Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)

1954-07-22 / nr. 2460

PROLETARI DIN TOATE TARILE. INITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $I SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINISTRI ȘI AL CONSILIULUI CENTRAL AI SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2460 * Joi 22 iulie 1954 Pentru un nivel tot mai fmit al cim­atografiei cu temă sportivă L­UMINILE din sala cinemato­grafului s-au stins una cite una şi pe ecran a apărut o in­scripţie binecunoscută: „ACTUA­LITATEA IN IMAGINI” — „O PRODUCŢIE A STUDIOULUI DE FILME DOCUMENTARE ŞI JUR­NALE DE ACTUALITĂŢI „Ale­xandru Sahia” — BUCUREŞTI. In sală, spectatorii sunt numai ochi. Curind, pe ecran vor începe să se perinde ultimele noutăţi. O­­biectivul aparatului de luat vederi îl va plimba pe spectator prin fa­brici şi uzine, îi va prezenta cele mai recente evenimente politice, culturale şi artistice, îl va purta pe întinsurile ogoarelor, unde oa­meni şi maşini pregătesc rodul îm­belşugat de mîine. Desigur că şi de data aceasta din jurnal nu va lipsi tradiţionalul subiect sportiv atît de cerut şi apreciat de masele de spectatori... Cu ani în urmă, pe vremea re­gimurilor burghezo-moşiereşti, nu se putea vorbi despre o industrie cinematografică în ţara noastră. Abia după 23 August 1944, cînd poporul muncitor şi-a luat soarta în propriile sale anini, a început să se dezvolte şi cinematografia noastră naţională. Sînt cunoscute şi preţuite de public valoroasele filme artistice şi documentare produse in ultimii ani. Mare a fost bucuria tineretului sportiv cînd a văzut că studiourile noastre cine­matografice realizează din ce în ce mai multe şi mai reuşite filme do­cumentare şi jurnale de actualităţi cu temă sportivă. H­otărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949 a în­semnat o importantă cotitură în activitatea cinematografiei cu te­mă sportivă. Astfel, în cadrul stu­dioului de filme documentare şi­­ jurnale de actualităţi „Alexandru Sahia” a luat fiinţă o redacţie sportivă. In scurtă vreme au fost pregătite cadre de regizori, opera­tori şi scenarişti cu calificare în domeniul sportului. Curind, pe lîn­gă subiectele sportive din jurnalele de actualităţi, au început să a­­pară şi primele documentare din lumea sportului. Frumoase realizări au la activ regizorii N. Blidaru­ şi M. Weisser, precum şi operatorii E. Bradu, N. Marinescu, Ilie Ion, I. Zahareanu, W. Goldgräber, J. Michel şi A. Plăcintaru. .Merită­­să fie relevat faptul că, în ultimul timp, există o tendinţă tot mai ac­centuată pentru ridicarea jurnale­lor de actualităţi sportive la un nivel tot mai înalt. Este astfel demn de remarcat faptul că au fost introduse filmările speciale care permit spectatorilor să urmă­rească’ mişcarea încetinită a spor­tivilor de frunte. In acest fel, cine­matografia vine în sprijinul mase­lor de tineri sportivi, ajutîndu-i să-şi însuşească din bogata expe­rienţă a campionilor şi recordma­nilor. Sportivii noştri apreciază în mod deosebit documentarele „Cam­pionatele internaţionale de atletism 1953”, „Parcul sportiv Dinamo”, jur-­­ nalul „Maeştrii nataţiei”, precum şi­­ jurnalele de actualităţi nr. 11, 22, şi 27 produse în acest an. De aseme­nea, cu toate lipsurile pe care le-a avut, documentarul „Campionatele mondiale de tenis de masă” a în­semnat o iniţiativă pozitivă. Succesele dobîndite de cinemato­­galia noastră cu iernă sportivă se datoresc în cea mai mare măsură faptului că regizării şi operatorii s-au călăuzit în munca lor după strălucita experienţă a cinemato­grafiei sovietice, care a produs pînă acum zeci şi zeci de filme sportive de înaltă calitate. Dar în activitatea cinematogra­fiei cu temă sportivă au existat şi mai există încă o serie de lipsuri. Astfel, în cadrul colectivului redac­ţiei sportive nu există o preocupare pentru redarea în imagini a activi­tăţii sportive de masă, precum şi a activităţii tot mai susţinute care pulsează in satele patriei noastre. De asemenea, deşi a fost realizat un documentar despre complexul sportiv G.M.A., se arată un inex­plicabil dezinteres faţă de popu­larizarea complexului în rîndurile tineretului. Adeseori, jurnalele de actualităţi sportive şi documentare sportive apar cu mare intîrziere pe ecranele cinematografelor. Un exemplu este documentarul „Cam­pionatele mondiale de tenis de masă” care a fost prezentat publi­cului tocmai în luna noiembrie, cînd competiţia se desfăşurase în luna martie . Din punct de vedere tehnic, nu s-a muncit întotdeauna în cele mai bune condiţiuni. Aşa a fost posibil ca uneori să existe lipsuri se­rioase in claritatea imaginilor. Alteori, tehnica trucajelor nu a fost cea mai bună. De asemenea, deși s-au înregistrat unele pro­grese, operatorii nu au ajuns să cunoască caracteristicile fiecărui sport în parte. Ei trebuie să stu­dieze lucrările de specialitate pen­tru a însuşi şi a cunoaşte fiecare sport in parte. O lipsă importantă este aceea că nu a fost iniţiată încă realizar­ea unui film artistic cu subiect izvorît din viaţa tumul­toasă a tineretului sportiv. Direcţia generală a cinematografiei din Mi­nisterul Culturii nu a solicitat scenarii artistice cu temă sportivă, trecînd cu vederea acest domeniu de activitate care se bucură de adeziunea entuziastă a maselor. Lipsuri sînt şi în munca Direcţiei difuzării filmelor. De pildă, filmul despre campionatele mondiale de tenis de masă a rulat la Timi­şoara mult mai tîrziu decît la Bucureşti, iar la Arad —, deşi era aşteptat cu viu interes — acest film nici nu a fost adus! Presa, şi în special ziarul „Spor­tul popular”, nu sprijină cum se cuvine cinematografia cu temă sportivă. In presă nu sînt publicate prezentări, critici şi articole de analiză care să ajute la îmbună­tăţirea documentarelor şi jurnale­lor de actualităţi sportive. Conducerea studioului „Alexan­dru Sahia” trebuie să îndrepte eforturile colectivului redacţiei sportive spre crearea de filme în care actualul să se îmbine cu in­structivul. Prin film, spectatorul sportiv vrea să vadă amănunţit cum sare în înălţime Ion Slotar, cum boxează Gh. Fiat, cum îşi exe­cută exerciţiile de gimnastică Elena Leuştean. Masele de spectatori vor să cunoască îndeaproape şi felul­­ care îşi duce viaţa un sportiv de frunte, cum munceşte, cum se antrenează, cum învaţă. Trebuie de asemenea luate măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii teh­nice a filmelor sportive, pentru îm­bunătăţirea­­difuzării acestora. In faţa realizatorilor de filme cu temă sportivă trebuie să stea neîncetat vasta experiență a cinematografiei sovietice — iar călăuzitor spre noi și noi succese. SEMNAREA ACORDURILOR CU PRIVIRE LA ÎNCETAREA OPERAŢIUNILOR MILITARE ÎN VIETNAM, LAOS ŞI CAMBODGIA GENEVA, 21 (Agerpres). — TASS transmite: In cursul zilei de 20 iulie, la Geneva au continuat întrevederile neoficiale ale participanţilor la conferinţă. In cadrul acestor între­vederi s-a desfăşurat în continuare schimbul de păreri asupra proble­melor încă nereglementate, în le­gătură cu restabilirea păcii în In­dochina. In noaptea de 20 spre 21 iulie, în Palatul Naţiunilor au fost sem­nate un acord cu privire la înce­tarea operaţiunilor militare în Vietnam şi un acord cu privire la încetarea operaţiunilor militare, în Laos. Aceste acorduri au fost sem­nate de reprezentanţii comanda­mentelor celor două părţi. Acor­durile au fost semnate pe de o parte de reprezentantul înaltului comandament al Armatei Populare Vietnameze, Ta Kuang Bu, iar pe de altă parte de reprezentantul Co­mandamentului suprem din Indo­china al forţelor armate ale Uni­unii Franceze, generalul de briga­dă Delten­. La semnarea acordurilor cu pri­vire la încetarea operaţiunilor mi­litare în Vietnam şi Laos au fost de faţă reprezentanţii delegaţiilor U.R.S.S., Republicii Populare Chi­neze şi ale celorlalte delegaţii care participă la conferinţa de la Ge­neva. Acordul cu privire la înce­tarea operaţiunilor în Cambodgia urmează să fie semnat ceva mai tîrziu, la 21 iulie. In momentul de faţă continuă ultimele lucrări pregătitoare pen­tru şedinţa plenară de închidere a conferinţei de la Geneva, care va avea loc la 21 iulie. Conferinţa de la Geneva a mi­niştrilor Afacerilor Externe, con­vocată în conformitate cu hotărî­­rea conferinţei de la Berlin, şi care a durat aproape trei luni, îşi va încheia prin urmare lucrările în viitorul cel mai apropiat prin a­dop­tarea unor acorduri importante,­, care dovedesc o nouă victorie a forţelor păcii, in GENEVA, 21 (Agerpres). — La 21 iulie, a fost semnat la Geneva acordul cu privire la în­cetarea operaţiunilor militare in Cambodgia. GENEVA 21 (Agerpres). — La ora 16,20 ora locală, lucră­rile conferinţei de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indo­, china au luat sfirşit după aproape trei luni de dezbateri. Şedinţa a fost precedată de încheierea acor­durilor privind încetarea ostilităţi­lor în Vietnam, Laos şi Cambod­gia. In ultima şedinţă a conferinţei, care a fost prezidata de A. Eden, au luat cuvîntul toti şefii celor nouă delegaţii participante la lucrările conferinţei. La sfîrşitul şedinţei a fost dată publicităţii o declaraţie comună formată din 13 puncte. ★ 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „Sovieţchî Sport" MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS transmite : La­­20 iulie s-au împlinit 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului sportiv sovietic „Kras­­nîi Sport“ (astăzi „Sovieţchi Sport“). In anul 1924 a început perioada de dezvoltare a mişcării culturii fizice în U.R.S.S. Odată cu creşterea culturii fizice şi sportu­lui sovietic a crescut şi presa sportivă. In prezent, în Uniunea Sovietică se editează 6 ziare spor­tive şi numeroase reviste în lim­ba rusă, ucraineană, bielorusă, gruzină, azerbaidjană, estonă și mn­­alte limbi. Anual se tipărește un mare număr de diferite publi­cații sportive. Tirajul publicații­lor sportive din U.R.S.S. a crescut în decurs de 30 de ani de cîteva ori. La 10.293 MOSCOVA 21 (Agerpres), — TASS transmite : Comisia de aviaţie sportivă de pe lîngă Aeroclubul central ,al U.R.S.S. „V. P. Cikalov“ a omolo­gat ca nou record unional perfor­manţa aviatoarei sportive . Post­­nikova de la Aeroclubul din Mos­cova. La 22 iunie 1954, Postoikova a efectuat un zbor pe o distan­ţă de 100 km, pe un circuit în­chis, la bordul unui avion de sport­ i, înălţime de categoria „lak—18“ atingînd o viteză de 255,859 km. pe oră. Comisia de aviaţie sportivă a primit o informaţie din partea Federaţiei internaţionale de avia­ţie (FAI) despre omologarea re­cordului mondial stabilit de avia­torul sportiv sovietic Vladimir Ka­linin, care in decembrie 1953 a e­­fectuat un zbor la bordul unui avion de categoria „AN—2“ atin­gînd înălțimea de 10.293 m. Aniversarea primei ascensiuni pe Elbrus Anul acesta se împli­nesc 125 ani de la pri­ma ascensiune pe El­brus, cel mai înalt pisc al munţilor Caucaz şi al Europei. Cu 125 ani în urmă, localnicul Kabardî Killar Hasirov, fără să aibă vreun echipament special şi învingînd enormele greutăţi ale as­censiunii, s-a căţărat de unul singur pe vîrful sur al uriaşului pisc. Semni­ficativ este că, 100 de ani mai tîrziu, piscul a fost escaladat simultan de cei 638 participanţi ai alpiniadei colhoznice din R.S.S.A. Kabardină. Comitetul pentru Cul­tură Fizică şi Sport de pe lîngă Consiliul de Miniştri al R.S.S.A. Ka­­bardine a hotărît ca anul acesta să aniverseze, printr-o serie de compe­tiţii alpine, memorabila ascensiune pe Elbrus. Recent, un grup de alpi­­nişti, din diferite asocia­ţii sportive ale Republi­cii, au­ escaladat Elbrusul în condiţii atmosferice dintre cele mai dificile, purtînd cu ei, pe vîrf, un drapel comemorativ. Echipa T­­D. S. A. din Moscova a doborit recordul mondial la ștafeta de 4x800 m. MOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS transmite: La 20 iulie, pe stadionul „Stalineț“ din Moscova, echipa de ștafetă a TDSA a do­­borît recordul mondial în proba de 4­x 800 m, realizînd timpul de 7’27' 6/10. Vechiul record mondial era deținut de o echipă din R. Cehoslovacă. Echipa care a stabilit noul re­cord mondial a fost alcătuită din atleții Agheev, Suhanov, Modoi și Ivakin. PRINTRE COLECTI­VIŞTI Cicliştii fruntaşi ai co­lectivului Recolta din Oradea, Nagy Juliu, Geza Szakacs, Ludovic Zanoni, Ştefan Szallay şi Marta Kovacs au pornit în­­tr-una din aceste zile, în frunte cu preşedintele consiliului regional, Tibe­­riu Hamos, să-i ajute pe colectiviştii din gospodă­riile din jurul oraşului la strîngerea recoltei. Ei au muncit din toate pu­terile, neprecupeţind nici un efort. La sfîrşitul zi­lei, colectiviştii l-au de­clarat pe Geza Szakacs fruntaş. La căderea serii, după ce munca la cîmp a luat sfîrşit, întorcîndu-se în gospodărie cicliştii au folosit acest prilej pen­tru­ a-i iniţia pe mem­brii colectivului sportiv in tainele sportului lor. Ajutîndu-i astfel pe co­lectivişti, cicliştii colecti­vului Recolta din Oradea şi-au îndeplinit unul din angajamentele luate in cinstea zilei de 23 Au­gust. G. DUMITRESCU cores­pondent PE VASUL „16 FE-' BRUARIE” T­­e vasul de pasageri *­ „16 Februarie“, care face curse între Brăila şi Sulina, întrecerea so­cialistă în cinstea zilei de 23 August este în plină desfăşurare. Prin­tre cei care se străduiesc ca prin munca lor vapo­rul să realizeze şi chiar să depăşească planurile de transport, sunt tinerii sportivi Ionel Ionescu, jucător de fotbal, Ion Ni­­culiţă canotor şi marina­rii Vasile Bratu şi Ion Lulu. Cicliştii din colectivul Recolta Oradea ajută colectiviştii la strîngerea recoltei. In prim plan, antrenorul colectivului, Iuliu Nagy. 8 pagini 25 bani Rezervele de Muncă (Leningrad) — Reprezentativa Norvegiei 3-1 LENINGRAD 20.­­ La 19 iulie a avut loc pe stadionul Kirov din Leningrad întîlnirea internaţională de fotbal dintre echipa reprezenta­tivă a Norvegiei şi echipa Rezer­vele de muncă din Leningrad. Du­pă ce fazele au alternat de la o poartă la alta în minutul 25 înain­­taşii echipei din Leningrad reuşesc să străpungă apărarea adversă şi Vladimir Tvetkov deschide scorul cu un şut fulgerător în colţul de sus al porţii. După pauză, tinerii fotbalişti din Leningrad joacă în forţă şi reali­zează combinaţii spectaculoase, im­­punîndu-şi superioritatea. Ei reu­şesc să ridice scorul la 3—0 în numai cîteva minute. Fotbaliştii norvegieni depun mari eforturi pentru a echilibra jocul, dar numai spre sfîrşit reuşesc să marcheze punctul de onoare, prin Kristian­sen. Astfel, întîlnirea s-a terminat cu scorul de­­3—1 în favoarea echi­pei din Leningrad.

Next