Sportul Popular, octombrie 1954 (Anul 9, nr. 2503-2519)

1954-10-14 / nr. 2510

N Să lichidăm deficienţele tehnice şi tactice din Malul nostru il NE AMINTI A4 oare totdea­una cu plăcere de cele mai bune jocuri de fotbal pe care le-am văzut ? Nu retrăim oare cu emoţie clipele de satisfacţie ce ţi le produce o acţiune reuşită a linei înaintări, o intervenţie oportună şi temerară a unui portar? Fireşte că da. Adeseori surprinzi pe stradă frînturi ca acestea : „Ce joc fru­mos a făcut U.T.A. în meciul de acum doi ani cu C.C.A.!” sau : „Ţi-aduci aminte ce atac frumos a reuşit Dinamo în meciul cu La Gantoise Iubitorii fotbalului — şi ei sînt atît de mulţi în ţara noastră — doresc jocuri bune, iu­besc pe fotbaliştii de valoare şi nu sunt deloc zgârciţi cu aplauzele la fazele de fotbal clar, de fotbal de bună calitate. Din păcate însă, activitatea in­ternă şi internaţională, cu toate că a fost punctată cu unele succese de comportare, a oglindit, în gene­ral, o serie de lipsuri care ţin în loc fotbalul nostru, care determină un nivel slab al partidelor din cam­pionatele categoriilor A şi B, care nu permit jucătorilor noştri de frunte să progreseze pe măsura po­sibilităţilor lor şi a condiţiilor de pregătire ce le au la dis­poziţie. Aceste deficienţe, care îşi au origina în modul cum se face pregătirea în cadrul echipelor noas­tre de colectiv, sunt de două cate­gorii : greşeli tehnice şi greşeli tactice. In privinţa lipsurilor de ord­in tehnic trebuiesc trecute în primul rind execuţiile tehnice defectuoase ale multora dintre jucătorii noştri de frunte. Avem încă fotbalişti care — deşi activează în cele mai bune formaţii ale ţării — dovedesc defi­cienţe serioase în pregătirea lor tehnică, în executarea unor elemen­te de tehnică elementară (stopuri, preluări, pase). Cum este posibil ca jucători care ajung pînă în lotul reprezentativ cum sînt Paraschiva, Ene, Gîrleanu, Tătaru, Olaru, Szökő, să nu cunoască bine toate elementele de tehnică ? Dar cel mai grav aspect al capi­tolului tehnică este acela că marea majoritate a jucătorilor noştri nu fac execuţii în viteză. F.i preferă să efectueze elementele de tehnică sta­tic sau cu mişcări în plus, u­niţi dintre ei exagerînd în efectuarea u­­nor execuţii tehnice inutile (driblin­guri repetate, puse înapoi etc.). Toate aceste „năravuri " fac ca principiile fotbalului modern să nu poată fi puse lfi aplicare, tocmai fiindcă execuţiile tehnice ale jucă­torilor noştri nesocotesc două ele­mente­ de bază ale acestor prin­cipii : mişcarea şi viteza. Cum pu­tem pretinde unei echipe ca Fla­căra Ploeşti, de exemplu, să joa­ce fotbal de viteză, cu acţiuni în mişcare, surprinzătoare, dacă unul din cei mai importanţi jucători ai ei, Botescu, prin postul ce-l are în formaţie, s-a „specializat” în dri­blinguri fără folos, în stil vedetistic în dauna jocului colectiv şi eficace, cu pase date imediat şi pe poartă ? Cum putem cere Minerului Petro­şani să practice un joc modern cînd interni şi centrul acestei echipe dau zeci de pase înapoi în plină acţiune de atac ? Jucătorii noştri au datoria să în­ţeleagă că de la aceste fapte, în a­­parenţă neînsemnate, vine în reali­tate tot răul. Ei trebuie să-şi dea seama că orice execuţie tehnică inutilă "sau efectuată cu încet­neală, static, este pe spinarea propriei e­­chipe, strică din însăşi frumuseţea şi spectaculozitatea unei întreceri fotbalistice. Ateritul unui fotbalist desăvîrşit constă tocmai în aceea de a aprecia cu maximum de repe­ziciune — în funcţie de plasamen­tul adversarilor şi al coechipierilor — ce este de făcut, cum trebuie ac­ţionat pe­ntru a ajunge mai repede şi în cea mai bună poziţie în faţa porţii adverse. La categoria greşelilor de tactică vom accentua asupra unor preo­cupări care-şi fac tot mai mult loc în cadrul activităţii echipelor noas­tre şi anume, asupra­ aşa zisei „tac­tici defensive”. In goană după puncte şi după obţinerea unor re­zultate imediate, multe din echipe­le de frunte şi chiar reprezentative­le naţionale au adoptat asemenea tactici. Sînt îndeobşte cunoscute de­­acum­ jocul „cu doi stoperi”, prac­ticat mai ales de Flacăra Ploești, jocul „la ofsaid'' în care „campioa­nă” necontestată este Metalul C. Turzii etc. Toate aceste preocupări tactice spre defensivă, spre apăra­re, sînt retrograde. In loc să în­drume jucătorii spre jocul de îna­intare, de ofensivă, singurul care duce spre progres şi măreşte va­loarea tehnică a fotbalului, ele îi orientează spre un joc steril, lip­sit de orizont, care nu le cere să-şi îmbunătăţească pregătirea tehnică şi cunoştinţele tactice. Jucătorii utilizaţi în asemenea tactici — fie că figurează cu numele ca înaintaşi — devin nişte apărători modeşti, care se consideră cu misiunea înde­plinită dacă echipa lor a reuşit să anihileze înaintarea cutărei sau cu­­tărei echipe. Atarite întreceri inter­naţionale ale anului, performanţele admirabile obţinute de fotbaliştii sovietici şi maghiari au demonstrat că jocul actual este prin excelenţă unul de atac, că înşişi apărătorii de bază ai formaţiilor devin tot mai activi, iau parte tot mai des la ac­ţiunile ofensive. Această „manie” a descoperirii cît mai multor sisteme defensive, care îşi are izvorul î­ntr-o serie de cauze ce le vom discuta în conti­nuare, trebuie să dispară. Orienta­rea către jocul ofensiv, iată drumul care duce spre progres ! Care sînt însă motivele care au determinat lipsurile de mai sus, care au făcut ca nivelul par­tidelor dintre cele mai bune echipe ale ţării să rămînă încă destul de scăzut ? In primul rînd, trebuie arătat că nu s-a pus suficientă bază pe pre­gătirea jucătorilor în cadrul colec­tivelor. In multe din echipele de categoriile A şi B, pregătirea se face superficial, fără conştiincio­zitate din partea jucătorilor, fără competenţă şi interes din partea antrenorilor. Aşa stînd lucrurile, mulţi dintre fotbaliştii de frunte nu mai progresează, bat pasul pe loc, iar alţii, care se anunţau ca veri­tabile speranţe, rămîn nu­mai speranţe, (cazul jucătorilor Ga­bor, Vasiu, Cojereanu, Sîrbu, Demien etc.). De altfel, acest lucru este ilustrat şi de faptul că dintre juniorii noştri care au repurtat a­­cea strălucită victorie cu 5-0 îm­potriva reprezentativei maghiare (octombrie 1948) foarte puţini au a­­juns cu adevărat fotbalişti de va­loare (Voinescu, Nicuşor, Neagu, Bene). Atît timp cît antrenamentele echipelor fruntaşe nu se vor face cu toată seriozitatea şi priceperea, după un plan bine stabilit şi în conformitate cu scopurile generale ale fotbalului nostru şî cu obiectivele antrenorilor reprezentativelor naţio-­­ rnale, nu vom avea o bază sănătoa­să pentru a porni pe drumul îmbu­nătăţirii fotbalului. O altă cauză, tot atît de însem­nată, este atitudinea complet gre­şită a conducerilor de colective, de asociaţii şi chiar a Comitetului pen­tru Cultură Fizică şi Sport care pretind echipelor de colectiv, şi res­pectiv, reprezentativelor naţionale rezultate imediate, victorii. In fe­lul acesta, antrenorii abandonează munca de durată dar plină de pers- Continuare in pagina 4-a), PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, INIȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $1 SPORT DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIȘTRI $1 AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. AIWL X Nr. 2510 * Joi 14 octombrie 1954 * 6 .... Ut­emis­tul Teodor Bălătică es­te un bun strungar. Zilnic el îşi depăşeşte planul de muncă cu 60—65 la sută. Pentru sîr­­guinţa sa, pentru conştiinciozi­tatea de care dă dovadă în muncă, tinărul strungar a pri­mit titlul de fruntaş în produc­ţie. In acelaşi timp Teodor Bă­lătică este un jucător de bază al echipei de fotbal Metalul „Boteslaw Bierut" ★ ★ ★ Angajamente depăşite Consiliul sportiv regional Cluj al asociaţiei Rezervele de Muncă a obţinut în acest an deosebite succese in muncă. Remarcabile realizări au fost ob­ţinute în domeniul muncii G.M.A. Astfel, datorită unei susţinute ac­tivităţi duse de către profesorii de educaţie fizică, angajamentele luate la capitolul „purtători F.G.M.A.“ au fost depăşite pînă î­n prezent cu 31%, evidenţiimdu-se colectivele sportive din raioanele Năsăud, Dej şi Cluj. De asemenea, angajamentele la „­purtători GMA“ au fost depăşite cu 165% rem­ar­­cîndu-se în deosebi colectivele din Aiud, C. Turzii, Dej, Bistriţa, Za­lău şi Năsăud. Un accent deosebit a fost pus pe acţiunea de clasificare a spor­tivilor, realizîmdu-se şi în acest domeniu o depăşire de 37% a angajamentelor luate. AUREL CREŢU corespondent ln schimbul de onoare In ziua aceea domnea în toată fabrica o însufleţire mai mare ca de obicei. Muncitorii şi tehnicienii Fabricii de confecţii „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ intraseră dimineaţa, în ateliere, hotărîţi să lase cu mult în urmă şi normă şi angajamente. E­r­au în ziua schimbului de onoare organizat in cinstea celui de al II-lea Congres al P.M.R. şi a celei de a 37-­a aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. „Trebuie să fim şi azi la înălţi­me“, gîndea u­tem­ista Maria Szabó care este şi o buină jucătoare de volei. Ea lucrează într-o brigadă de calitate la sectorul IV al fabricii împreună cu alte două sportive, handbalistele Georgeta Alexandru şi Constanţa Popa. La sfîrşitul orelor de muncă, graficul arăta că brigada din care fac parte cele trei sportive a fost într-adevăr la înăl­ţime, depăşise norma cu 110 la sută. In cadrul schimbului de onoare de la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ s-a mai evidenţiat şi maestra sportului, cunoscuta cicli­­stă Silvia Iosif, care a depăşit sarcinile de plan din ziua res­pectivă. T. DRIGA, corespondent Manifestaţii sportive Colectivul sportiv Progresul­­­ Craiova a organizat un concurs popular de tir şi un concurs de volei. La întrecerile de tir au par­ticipat 40 de trăgători, cele mai bune rezultate fiind obţinute de către Virgil Baia, Paul Cîşu şi Petru Petrescu. La volei au fost înregistrate următoarele rezultate: Teatrul Naţional — ziarul Înainte 3—1, C.R.R. — Justiţia 2—3, Co­operaţia — Spitalul Nr. 1 3—2. I. TURLAC corespondent Secţia de auto-moto din cadrul colectivului sportiv Progresul Ora­dea organizează în ziua de 24 oc­tombrie un concurs motociclist de viteză pe circuit închis care este dotat cu frumosul trofeu „Cupa celui de al II-lea Congres al Par­tidului“. La această întrecere sportivă sînt invitaţi alergători auto-moto din cadrul tuturor co­lectivelor sportive din ţară. V. ARDELEANU corespondent Un moment din cursa de 5000 metri care a revenit concurentului Ferdinand Moscovici din asociaţia Progresul. In fotografie el se află încă pe locul III dar pe ultimii 200 metri va sprinta puternic ciş­­tigînd titlul de campion al ţării noastre la această probă. După cursă el a declarat unuia din co­respondenţii ziarului nostru : „închin rezultatul meu celui de al II-lea Congres al Partidului şi zilei de 7 Noiembrie. Sînt deosebit de fericit de acest succes pentru care am muncit cu tragere de inimă atîta timp. Este cel mai fru­mos succes sportiv al meu şi trebuie să mărturisesc că am fost deosebit de emoţionat în clipa in care am urcat pe cea mai incdtă treaptă a podiumului şi am îmbrăcat tricoul tricolor. Făgăduiesc să muncesc şi pe viitor, cu aceeaşi sirgulinţă şi in acelaşi timp să ajut pe cei tineri, să-i sfătuiesc pentru a ridica cit mai sus gloria sportivă a patriei noastre“.

Next