Sportul Popular, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 2503-2519)
1954-10-14 / nr. 2510
N Să lichidăm deficienţele tehnice şi tactice din Malul nostru il NE AMINTI A4 oare totdeauna cu plăcere de cele mai bune jocuri de fotbal pe care le-am văzut ? Nu retrăim oare cu emoţie clipele de satisfacţie ce ţi le produce o acţiune reuşită a linei înaintări, o intervenţie oportună şi temerară a unui portar? Fireşte că da. Adeseori surprinzi pe stradă frînturi ca acestea : „Ce joc frumos a făcut U.T.A. în meciul de acum doi ani cu C.C.A.!” sau : „Ţi-aduci aminte ce atac frumos a reuşit Dinamo în meciul cu La Gantoise Iubitorii fotbalului — şi ei sînt atît de mulţi în ţara noastră — doresc jocuri bune, iubesc pe fotbaliştii de valoare şi nu sunt deloc zgârciţi cu aplauzele la fazele de fotbal clar, de fotbal de bună calitate. Din păcate însă, activitatea internă şi internaţională, cu toate că a fost punctată cu unele succese de comportare, a oglindit, în general, o serie de lipsuri care ţin în loc fotbalul nostru, care determină un nivel slab al partidelor din campionatele categoriilor A şi B, care nu permit jucătorilor noştri de frunte să progreseze pe măsura posibilităţilor lor şi a condiţiilor de pregătire ce le au la dispoziţie. Aceste deficienţe, care îşi au origina în modul cum se face pregătirea în cadrul echipelor noastre de colectiv, sunt de două categorii : greşeli tehnice şi greşeli tactice. In privinţa lipsurilor de ordin tehnic trebuiesc trecute în primul rind execuţiile tehnice defectuoase ale multora dintre jucătorii noştri de frunte. Avem încă fotbalişti care — deşi activează în cele mai bune formaţii ale ţării — dovedesc deficienţe serioase în pregătirea lor tehnică, în executarea unor elemente de tehnică elementară (stopuri, preluări, pase). Cum este posibil ca jucători care ajung pînă în lotul reprezentativ cum sînt Paraschiva, Ene, Gîrleanu, Tătaru, Olaru, Szökő, să nu cunoască bine toate elementele de tehnică ? Dar cel mai grav aspect al capitolului tehnică este acela că marea majoritate a jucătorilor noştri nu fac execuţii în viteză. F.i preferă să efectueze elementele de tehnică static sau cu mişcări în plus, uniţi dintre ei exagerînd în efectuarea unor execuţii tehnice inutile (driblinguri repetate, puse înapoi etc.). Toate aceste „năravuri " fac ca principiile fotbalului modern să nu poată fi puse lfi aplicare, tocmai fiindcă execuţiile tehnice ale jucătorilor noştri nesocotesc două elemente de bază ale acestor principii : mişcarea şi viteza. Cum putem pretinde unei echipe ca Flacăra Ploeşti, de exemplu, să joace fotbal de viteză, cu acţiuni în mişcare, surprinzătoare, dacă unul din cei mai importanţi jucători ai ei, Botescu, prin postul ce-l are în formaţie, s-a „specializat” în driblinguri fără folos, în stil vedetistic în dauna jocului colectiv şi eficace, cu pase date imediat şi pe poartă ? Cum putem cere Minerului Petroşani să practice un joc modern cînd interni şi centrul acestei echipe dau zeci de pase înapoi în plină acţiune de atac ? Jucătorii noştri au datoria să înţeleagă că de la aceste fapte, în aparenţă neînsemnate, vine în realitate tot răul. Ei trebuie să-şi dea seama că orice execuţie tehnică inutilă "sau efectuată cu încetneală, static, este pe spinarea propriei echipe, strică din însăşi frumuseţea şi spectaculozitatea unei întreceri fotbalistice. Ateritul unui fotbalist desăvîrşit constă tocmai în aceea de a aprecia cu maximum de repeziciune — în funcţie de plasamentul adversarilor şi al coechipierilor — ce este de făcut, cum trebuie acţionat pentru a ajunge mai repede şi în cea mai bună poziţie în faţa porţii adverse. La categoria greşelilor de tactică vom accentua asupra unor preocupări care-şi fac tot mai mult loc în cadrul activităţii echipelor noastre şi anume, asupra aşa zisei „tactici defensive”. In goană după puncte şi după obţinerea unor rezultate imediate, multe din echipele de frunte şi chiar reprezentativele naţionale au adoptat asemenea tactici. Sînt îndeobşte cunoscute deacum jocul „cu doi stoperi”, practicat mai ales de Flacăra Ploești, jocul „la ofsaid'' în care „campioană” necontestată este Metalul C. Turzii etc. Toate aceste preocupări tactice spre defensivă, spre apărare, sînt retrograde. In loc să îndrume jucătorii spre jocul de înaintare, de ofensivă, singurul care duce spre progres şi măreşte valoarea tehnică a fotbalului, ele îi orientează spre un joc steril, lipsit de orizont, care nu le cere să-şi îmbunătăţească pregătirea tehnică şi cunoştinţele tactice. Jucătorii utilizaţi în asemenea tactici — fie că figurează cu numele ca înaintaşi — devin nişte apărători modeşti, care se consideră cu misiunea îndeplinită dacă echipa lor a reuşit să anihileze înaintarea cutărei sau cutărei echipe. Atarite întreceri internaţionale ale anului, performanţele admirabile obţinute de fotbaliştii sovietici şi maghiari au demonstrat că jocul actual este prin excelenţă unul de atac, că înşişi apărătorii de bază ai formaţiilor devin tot mai activi, iau parte tot mai des la acţiunile ofensive. Această „manie” a descoperirii cît mai multor sisteme defensive, care îşi are izvorul într-o serie de cauze ce le vom discuta în continuare, trebuie să dispară. Orientarea către jocul ofensiv, iată drumul care duce spre progres ! Care sînt însă motivele care au determinat lipsurile de mai sus, care au făcut ca nivelul partidelor dintre cele mai bune echipe ale ţării să rămînă încă destul de scăzut ? In primul rînd, trebuie arătat că nu s-a pus suficientă bază pe pregătirea jucătorilor în cadrul colectivelor. In multe din echipele de categoriile A şi B, pregătirea se face superficial, fără conştiinciozitate din partea jucătorilor, fără competenţă şi interes din partea antrenorilor. Aşa stînd lucrurile, mulţi dintre fotbaliştii de frunte nu mai progresează, bat pasul pe loc, iar alţii, care se anunţau ca veritabile speranţe, rămîn numai speranţe, (cazul jucătorilor Gabor, Vasiu, Cojereanu, Sîrbu, Demien etc.). De altfel, acest lucru este ilustrat şi de faptul că dintre juniorii noştri care au repurtat acea strălucită victorie cu 5-0 împotriva reprezentativei maghiare (octombrie 1948) foarte puţini au ajuns cu adevărat fotbalişti de valoare (Voinescu, Nicuşor, Neagu, Bene). Atît timp cît antrenamentele echipelor fruntaşe nu se vor face cu toată seriozitatea şi priceperea, după un plan bine stabilit şi în conformitate cu scopurile generale ale fotbalului nostru şî cu obiectivele antrenorilor reprezentativelor naţio- rnale, nu vom avea o bază sănătoasă pentru a porni pe drumul îmbunătăţirii fotbalului. O altă cauză, tot atît de însemnată, este atitudinea complet greşită a conducerilor de colective, de asociaţii şi chiar a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport care pretind echipelor de colectiv, şi respectiv, reprezentativelor naţionale rezultate imediate, victorii. In felul acesta, antrenorii abandonează munca de durată dar plină de pers- Continuare in pagina 4-a), PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. AIWL X Nr. 2510 * Joi 14 octombrie 1954 * 6 .... Utemistul Teodor Bălătică este un bun strungar. Zilnic el îşi depăşeşte planul de muncă cu 60—65 la sută. Pentru sîrguinţa sa, pentru conştiinciozitatea de care dă dovadă în muncă, tinărul strungar a primit titlul de fruntaş în producţie. In acelaşi timp Teodor Bălătică este un jucător de bază al echipei de fotbal Metalul „Boteslaw Bierut" ★ ★ ★ Angajamente depăşite Consiliul sportiv regional Cluj al asociaţiei Rezervele de Muncă a obţinut în acest an deosebite succese in muncă. Remarcabile realizări au fost obţinute în domeniul muncii G.M.A. Astfel, datorită unei susţinute activităţi duse de către profesorii de educaţie fizică, angajamentele luate la capitolul „purtători F.G.M.A.“ au fost depăşite pînă în prezent cu 31%, evidenţiimdu-se colectivele sportive din raioanele Năsăud, Dej şi Cluj. De asemenea, angajamentele la „purtători GMA“ au fost depăşite cu 165% remarcîndu-se în deosebi colectivele din Aiud, C. Turzii, Dej, Bistriţa, Zalău şi Năsăud. Un accent deosebit a fost pus pe acţiunea de clasificare a sportivilor, realizîmdu-se şi în acest domeniu o depăşire de 37% a angajamentelor luate. AUREL CREŢU corespondent ln schimbul de onoare In ziua aceea domnea în toată fabrica o însufleţire mai mare ca de obicei. Muncitorii şi tehnicienii Fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ intraseră dimineaţa, în ateliere, hotărîţi să lase cu mult în urmă şi normă şi angajamente. Erau în ziua schimbului de onoare organizat in cinstea celui de al II-lea Congres al P.M.R. şi a celei de a 37-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. „Trebuie să fim şi azi la înălţime“, gîndea utemista Maria Szabó care este şi o buină jucătoare de volei. Ea lucrează într-o brigadă de calitate la sectorul IV al fabricii împreună cu alte două sportive, handbalistele Georgeta Alexandru şi Constanţa Popa. La sfîrşitul orelor de muncă, graficul arăta că brigada din care fac parte cele trei sportive a fost într-adevăr la înălţime, depăşise norma cu 110 la sută. In cadrul schimbului de onoare de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“ s-a mai evidenţiat şi maestra sportului, cunoscuta ciclistă Silvia Iosif, care a depăşit sarcinile de plan din ziua respectivă. T. DRIGA, corespondent Manifestaţii sportive Colectivul sportiv Progresul Craiova a organizat un concurs popular de tir şi un concurs de volei. La întrecerile de tir au participat 40 de trăgători, cele mai bune rezultate fiind obţinute de către Virgil Baia, Paul Cîşu şi Petru Petrescu. La volei au fost înregistrate următoarele rezultate: Teatrul Naţional — ziarul Înainte 3—1, C.R.R. — Justiţia 2—3, Cooperaţia — Spitalul Nr. 1 3—2. I. TURLAC corespondent Secţia de auto-moto din cadrul colectivului sportiv Progresul Oradea organizează în ziua de 24 octombrie un concurs motociclist de viteză pe circuit închis care este dotat cu frumosul trofeu „Cupa celui de al II-lea Congres al Partidului“. La această întrecere sportivă sînt invitaţi alergători auto-moto din cadrul tuturor colectivelor sportive din ţară. V. ARDELEANU corespondent Un moment din cursa de 5000 metri care a revenit concurentului Ferdinand Moscovici din asociaţia Progresul. In fotografie el se află încă pe locul III dar pe ultimii 200 metri va sprinta puternic ciştigînd titlul de campion al ţării noastre la această probă. După cursă el a declarat unuia din corespondenţii ziarului nostru : „închin rezultatul meu celui de al II-lea Congres al Partidului şi zilei de 7 Noiembrie. Sînt deosebit de fericit de acest succes pentru care am muncit cu tragere de inimă atîta timp. Este cel mai frumos succes sportiv al meu şi trebuie să mărturisesc că am fost deosebit de emoţionat în clipa in care am urcat pe cea mai incdtă treaptă a podiumului şi am îmbrăcat tricoul tricolor. Făgăduiesc să muncesc şi pe viitor, cu aceeaşi sirgulinţă şi in acelaşi timp să ajut pe cei tineri, să-i sfătuiesc pentru a ridica cit mai sus gloria sportivă a patriei noastre“.