniei Româno- Sovietice, , Lotul sportivilor sovietici este alcătuit din 60 ailet­i printre care se găsesc şi recordmanii mondiali şi campionii europeni Nina Dumbadze, Natalia Smer­­niţkaia, Feodosie Vanin, Ana An- I­dreeva, Leonid Scerbacov, Nico­­... lai, Karaculov şi alţii. Nicolai Karaculov la finisul unei curse de 100 m. plat în care iese învingător. El este urmat de Golovkin. Vizita atleţilor sovietici, prilej de bogate învăţăminte V­izita atleţilor sovietici in ţara noastră şi întâlnirea pe care o vor susţine în compania reprezentativei de a­­tletism a R.P.R., constitue un eveniment de cea mai mare im­portanţă, pentru desvoltarea vi­itoare a mişcării noastre de cul­tură fizică şi sport în general şi a atletismului nostru - în spe­cial. Atleţii Republicii Popu­lare Ro­mâne au avut prilejul să se în­tâlnească peste­­hotare cu atleţii Ţării Socialismului, rămânând entuziasmaţi nu numai de înal­ta lor pregătire tehnică ci şi de excepţionala forţă morală a sportivului sovietic. Lucrul a­­cesta a eşit în evidenţă şi cu pri­lejul campionatelor europene de la Bruxelles unde atleţii sovietici au impresionat nu numai prin condi­ţia lor fizică excepţională şi spi­ritul de echipă neîntâlnit până acum, ci şi prin înalta disciplină de care au dat dovadă în tot cursul campionatelor, chiar când deciziile oficialilor i-a desavan­­tajat flagrant. Ziarele străine au arătat că victoriile atleţilor so­vietici şi în special cea de la ştafeta de 4x100 au fost salutate cu aplauze entuziaste de spec­tatorii aflaţi pe marele stadion Heysel din Bruxelles. Aruncând o privire asupra desvoltării mişcării atletice so­vietice, se poate constata un vizibil salt calitativ, ca o urma­re a istoricei Hotărîri a Comite­tului Central al Partidului Co­munist (b) din 27 Decembrie 1948, în care sunt trasate liniile viitoarei desvoltâri a mişcării de cultură fizică şi sport şi se dă ca sarcină principală sporti­vilor sovietici cucerirea întâie­tăţii mondiale în ramurile prin­cipale ale sportului. Atleţii sovietici s-au achitat cu cinste de o mare parte a sarci­nilor ce le reveneau. Natalia Smirniţcaia a stabilit un ex­cepţional record mondial arun­când suliţa la 53 m. 41. Un nou record mondial a stabilit şta­feta femenină de 3x800 m, cu performanţa de 6 min. 53 sec. 8. Deasemeni mărşăluitorul Lie­­pascalis şi-a trecut numele pe tabela recordmanilor mondiali la 30 şi 50 km. marş, ca şi fai­mosul maratonist Vanin, care deţine recordul mondial la 30.000 m. Numeroase recorduri europene şi unionale au răsplătit munca sportivilor sovietici. Reprezen­tanţii Uniunii Sovietice domină anul acesta tradiţionala listă a celor mai buni 10 atleţi euro­peni. Suhariev ocupă primul­ loc la 100 m. plat împreună cu a­­tletul de culoare Mc. Donald Bailey, cu performanţa de 10.4. Pe locurile 2 şi 3 figurează a­­tleţii sovietici Karaculov şi Sa­­nadze cu 10.5. Primul loc este ocupat la 110 m.g. de atletul sovietic Bulan­­cik cu performanţa de talie mondială de 14.4. Campionul eu­ropean Scerbacov cu 15.70 m. este primul la triplu salt, urmat la numai la 4 cm. de un alt atlet sovietic, Zambrinborţ. De­altfel aceşti doi atleţi sovietici sunt singurii în lume care ata­că acum şi pot depăşi limita celor 16 m. Excelentul decatlo­­nist Heino Lipp a stabilit anul acesta un nou record european la proba de aruncarea greută­ţii cu 16 m. 90. Pe locul 3 este clasat aruncătorul sovietic Gri­­galka cu 16 m. 05. Un timp de valoare mondială a fost stabilit de ştafeta mascu­lină de 4x100 m., compusă din Karab­ulov, Sanadze, Kaliaev şi Suhariev, care în întâlnirea cu reprezentanţii atletismului ma­ghiar a realizat 40 sec. 9. O creş­tere calitativă remarcabilă a fost înregistrată de către Alexan­dru Kanaki care în acelaş match a reuşit excelenta performanţă de a-l învinge pe campionul mondial­­ şi olimpic, Indre Nemeth, arun­când ciocanul la 57 m. 98. Recor­dul unional îi aparţine tot lui cu o aruncare de 58 m. 50 cm. Atleţii şi atletele Uniunii So­vietice deţin în momentul de faţă 9 recorduri mondiale. Nume ca Nina Dumbadze, Ciu­­dina, Smirniţcaia, Tocenova, An­dreeva, Marşina, Vasilieva, au trecut de mult graniţele Uniunii Sovietice. Condiţiile excepţionale care le stau la dispoziţie, antre­namentul pus pe baze ştiinţifice, voinţa dârză de a aduce Pa­triei lor cât mai multe succese, au contribuit la realizarea unor recorduri excepţionale. Prezenţa atleţilor sovietici va fi deci un minunat prilej pen­­tru ca atleţii şi atletele noastre să-şi însuşească cunoştinţe noi­ să înveţe din bogata experien­ţă a atletismului sovietic.

Next