Sportul Popular, iunie 1953 (Anul 8, nr. 2241-2253)

1953-06-02 / nr. 2241

Cupa Comisiei centrale de tir la G.M.A. Com­­sia ,­entrală de tir organi­zează anul acesta o întrecere în­tre comisiile regionale de tir. Între­cerea are ca obiectiv principal tre­cerea de către un număr cât mai mare de aspiranţi a normelor G.M.A. la tir ca va contribui ast­fel la îndeplinirea și depăşirea o­­biectivelor complexului sportiv G.M.A Astfel, masse tot mai largi de oameni ai m­uncii vor fi angre­nate în practicarea tirului, dân­­du-se posibilitatea de afirmare în tir unor elemente valoroase prove­nite din rândurile tineretului mun­citor şi studios. Trecerea normelor se face în ca­drul concursurilor speciale G.M.A. organizate de comisiile regionale şi orăşeneşti de tir în localităţile din raza lor de activitate. In acest scop, comisiile raionale şi orăşeneşti vor programa şi or­ganiza săptămânal cel puţin un concurs special pentru trecerea nor­melor G.M.A., fapt care a și în­ceput să fie pus în practică. Co­misiile regionale de tir au datoria­­de a urmări planificarea și organi­zarea concursurilor speciale de tir, centralizând rezultatele (nu­mărul de norme trecute) și asigu­rând raportarea lor, pe baza for­rmularului Nr. 9 G.M.A., pană la data de 10 a fiecărei luni, Direcţiei instruirii sportive din C.C.F.S. Mobilizarea aspiranţilor cade in sarcina colectivelor sportive. La aceste concursuri participă toţi aspiranţii G.M.A. gradul I şi II din colectivele sportive sindicale, şcolare, din colectivele sportive Voinţa şi Recolta, acolo unde sunt condiţii de practicare a acestui sport. Aspiranţii se prezintă la con­cursuri pe baza tabelelor înaintate de către colectivele sportive, legi­­timându-se cu carnetele de aspi­ranţi, întrecerile pentru Cupa comisiei centrale de tir la G.M.A. au un caracter permanent pentru perioa­da anului 1953, iar calcularea re­zultatelor și înmânarea cupei se face trimestrial. In calculul rezul­tatelor și stabilirea clasamentului contează numai probele de tir pre­văzute ca norme generale (obli­gatorii) pentru G.M.A. gradul I şi II. Trecerea normelor se face în ca­drul concursurilor speciale G.M.A. de tir prevăzute în programul lu­nar de concursuri al comitetelor C.F.S. regionale, raionale şi orăşe­neşti. Deasemeni pot fi folosite toate concursurile de tir prevăzute în calendarul intern al C.C.F.S. și C.C.S. sau al colectivelor sportive, concursuri care cuprind probe co­respunzătoare celor prevăzute în regulamentul G.M.A Pentru fiecare normă G.M.A. gradul I trecută, se acordă câte un punct, iar pentru gradul II câte trei puncte. Totalul realizat (după numărul de norme trecute în pe­rioada unui trimestru) se împarte la numărul total de aspiranţi pla­nificaţi pe trimestrul respectiv, sta­­bilindu-se astfel un anumit punc­taj. Regiunea care reuşeşte să obţină coeficientul cel mai mare, totali­zând cel mai mare număr de puncte, este declarată câştigătoare pe trimestrul respectiv şi primeşte şi cupa pe această perioadă. Comi­tetele C.F.S. regionale vor decerna câte o diplomă raionului şi colec­tivului fruntaş în această întrecere, în cadrul regiunii respective. Calculul şi stabilirea clasamen­tului pe regiuni se fac trimestrial de către comisia centrală de tir, pe baza formularelor Nr. 9 centra­­lizate de comitetele regionale C.F.S. Ne scriu corespondenţii despre activitatea comitetelor C.F.S.­ ­Activul comitetului raional CFS Făgăraş, cunoscându-şi bine obiectivele care-i reveneau pe pri­mul trimestru al acestui an şi mun­cind cu o şi mai mare însufleţire pentru îndeplinirea lor, a reu­şit să realizeze înainte de termen obiectivele pe primul trimestru. Astfel, în ceea ce priveşte purtă­torii de insignă G.M.A., comitetul raional C.F.S. Făgăraş a realizat şi depăşit obiectivele cu 300%. La realizarea acestui succes a contri­buit in mare măsură şi munca neîntreruptă a consiliilor colective­lor sportive, dintre care s’au re­marcat, îndeosebi, Flacăra şi şcoa­la profesională metalurgică Făgă­­raş. A MARINESCU corespondent . In raionul Caransebeş, sfatu­rile populare comunale duc o mun­că susţinută de sprijinire a activi­tăţii sportive săteşti. Astfel, în co­muna Glimboca, sfatul popular co­munal se interesează îndeaproape de organizarea fiecărei competiţii sportive care are loc în această comună. In comuna Buchin, pre­şedintele sfatului popular co­munal, Alexandru Tyukody, s’a preocupat de amenajarea unui te­ren de volei, prin procurarea ma­terialului lemnos necesar și a mij­loacelor de transportat nisipul. YTCHENTE HAMAT corespondent Preocupările tovarăşului preşedinte... De câteva zile, la comite­tul raional C.F.S. Urziceni nu se mai lucra. Veneau activişti din toate colţurile raionului, veneau preşedinţi de colective sportive, instructori sau antre­nori şi toţi aveau de rezolvat o serie de probleme, însă cu toata străduinţele lor, nu pu­teau face nimic. Aşteptau ore întregi, pândeau pe la colţuri de stradă, dar degeaba. Nu reuşeau să-l găsească pe pre­şedintele comitetului raional C.F.S. Urziceni, tovarăşul Di­nu Ilie­in timpul acesta, închis intr’o cameră din sediul co­mitetului, tovarăşul preşedinte „lucrează”. Aşezat la o masă, care se cam clatină, tovarăşul Dinu Ilie stăl cu capul in mâini şi priveşte absent, în gol. Le jos sunt răvăşite câ­teva hârtii, iar în spatele pre­şedintelui se află un dulap cu oglinzi şi despărţituri pentru haine şi rufărrie, care şi-ar găsi locul mai bine într’o... cameră de dormit, decât la sediul unui comiet C.F.S. După ce a stat un timp ne­mişcat, preşedintele a ridicat capul şi a oftat lung. Pare su­părat, preocupat. Acum s’a scu­­lat în picioare şi pombându-se prin cameră a prins a vorbi de unul singur. „Cum să-i împac, frate? De unde o îi pornit­­duşmănia asta? Nu ştiu ce săi mai zic!” Iată că am aflat „supără­rile” tovarăşului Dinu Ile. De la un timp, între cele două echipe de fotbal din Urziceni, Progresul şi Spartac, există o „adversitate” nejustificată şi preşedintele comitetului raio­nal C.F.S. nu are altceva mai bun de făcut decât să găseas­că un mijloc de a impaca a­­ceste două echipe. Deodată, tovarăşul Dinu Ilie s’a luminat la faţă... „Am găsit! Grozavă idee! Organizez un match „amical”, din Încasări dau o masă, cu gustări şi bere, la ambele e­­chipe şi aşa o să i le împac!” Şi după cum a zis, aşa a­ţi făcut. Doar tovarăşul Dinu Ilie este un om care se ţine de cuvânt! Jocul s’a disputat, iar din banii încasaţi a fost organi­zată o „masă”. Fără multă cheltuială. Vorba tovarăşului Dinu Ilie: — „Doar o gus­tare şi „nişte” bere, aşa ca să se împace băieţii. Ce să fac, frate? Ajunseseră de nu se mai sal­utau pe stradă!” Acum, dragi cititori, desigur veţi spune că tovarăşul Dinu Ilie este un om care ştie să-şi organizeze bine munca, pen­­tru că numai în acest fel mai poate găsi timp să i se preocupe de asemenea lucruri. Dar din păcate lucrurile stau tocmai invers. Acestea­, tocmai pentru fap­tul că în loc să se ocupe de fe­lul în care se desfăşoară acti­vitatea sportivă din Urziceni, tovarăşul Dinu Ilie se gân­deşte la procurarea fondurilor necesare pentru organizarea de banchete. Dacă nu ar fi avut aseme­nea preocupări, probabil că tovarăşul Dinu Ilie ar fi găsit că este ruşinos ca echipa de fotbal Spartac din această localitate să nu aibă in com­ponenţa ei niciun purtător de insignă G.M.A. şi totuşi să fie admisă la jocurile din ca­drul campionatului, împotriva prevederilor regulamentului, nu­mai pe baza „bunăvoinţei” şi a „înţelegerii”, arătate de to­varăşul Teoharide din comitatul regional C.F.S. Ploeşti. Ce să mai vorbim de faptul că la Urziceni munca G.M.A. aproape nu există şi aceasta din cauză că până mai acum câtva timp singura pistă cu obstacole G.M.A. nu era uti­lizabilă, deoarece îi lipsea ob­stacolul mic. Şi, apoi, ar fi fost cazul ca tov. preşedinte, în loc să se ocupe de „împă­carea” fotbaliştilor pe căi nepo­trivite, să se preocupe de mun­ca educativă a sportivilor din localitate. In timp ce preşedintele co­mitetului raional C.F.S. Urzi­ceni este supărat că jucătorii celor două echipe de fotbal sunt certaţi, colectivele spor­tive Spartac, Constructorul şi şcoala pedagogică­ de fete nu au realizat in anul acesta nici măcar un singur purtă­tor de insignă G.M.A. sau F.G.M.A. Ciudate „metode” de muncă mai are şi tovarăşul preşedin­tei Aşa ca acela din poveste care n’avea cai, căruţa-i stă­tea pe buturugi, dar el repara toată ziua nişte... hamuri. (prelucrare după o scri­soare trimisă de cores­pondentul nostru AL­DINESCU). Tot mai multe amenajări de baze sportive Un factor important in dez­voltarea mişcări de cultură fi­zică şi sport II constitue exis­tenta căt mai multor şi mai bine utilate baze sportive. Acor­dând importanţa cuvenită ame­najării şi întreţinerii in bune condiţiuni a bazelor sportive, numeroase colective au reuşit să atragă un număr tot mai mare de oameni ai muncii in activi­tatea sportivă, să înregistreze succese remarcabile în munca lor. Pe întreg cuprinsul patriei noastre, mii de sportivi muncesc azi cu însufleţire la amenajarea de noi şi frumoase baze spor­tive.­­ Sprijinit îndeaproape de co­mitetul de întreprindere, de orga­nele locale şi de consiliul central al asociaţiei, colectivul sportiv Lo­comotiva Sirv­eria a început lucră­rile de reamenajare a stadionului pe care-1 are în administrare. In prezent se lucrează intens la con­struirea unei tribune cu o capaci­tate de 4.000 locuri, la drenarea şi gazonarea terenului de fotbal, la amenajarea pistei de atletism, a gropilor de­­torturi etc. Tot în in­cinta acestui stadion se amena­jează un teren pentru tenis, un teren de volei şi unul de baschet. I­SONOC corespondent , Oraşul Galaţi s-a îmbogăţit cu o nouă şi frumoasă bază spor­tivă. Din iniţiativa colectivului sportiv Progresul Galaţi şi cu a­­jutorul comitetului executiv al Sfa­tului Popular regional, de curând a fost dată în folosinţă o bază sportivă care cuprinde terenuri de baschet şi volei. Această bază spor­tivă va putea găzdui cele mai im­portante competiţii din oraşul Ga­laţi. Un aport preţios în această ac­­ţiune l-au dat întreprinderile „I.R.C.”, „Vasile Roaită­’ şi „Combustibil”, precum şi numeroşi sportivi din oraş aparţinând dife­ritelor colective care au prestat 1200 ore de muncă voluntară pen­tru construirea terenului, mimai GEORGESCU corespondent . Iniţiativa sportivilor din sec­ţia de volei a colectivului sportiv „Flacăra” Făgăraş de a-şi amena­ja cu posibilităţi locale un teren de volei a fost realizată. Primind sprijinul efectiv al comitetului de întreprindere al Combinatului chi­mic nr. 1, tineri sportivi ca: I. Timofte, I. Toth, Fr. Simodi, M. Codreanu şi I. Wagner au muncit cu multă însufleţire pentru ame­najarea terenului. AUREL MARINESCU corespondent Mai multă grijă pentru încasarea la timp a cotizaţiilor in colectivele sportive Buna desfăşurare a activităţii sportive este asigurată fără în­­­doială şi de situaţia economico - financiară a colectivelor sportive. .Pentru ca un colectiv sportiv să-şi poată organiza în bune con­­diţiuni activitatea, el trebue să aibă în primul rând asigurată baza materială. Cotizaţiile de membru şi taxele de înscriere constitue cel mai eficace mijloc de realizare a acestei baze materiale. Experienţa muncii unor colective sportive în care problema încasării la timp a cotizaţiilor de membru a constituit o preocupare a consiliului colecti­vului arată clar cât de importantă poate fi rezolvarea cu succes a acestei probleme. Aşa stau lucrurile la colectivele: FI. Roşie „Republica“ Botoşani, Metalul Târgovişte, Progresul I.T.B. din Capitală etc. împletind acţiu­nea pentru mărirea numărului de membri cu munca pentru întări­rea bazei materiale, colectivul FI. Roşie „Republica“ Botoşani a în­scris numai în ultimul timp un număr de 156 de muncitori şi mun­citoare ca membri ai colectivului sportiv şi a încasat totodată din timp restul cotizaţiilor. Nu pretutindeni însă, cotizaţiile de membru ca şi taxele de înscriere au devenit principalul mijloc de realizare a fondurilor sportive. A­­ceastă situaţie a fost determinată în primul rând de subaprecierea de care dau dovadă unii activişti spor­tivi faţă de munca de încasare la timp a cotizaţiilor de membru şi de înscriere de noi membri în co­lectiv. Astfel, la colectivul sportiv Metalul 23 August din Capitală consiliul colectivului a neglijat problema încasării cotizaţiilor de membru şi a înscrierii de noi mem­brii. Numai 4% dintre angajaţii în­treprinderii au devenit membri ai colectivului şi unii din aceştia mai mult cu numele dacă ţinem seama de faptul că de la începutul anului şi până în prezent cotizaţiile înca­sate se ridică doar la 150 de lei. Consiliul colectivului FI. Roşie „Partizanul“ Bacău a considerat până acum că e mult mai comod să ceară mereu de la asociaţie supli­ment la buget, decât să se ocupe de strângerea cotizaţiilor şi a ta­xelor de înscriere. In unele colec­tive ce aparţin asociaţiei Locomo­tiva situaţia se prezintă însă şi mai grav, la colectivul Locomo­­tiva Arad, consiliul colectivu­­lui pe lângă că nu se inte­resează de fel de strângerea co­tizaţiilor, mai şi cheltueşte în mod nejustificat banii proveniţi din co­tizaţii, bani pe care uneori nu-i în­registrează nimeni nicăieri. La co­lectivele Locomotiva Craiova, Ora­şul Stalin, ca dealtfel şi la colec­tivul Locomotiva Griviţa­­Roşie din Capitală, încasarea cotizaţiilor şi a taxelor de înscriere este privită încă cu multă uşurinţă de consiliile colectivelor respective, care s’au o­­bişnuit să aştepte „fonduri supli­mentare“ de la asociaţie, direcţiune sau comitetul de întreprindere. Desigur că un asemenea fel greşit de a privi problema realizării fon­durilor sportive este dăunător pro­gresului activităţii sportive şi duce la slăbirea bazei materiale a miş­cării noastre de cultură fizici­ şi sport. De existenţa unor astfel de lipsuri se fac vinovaţi nu numai activiştii consiliilor colectivelor sportive ci chiar şi acei care con­duc, îndrumează şi controlează ac­tivitatea colectivelor. Fără îndoială că, dacă ar fi acordat o mare aten­ţie creării fondurilor sportive, pu­­nând bază în special pe cotizaţii şi taxele de înscriere, unele asociaţii (Flamura Roşie, Locomotiva, Fla­căra, Metalul şi Constructorul) nu ar fi ajuns la situaţia de astăzi. încasarea la timp a cotizaţiilor constitue în primul rând o dovadă de disciplină şi bună organizare a muncii financiare ce trebue să dom­nească în fiecare colectiv. Este timpul să fie lichidată odată pen­­tru totdeauna sub aprecierea muncii administrativ - financiare, a muncii de întărire a bazei materiale a ac­tivităţii colectivelor sportive. Reuşita deplină a încasării la timp a cotizaţiilor şi a taxelor de înscriere depinde într-o largă mă­sură de calitatea muncii educati­­ve, a muncii de agitaţie pe care consiliile colectivelor sportive au datoria să o desfăşoare în rându­r­iile membrilor lor. Fiecare mem­bru al colectivului trebue convins că achitarea cotizaţiilor este o da­torie de cinste. Fiecărui membru al colectivului trebue să i se explice că prin banii daţi el contribue la întărirea bazei materiale a colecti­vului respectiv. Pentru munca de încasare a coti­zaţiilor, consiliile colectivelor spor­tive au datoria să aleagă oameni potriviţi care să dovedească dra­­­gostea faţă de colectiv, să cunoască problemele sportive şi mai cu sea­mă să fie demni de încredere. Cotizaţiile incasate trebue să fie predate de îndată comitetului de întreprindere şi nu aşa cum fac unii organizatori sportivi care re­ţin timp îndelungat asupra lor, dându-le uneori chiar o întrebuin­ţare personală. Asemenea exemple fac ca massele de sportivi să-şi piardă încrederea în consiliul co­lectivului şi uneori chiar să nu mai cotizeze. Munca de strângere a cotizaţiilor este fără îndoială efectuată în condiţii bune atunci când se păs­trează o strânsă legătură între consiliul colectivului şi massele de sportivi Consiliile centrale şi regionale ale asociaţiilor sunt obligate să în­­drumeze şi să controleze îndeaproape felul cum consiliile colectivelor sportive se achită de această im­­­portantă sarcină. Comitetele de în­treprindere au deasemeni datoria să sprijine şi să controleze colec­tivele sportive în acţiunea de rea­lizare a fondurilor sportive prin cotizaţii şi taxe de înscriere. In această privinţă ele pot şi trebue să-i folosească din plin pe organi­zatorii de grupă sindicală cărora le revine sarcina să-i lămurească pe membrii de sindicat asupra im­portanţei înscrierii lor în colecti­­■ vul sportiv. Comitetele d­e întreprindere tre­­­bue să tragă la răspundere ori de câte ori este cazul pe membrii con­siliilor colectivelor sportive care dau dovadă de neglijenţă în ceea­­ce priveşte încasarea la timp a co­tizaţiilor precum şi pe acei care a­­buzând de încrederea acordată cheltuesc la bunul lor plac banii proveniţi din cotizaţii. Membrii colectivelor sportive tre­­bue să considere că achitarea la timp a cotizaţiilor este o datorie" c­­e cinste, o datorie statutară ce tre­bue respectată. Indeplinindu-şi această îndato­rire, membrii colectivelor sportive vor aduce o importantă contribu­ţie la întărirea activităţii în cadrul colectivului lor şi, în acelaş timp, la progresul general al mişcării noastre sportive. OCTAV MI­REA Răspuns la critică In legătură cu articolul apărut în ziarul ,,Sportul Popular“ nr. 2222, sub titlul „Ce părere are con­siliul central al asociaţiei Progre­sul ?", vă răspundem următoarele : Cele semnalate în articolul sus amintit sunt juste şi consiliul cen­tral al asociaţiei îşi ia ca sarcină să remedieze lipsurile constatate. Este adevărat faptul că o serie de colective ale asociaţiei au secţii de gimnastică sportivă, secţii care n’au fost însă sprijinite de către asociaţia noastră. De aceea şi re­zultatele obţinute de echipa repre­zentativă a asociaţiei au fost de­parte de posibilităţile reale ale gimnaştilor noştri. In ceea ce priveşte organizarea concursului pe asociaţie, asociaţia a greşit deoarece n’a controlat fe­lul în care au fost îndeplinite sar­cinile trasate şi n’a trasat sarcini concrete consiliului sportiv regional Bucureşti pentru a lua măsuri de organizare. Analizând lipsurile semnalate, consiliul central al asociaţiei va trece de urgenţă la remedierea a­­cestei situaţii, hotărît să sprijine dezvoltarea gimnasticii sportive, pe linia sarcinilor trasate de Hotă­­rîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 Iunie 1949. I. SACEANU Preşedintele consil­ului cen­tral al asociației Progresul.

Next