Sportul, iunie 1971 (Anul 27, nr. 1277-1306)

1971-06-11 / nr. 1287

Pag. a 2-a 10., ik. MELANIA PETRESCU Născută la 14 fe­bruarie, 1941 in Bucureşti. Este că­sătorită din 1943 şi are o fetiţă de 5 ani. Face parte din secţia de tir a clu­bului Dinamo Bucu­reşti din 1965. Palmares, ea de­ţine cel mai bun rezultat din lu­me la proba de armă standard 60 focuri culcat, 593 p. Performanţa obţi­nută zilele trecute la campionatele in­ternaţionale de la Tunari urmează să fie omologată ca nou record mon­dial (v.1 592 p.). Este reali­zatoarea noului re­cord naţion­ M la aceeaşi arma dar la proba de 3x20 jocuri cu 573 p, sta­bilit In urma C­i o lună la Leipzig, unde, totodată, a cucerit şi titlul de campioană inter­na­ţională a R. D. Ger­mane. Din 1967, de când este trăgătoare de performanţă s-a Prea puţine dintre marile trăgătoare ale lumii au reuşit să urce treptele dificile ale afirmării internaţionale în­­tr-un timp relativ scurt, ca Melania Petrescu. Să începi să practici un sport dificil, cum e tirul, la vîrsta de după juniorat şi în 4—5 ani să a­­tingi cele mai înalte culmi ale măiestriei este un lucru destul de rar. In 1965, a pă­truns pentru prima oară pe un poligon sportiv. Peste un an a obţinut categoria I de clasificare, iar în 1968 a cuce­rit titlul de macska a sportu­lui şi acum, în iunie 1971, se mîndreşte, ca nici o altă ţin­­taşă din România, cu titlul de recordmană I mondială ! A­­ceasta ar fi, pe scurt, biogra­fia sportivă a Mel­a­niei Pe­­trascu. Este evident că ne aflăm în faţa unui talent deo­sebit... Melania Petrescu a reuşit însă să îmbine perfect cali­tăţile psihice şi fizice necesare sportului de tragere la ţintă în care — să nu uităm — o arma cântăreşte peste 6 kg şi ea trebuie ţinută în braţe ore întregi, în poziţii diferite şi nu dintre cele mai comode. „Zilnic, cum termin orele de serviciu, şi pe cele rezerva­te treburilor casnice — ne spunea proaspăta campioană internaţională a României — mă duc la poligon Progra­mul alcătuit de antrenorul meu, Viorel Manciu, esle pentru mine doar un ghid, exerciţiile revăzute acolo il îndeplinesc, de multe ori în­treit. Şi astfel, intru în criză de timp. Trebuie să neglijez alte preocupări îndrăgite, ca de pildă, broderia, croşetatul. Ce să-i faci, sportul cere unele sacrificii1*. Este interesant de amintit că Meramia Petrescu, pe cînd era elev, juca volei, sport pe care l-a practicat cu succes la Ştiinţa Bucureşti. Apoi, după ce l-a cunoscut pe soţul ei, cunoscutul trăgător Ştefan Petrescu, campion olimpic la pistol viteză la Melbourne, a abandonat voleiul in favoarea tirului. Şi după cum se vede, bine a făcut, clasat, de mai multe ori in campionate­le naţionale pe locu­rile 2 sau 3 la dife­rite probe femi­nine. Am asistat recent la două concursuri de gimnastică mo­dernă rezervate sportivelor de la categoriile inferioare de clasificare : „Cupa şcolii sportive“ (la Ploieşti) şi faza pe municipiu în Bucureşti, pentru calificarea în finala campionatului naţional. Am remarcat o afluenţă de spec­tatori, precum şi un mare număr de sportive an­gajate în lupta pentru întîietate. Deşi concuren­tele s-au prezentat cu exerciţii noi, cu un grad spo­rit de dificultate, în concord . SPECTACOLE DE GIMNASTICĂ MODERNĂ Ansamblul de gimnastică mo­dernă al clubului Politehnica Bucureşti va prezenta un spec­tacol cu numere de dans şi gim­nastică modernă la sala de tea­tru de la Palatul Pionierilor. Sub îndrumarea Ginetei Stoenescu, grupul de gimnaste, alcătuit d­in Doina Constantinescu, Murga Dumitru, Victoria Duşa, Diana IStateescu, Roşită Pascu, Ma­ri­erul Pegulescu, Mariana Ra­­coviţă şi Ingrid Sostarich, pregă­teşte intens acest frumos spec­tacol de popularizare a gimnas­ticii moderne. Publicul bucureştean, dornic să asiste la o demonstraţie de măiestrie şi virtuozitate, poate procura biletele de la casele U.N.E.F.S. şi de la catedra de educaţie fizică a Institutului Po­litehnic (str. Ştefan Furtună nr. 10). Spectacolele sunt programate in zilele de 17, 22, 26 şi 28 iunie. ÎNTÎLNIREA ROMANIA-UNGARIA LA CONSTANTA * Meciul dintre echipele femi­nine ale României şi Ungariei, programat initial in oraşul Sibiu, se va desfăşura simbăta viitoare la Constanţa. Schimbarea locu­lui de desfăşurare este motivată de dificultăţile legate de trans­portarea unor aparate din Ca­pitală sau din alte centre in­d­epărtate pînă în oraşul Sibiu. Gimnastele românce şi maghia­re vor evolua cu exerciţii liber alese. DE LA I.E.A.B.S. Centrul de învăţare a înotului de la ştrandul Ti­neretului se va deschide in ziua de 16 iunie 1971. Instructorii care urmea­ză să funcţioneze la acest centru sunt invitaţi azi la ora 18 la ştrandul Tine­retului pentru instructaj. ___ PRINTRE CULOARE Ieri au părăsit Capitala atletele din reprezentativa României care vor evolua duminică în compania for­maţiei naţionale a R. F. a Germaniei. Ca şi la meciu­rile anterioare dintre echi­pele celor două ţări, calcu­lul hîrtiei le indică, şi de data aceasta, ca favorite pe atletele din R. F. a Germa­niei, a căror valoare gene­rală nu mai are nevoie de comentarii. In această situa­ţie este de aşteptat ca spor­tivele noastre să facă tot ce este posibil, pentru a putea­­ obţine rezult­ate dintre cele mai bune şi poate chiar noi recorduri. Pentru întîlnirea de la Ge­­restrie, formaţia română va conta pe următoarele atlete : 100 m­ : Valeria Bufanu (11,5), Sanda Angelescu (11,7) sau Mariana Goth (11,9), 200 m : Goth (24,2), Eleonora Mono­­­­ranu (24,8), 400 m: Mariana Suman (55,3), Doina Bădescu (55,9), 800 m: Ileana Silai (2 : 02,6), Suman (2 : 08,3), 1500 m : Maria Luncă (4 : 30,3), Elisabeta Baciu (4:32,4), 100 mg : Bufanu (13,3), Vio­rica Enescu (13,6), 4x100 m : Monoranu, Goth, Angeles­cu, Bufanu, 4x400 m­: Fiţa, Suman, Bădescu, Silai, lun­gime : Viorica Viscopoleanu (6,53 m în sală), Alina Po­­pescu (6,30 m), înălţime : Cornelia Popescu (1,82 m), Virginia Bonei (1,78 m), greutate : Ana Sălăgean (16,86 m în sală), Valentina Ciobtan (15,86 m), disc : Ar­gentina Menis (60,12), Lia Manoliu (57,48 m) sau Olim­pia Cataramă (60,50 m), su­liţă : Marion Becker (57,14 m), Elisabeta Prodan (50,14 m) sau Mihaela Peneş. In cursul zilei de astăzi urmează să se deplaseze în Italia echipa masculină a României care, sîmbătă şi duminică, la Torino, va lua parte la o întîlnire foarte dificilă alături de reprezen­tativele Italiei, R. D. Ger­mane şi Norvegiei. VICTORIE, DAR CU CE PREŢ? Cu prilejul unui recent concurs internaţional dintre echipa Şc. sportive din Cluj şi o formaţie şcolară din Po­lonia, clujencele au repur­tat o victorie clară, lăuda­bilă. Aflînd însă rezultatele diferitelor probe am rămas pur şi simplu stupe­fiaţi atunci cînd am văzut că două atlete au concurat la nu mai puţin de 10 pro­be ! Este vorba de Eva Zörge şi Mariana Nedelcu. Prima este componentă a lotului olimpic, deşi nu are decât 17 ani (50,10 m la su­liţă în 1970), cealaltă e mem­bră a echipei reprezentative de junioare, cu rezultate promiţătoare la sprint şi garduri. Este surprinzător cum conducătorul delegaţiei (prof. I.­­ Scurtu) şi antreno­rul Petre Naghi au alcătuit formaţia, utilizîndu-le pe a­­ceste junioare în atîtea pro­be. Să ne mai mirăm atunci de ce Nedelcu nu marchea­ză progrese mai evidente şi că Zergő nu obţine încă per­formanţele de care este în­­tr-adevăr capabilă ? Mai no­tăm şi faptul că fiind com­ponentă a lotului olimpic, Eva Zörge ar trebui să aibă un regim preferenţial pen­tru anumite concursuri. De altfel, antrenorul său a şi cerut F.R.A. să-i acorde at­letei posibilitatea unui con­curs peste hotare, în Unga­ria. Federaţia a fost de a­­cord, s-au făcut formele ne­cesare, dar atleta nu mai pleacă, pentru că trebuia să participe la pentatlonul şco­lar de la Cluj ! Aceasta este situaţia şi pentru ca s-o lă­murim mai bine, aşteptăm să cunoaştem şi părerea fo­rului clujean, ca şi aceea a F.R.A. . NIVELUL TEHNIC ÎN CREŞTERE, DAR, clanţă cu actualele cerinţe ale gimnasticii moderne mondiale,­­nivelul tehnic al concursurilor urmărite a fost considerabil mai mare decit cel al unor întreceri de acum un an. Aş dori însă să mă opresc mai pe larg asupra unor neajunsuri pe care le-am se­sizat şi care pot fi remediate pînă la finala pe ţară a spor­tivelor de categoria a IV-a şi a II-a de clasificare. Ast­fel, este necesar să se eli­mine­ greşelile tehnice , de execuţie a unor elemente. Se impune mai multă aten­ţie, de pildă, la executarea piruetelor pe virilii picioru­lui cu glezna întărită, mînui­­rea specifică a mingii (care trebuie să stea în palmă şi nu apucată cu mina în for­mă de gheară), panglica şi coarda trebuie să fie în con­tinuă mişcare şi tensiune, astfel incit coarda să nu se onduleze, iar panglica să nu cadă relaxată pe sol sau pe corp, panglica şi coarda să fie mînuite cu deosebită cla­ritate, cu maximă rigurozi­tate în realizarea desenului îin aer, cu planuri precise şi cu amplitudine, capul să participe într-o măsură mai mare la mişcările noi ale trunchiului şi la valul în­tregului cor­p. In ce priveşte exerciţiile liber alese la categoriile a IV-a şi a 111-a şi proba de ansamblu cu steaguri la ca­tegoria a IV-a, se cere a fi riguros respectate următoa­rele cerinţe : dinamism cres­­cut, varietate în procedeele de mînuire a obiectelor şi a tempoului­­mişcării, ■ cu­prin­" derea tuturor grupelor de mişcări ale corpului cu res­pectarea accesibilităţii lor majorităţii gimnastelor din echipă, alegerea unor melo­dii potrivite vîrstei într-o deplină armonie a muzicii şi compoziţiei. E de la sine înţeles că sportivele nu trebuie să ne­glijeze în nici un moment al execuţiei ţinuta, stabilita­tea şi finalitatea în mişcare. Considerăm că pînă la fi­nală acest­e neajunsuri pot fi remediate, astfel ca la Tg. Mureş cele mai tinere re­prezentante ale gimnasticii moderne să ne ofere execu­ţii de bună valoare tehnică. Ileana SIMA lector universitar sportál NUMĂR RECORD DE PARTICIPANŢI LA FINALELE DE GRECO-ROMANE In sala Olimpia din Timi­şoara se vor desfăşura, vineri, sîmbătă şi duminică finalele campionatelor republicane in­dividuale de seniori la lupte greco-romane. La această e­­diţie, a 45-a, vor participa numeroşi luptători, aproape 400, cifra constituind un re­cord al tuturor competiţiilor finale de pînă acum. Iată şi cîteva opinii îna­intea primului gong. Favori­tul la categoria 48 kg este, indiscutabil, Gh. Berceanu (Steaua) deşi el va primi, cu siguranţă, replici viguroase din partea luptătorilor dina­mo­viş­ti I. Giku şi D. Manea. In continuare, la 52 kg nici Gh. Stoiciu (Steaua) nu are motive fie emoţii. Deosebit de pasionantă se anunţă lupta pentru întîietate la 57 kg unde I. Baciu (Steaua) va fi ne­voit să înfrunte asalturile altor trei valoroşi luptători : I. Păun (Dinamo), campion balcanic, M. Boţilă (C. S. Pi­teşti), campion european de juniori în 1970 şi M. Dumitru campionul categoriei 52 kg- La 62 kg, prin „urcarea‘­ lui S. Popescu (Steaua) la 68 kg, titlul rămîne să şi-l dispute C. Vîrtosu şi C. Ionescu (am­bii de la Dinamo Buc), T. Horvath (Vulturii Textila Lu­goj) şi Al. Szabó (Crişul Ora­dea), clasat pe locul 3 la ul­tima ediţie a campiona­lor europene de juniori. Toţi aceştia au şanse apro­piate să intre in pose­sia mult rîvnitului titlu. Deşi concurează la 08 kg S. Popescu rămine favorit. Prin­tre pretendenţii la această categorie mai sunt U. Pătraş­­cu (Rapid), N. Mihai (Vulturii Textila Lugoj) și C. Lucacela (A.S.A. Cluj). Cea mai bună „cotă“ la 74 kg o are I. Gabor (Steaua). Acesta va trebui să treacă însă de colegul său de club St. Şerban ca şi de I. Enache (Dinamo Buc.), prin­cipalii adversari. La următoa­rea categorie, 32 kg, orice pronostic este riscant. Nu mai puţin de 5 luptători aspiră fiecare cu îndreptăţire la ti­tlu : I. Ţăranu­ şi M. Vlail (Dinamo Buc.), I. Bender (Vulturii Textila Lugoj), C. Penciu (Metalul Buc.) şi L. Fizic (IPROFTL Rădăuţi). Ne­îndoios, la 90 kg, N. Negul (Steaua) și V. Fodorpataki (Dinamo Buc.) sunt principalii candidați. N. Martinescu, la 100 kg, nu va avea, credem „probleme“. In sfârșit, la +100 kg duelul dintre V. Dolipschi (Dinamo Br­c.) şi R- Codrea­­nu (Vagonul Arad), va de­semna campionul. C. CH. CAMPIONII DE­­ ANUL TRECUT Cat. 48 kg Gh. Berceanu (Steaua), cat. 52 kg M. Du­mitru (A.S.A. Ba­cău), cat. 57 kg I. Baciu (Steaua), cat. 62 kg S. Po­pescu (Steaua), cat. 68 kg R. Pa­tras­­cu (Rapid Buc.), cat. 74 kg I. Ga­bor (Steaua), cat. 82 kg I. Țăran­u (Dinamo Buc.), cat. 90 kg. V. Fo­­dorpatachi (Dina­mo Buc.), cat. 100 kg Gh. Po­­povici (Dinamo Buc.), cat . 100 kg N. Martineseu­ (Dinamo Buc.). CU excepţia lui Popo­­vici ' Teil­ : vor concura 1«* Timi*­■şoa'fa. , ’ Multiplul campion republican Simion Popescu (stingă) îşi va apără şansele şi la Timişoara, iată-l finalizind o conturare laterală. Foto P. ROMOŞAN__ Începi­nd de azi la Timişoara MAI MULT DEClT Cită emoţie, cită reverie poate pricinui momentul despărţirii de şcoală, de acei ani luminoşi ai copilăriei şi ai adolescenţei le­gaţi de primele împliniri în via­ţă !... Am avut ocazia să verific acest a­devăr (dacă mai era nece­sar), asistînd la serbarea de sfîrşit de an organizată la Lice­ul nr. 35 din Capitală. Din a­­ceastă unitate şcolară cu pro­gram de educaţie fizică va por­ni în viaţă, mai departe, câtre noi şi noi împliniri, mai măreţe, mai spectaculoase, o promoţie de tineri şi tinere cu recunoscu­te virtuţi şi la învăţătură şi în sport, copii-modei care au făcut să sporească faima şcolii. Nu întâmplător, de bună sea­mă, festivitatea la care am fost martor, a avut drept moment culminant (după o suită de con­vingătoare demonstraţii de a­­tletism­, gimnastică şi baschet) decernarea titlului de maestru al sportului tinerilor Sabina Şer­­bănescu şi Maria Preda. Sunt două dintre reprezentantele de frunte ale liceului, eleve ale prof. Livia Grama, care pregă­teşte împreună cu alte antrenoa­­re, cu zel şi modestie ,,noul val“ in gimnastica modernă. Festivi­tatea a fost punctată, de ase­menea, de premierea echipelor de baschet de la „35“ (campi­oane pe municipiu la categoriile copii-fete, juniori I şi juniori III şi locul II la junioare II). Ca un corolar al muncii entu­ziaste, de înaltă calificare ce ca­racterizează cadrele didactice de aici pe Întreaga lor filieră (di­rector, prof. Gh. Benone, direc­tor-adjunct, prof. Constanţa Teo­­dorescu) C.M.E.F.S., prin inter­mediul tov. preşedinte, prof. Tudor Vasile a decernat liceu­lui diploma de merit. Emoţionanta festivitate de la „35“ constituie un îndemn pen­tru fruntaşii la învăţătură şi în sport din acest liceu-Steluţa Ma­rian (atletism), Anca Ilie şi Anca Podariu (gimnastică), Mariana Andreescu şi Florin Apostu (baschet), de a duce şi pe mai departe faima şcolii, prin suc­cese tot mai prestigioase... La „Caragiale“, în aceeaşi zi a fost „Sărbătoarea tortului". A XI-a ediţie. Moment de bilanţ rodnic (locul I in campionatul de baschet, categoria promoţie, locul 3 la volei băieţi, categoria onoare, locuri fruntaşe in atle­tism etc) dar şi de evocare a unor succese pe care elevii le-au realizat , ieri sub îndrumarea Profesorilor Camil Morţun şi Eugenia Banciu, astăzi sub su­pravegherea unor cadre didacti­ce mai tinere în frunte cu prof. Ion Oprescu. In toate cazurile, însă, cu sprijinul animatorului neobosit al activităţii sportive, care este directorul liceului, prof. Gh. Mierlea. Să nu se uite : din acest liceu au pornit spre cul­mile măiestriei sportivi, ca Oţe­­lea, Goran, M. Marinescu, Sa­­mungi (handbal), B. Marinescu (tir), Gh. Costache (atletism), Caius Miculescu şi Ardelea (vo­lei), Zahan, Blajck şi Zamfires­­cu (polo), Haneş şi Dragomires­­cu (baschet) etc. Îndemn la re­flecţii pentru actualii elevi de la „Caragiale“ de a permanentiza tradiţia formării marilor valori... Tiberiu STAMA Festivitate de premiera!... In prim plan, Sabina Şerbănescu şi Maria Preda, maestre ale sportului la gimnastică modernă, sunt felicitate d­e preşedintele C.M.E.F.S., prof. Tudor Vasile. Contribuţia la întărirea bazei materiale a sportului iUnitare din pap. 4) noului Cincinal, necesită in con­tinuare un ritm susţinut de creşter­e economică. Este­tic la sine înţeles că dezvoltarea educaţiei fizice şi sportului de masă in rînduriie salariaţilor nu se poate face fără sprijinul substanţial al în­treprinderilor şi instituţiilor. Faptul că la art. 7 şi 30 ale proiectului de lege amintit nu se prevăd şi obiective sportive intre lucrările de investiţii so­ciale (locuinţe, creşe, cămine, cantine, dispensare şi altele si­milare) care se pot realiza din beneficiile peste plan ale anu­lui anterior, lasă să se înţe­leagă, că în cazul sportului, con­ducerilor unităţilor economice de stat li se conferă numai competenţa limitată de a sta­bili măsuri pentru asigurarea bazei materiale a acţiunilor cul­tural-sportive (aşa cum se pre­cizează la articolele 24 şi 27), şi nu şi de a susţine material realizarea în fapt a acestora. Din practică putem afirma că prin iniţiative locale şi contri­buţia in muncă a cetăţenilor se pot realiza baze sportive şi d­e agrement. Dar munca voluntar­­patriotică şi entuziasmul nu sunt suficiente in toate cazu­rile spre a realiza condiţiile de practicare a sporturilor de m­i­­tre salariaţi la locurile de mun­că, în cartiere, la bazele turis­tice şi de odihnă proprii. Con­comitent cu aceasta se simte nevoia unor fonduri minime pentru procurarea unor mate­riale şi instalaţii absolut nece­sare. Ar fi deci, după părerea noastră, e­­rte utilă investirea conducerilor unităţilor economi­ce de stat cu dreptul de a pu­tea, o dată cu stabilirea unor măsuri de asigurare a bazei materiale necesare acţiunilor sportive, să şi susţină ca fon­duri corespunzătoare realizarea acestora. De asemenea, ar trebui să fie precizată contribuţia ce se poate acorda p­entru asigurarea bazei materiale necesare desfă­şurării activităţii sportive. In acest sens, am propune ca la articolele 7 şi 30, între lucrările de investiţii sociale, să se enu­mere şi bazele sportive. Nece­sitatea acestei concretizări se naşte şi din cerinţa de a da eficienţă reglementărilor cu­prinse in Legea nr. 29 1967 cu privire la dezvoltarea activită­ţii de educaţie fizică şi sport şi care prevăd obligativitatea ministerelor şi a organelor cen­trale ale administraţiei de sat de a sprijini din punct de ve­dere matern desfăşurarea ac­tivităţii sportive din cadrul in­stituţiei centrale respective pre­cum şi din întreprinderile şi instituţiile subordonate. Nume­roşi vorbitori la recentele adu­nări gen­erale şi conferinţe ale asociaţiilor sportive, din între­prinderi şi institute şi la con­ferinţele consiliilor orăşeneşti, municipale şi judeţene pentru educaţie fizică şi sport, au cri­ticat faptul c­ă nu s-au con­cretizat in spiritul Legii spor­tului contribuţia şi sprijinul material pe care conducerea întreprinderilor şi instituţiilor trebuie să-l acorde desfăşurării activităţii sportive. Susţinîn­­du-se ca reglementările legis­lative in vigoare să fie inte­gral şi corect aplicate, s-au făcut in multe locuri propu­neri ca din beneficiile peste plan să se poată afecta anumi­te fonduri şi pentru asigurarea de condiţii desfăşurării activi­tăţilor sportiv-recrea­tive cu salariaţii. O asemenea prevedere ar pu­tea fi un element pozitiv de necontestat in asigurarea unor posibilităţi de desfăşurare a u­­nei activităţi sportive de masă la nivelul cerut de necesităţile actuale ale ocrotirii sănătăţii şi sporirii capacităţilor fizice şi intelectuale şi de muncă ale salariaţilor. REPREZENTATIVELE DE JUNIORI ŞI JUNIOARE ŞI OBIECTIVELE LOR Cea mai importantă competiţie estivală a tinerilor baschetbalişti va fi, fără îndoială, tradiţionalul turneu „Cupa Prietenia“, care va cunoaşte la această ediţie o par­ticipare deosebit de valoroasa şi anume reprezentativele U.R.S.S., Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei, Bulgariei, R.D. Germane, R.P.D. Coreene, Cubei şi României. În­trecerile nu se vor mai disputa la Piteşti, cum se anunţase ini­ţial, ci in sala Fioreasca din Ca­pitală, intre 22—30 august, in ordinea importanţei, al doilea o­­biectiv al echipei de juniori „mari“ va fi campionatul balca­nic de la Izmir (4—8 august). In acest scop, lotul işi va începe pregătirile în ziua de 16 iunie, la Poiana Braşov, sub îndrumarea antrenorilor G. Chiral­eu şi V. Mureş­an. Iată şi componenţii reprezenta­tivei d in paranteze, înălţimea şi formaţia de club din care fac parte)’: Dan Scutaru (2,00 m — C.S.M. Iaşi), Tudor Ursache (1,95 m — Şc. sp. Cluj), Marius Cră­­ciu (2,00 m — Şc. sp. Cluj), costel Cernat (1,94 m — Şc. sp. Constanţa), Nicolae Costache­­,un m — Şc. sp. Braşov), Dorin Po­­mirlă (1,98 m — Şc. sp. Boto­şani), Ioan Uglai (1,92 m — Sc. sp. Satu Mare), Gh. Dumitru (1,93 — Dinamo Buc.), George Modrogan (1,88 m — Dinamo Buc.), Dan Berceanu (2,00 m — Sc. sp. nr. 2 Buc.), Mircea Posa (1,95 m — Sc. sp. nr. 2 Buc.), Adrian Cristea (1,85 m — Sc. sp. nr. 2 Buc.), Dan Poleanu (1,91 — Steaua), Dan Niculescu (1,93 m — Lie. nr. 35 Buc.), Dan Chircă (1,88 m — Lie. nr. 35 Buc.), Ma­rian Şerbănescu (1,88 m — Lie. nr. 35), Svier Osacenco (1,30 m — Lie. nr. 35), Gh. Mihuţă (1,98 m — Lie. nr. 35). Junioarele mari işi vor începe şi ele antrenamentele la 11­ iunie, avind drept scop campionatul balcanic de la Satu Mare (23—23 iulie), sub îndrumarea antrenori­lor Gheorghe Benone, Gabriela Both şi Horia Pop. Componenţa lotului : Mana Roşianu (1,72 m — Lie. nr. 35 Buc.), Doina Buga (1,82 m — Lie. nr. 33), Liliana Radulescu (1,77 m — Lie. nr. 35), Mariana Andreescu (1,86 m — Lie. nr. 35), Aurora Constanti­­nescu (1,70 m — Lie. nr. 35), Ta­tiana Radulescu (1,76 m — Voinţa Buc.), Diana Mihalic (1,72 m — Sănătatea Satu Mare), viorica Balai (1,76 m — Sănătatea Satu Mare), Ildikó Vilani (1,70 m — Sc. sp. Satu Mare), Enikő Farkas (1,78 m — Mureşul Tg. Mureş), Viorica Boca (1,80 m — Crişul Oradea), Ileana Portik (1,80 m — sc. sp. Gheorghieni), Doina Prăzaru (1,84 la — Universitatea Craiova), Ilodica Golan (1,84 m — Rapid Buc.), Stela Petrea (1,78 m — Sc. sp. nr. 2 Buc.), Rodim Capotă (1,79 m — Sc. sp. nr. 2 Buc.), Luiza Tal (1,73 m — Rapid Buc.), Corina colţescu (1,84 m — Lie. nr. 2 Piteşti). fr Lotul junioarelor mici (princi­pal obiectiv : campionatele euro­pene din 1973 ; antrenori : aceiaşi ca la junioare mari) şi-a inceput pregătirile în următoarea compo­nenţă : Ileana Portik (1,80 m — Sc. sp. Gheorghieni), Oprina Col­­ţescu (1,84 — Lie. nr. 2 Piteşti), Aurica Papp (1,78 — Şc. sp. Satu Mare), Viorica Moraru (1,78 m — Şc. sp. Cluj), Irina Székely (1,69 m — Şc. sp. Cluj), Liana Jighişan (1,75 m — Şc. sp. Cluj), Lucia Cobirzan (1,66 m — Şc. sp. Cluj), Elisabeta Deak (1,80 m — Metalul Salonta), Ida Biro (1,80 m — sc. sp. Brașov), Ana Sar­­ch­isian (1,76 m — Şc. sp. Sibiu), Adriana Atomei (1,72 m — Şc. sp.__Sibiu), Florina Culacovschi, (1,75 m — Şc. sp. Giurgiu), An­gela Munteanu (1,74 m — sc sp. Galați), Georgeta Epure (1,73 m Lie. nr. 35), Rodica F­ortuna (1,74 m — Lie. nr. 35), Marilena Postaru (1,76 m — Şc. sp. nr 2 Buc.). Nr. 1287 (6721) ri l luptă-i viaţa, deci te luptă..." Rareori am avut de recenzat o săptă­­mînă telesportiva mai dramatică, mai ten­sionată ca acea care pare să se fi încheiat miercuri, după Rodes-Năstase şi Dinamo- Rapid. Mărturisesc că lingă drama Nun­­weik­erilor, după tensiune cu comoţii şi atîtea emoţii adevărate a finalului de pe ,23 August", amorul lui Napoleon la Tele­­cinematecă, noaptea, mi s-a părut cu totul searbăd. Uneori, leşinul unui centru înain­taş numit Dumitrache e mult mai convin­gător în omenia sa, decit un actor care zice că se cheamă Napoleon şi zice că trăieşte o mare tragedie istorică. Uneori, doi oameni numiţi Rodes şi Năstase, dotaţi doar cu cîte o rachetă, sînt angajaţi intr-o luptă mai interesantă de­cit încoronarea unui îm­părat ... Adevărul e că după fi­nala de la Poland Garros, nu mai credeam că voi în­cerca atît de c­urînd, în faţa televizorului, o nouă sfîr­­şeală. Toţi sintem­ bătrîni telecronicari, toţi avem sim­ţul umorului, toţi ştim să ne ferim cu cite o glumă lucidă de nen­ii de la ini­mă, toţi ştim să ne ţinem deştepţi — dar vine cite o clipă, chiar aici, pe terenurile de sport unde ştim că totul e joacă, clipă de mare adevăr omenesc care ne interzice bancurile, deşteptăciunile şi alte chestii cu care sfidăm înţelesurile vieţii, pentru a ne sili să ne întoarcem modeşti şi intimidaţi în banca noastră, unde din copilărie poetul ne învăţase că „O luptă-i viaţa, deci te luptă, cu dragos­te de ea, cu dor"... Pe căi nevăzute, doi bărbaţi care cică se jucau, atingeau gra­niţa poeziei care nu-i altceva decit viaţa dusă pînă la paroxism... Eu nu credeam că Năstase poate pierde această finală. Şi niciodată nu voi accepta că acest Rodes — care a făcut din tenacitate o calitate mai importantă chiar decit talentul — e mai bun ca Năstase. Şi nu pot avea vreo obiecţie la jocul lui I­lie. Dar mă plec în faţa rezultatului. Şi mă plec în faţa lui Tiriac care a simţit pentru noi toţi,­­care a strigat pentru noi toţi, care a respirat odată cu noi şi a exprimat — desfigurat de tr­is­teţe — tristeţea noastră demnă, cu capul plecat şi cămaşa descheiată larg la piept, fără teamă de convenţie. Cred că duminică, Ţiriac, comentînd jo­cul lui Ilie, a fost cel mai frumos dublu jucat împreună de cei doi magnifici. Păcat, mare păcat că pe urmele Ior nu mai avem în tenis încă vreo cinci ca ei, să avem filmul cu 7 magnifici. Şi dacă am obiec­ţie, aceasta se referă la transmisia fran­ceză, de la care aşteptam mult mai mult, ca varietate a planurilor, ca fantezie — ceea ce mă face să fiu mai blind cu ai noştri, instalaţi de astăzi la Progresul. Deşi ai noştri — cu 4 camere plus una portabilă la un cuplaj de fotbal, cu un­ghiuri din spatele porţii, cu planuri curate ale antrenorilor şi rezervelor, cu un de­cupaj visînd la Wembley — cer, pretind imperios exigenţă şi eu cred că trebuie sa le-o acordam, declarînd răspicat că la Steaua — Progresul nu mi-am dat seama multă vreme că avem 4 camere de luat vederi, meciul fiind luat prea de sus, prea imper­sonal, boală veche in trans­misiile de pe „23 August". Abia la Dinamo — Rapid, regia (M. Panc­it) şi opera­torii au găsit exact dis­tanţa cea mai convenabilă şi am avut după mulţi ani cea mai bună transmisie internă de fotbal. Ar fi fost de neiertat ca acest meci de foc să fie ra­tat. Din nou, psihologicul a avut prioritate asupra tehnicii, din nou oamenii au de­păşit joaca. De mult n-am văzut doua echipe româneşti luptînd „cu atîta dor şi durere împotriva nenorocului şi neno­rocirilor care au învăţat prea bine să nu mai ocolească lumea sportivă, răpindu-i orice caracter de spectacol desfătător. Radu Nunweiller, sfărimat de durere, după accidentul lui Nelu, nu mai era „spectacol . Rapidul, lovit de eliminarea iraţională a lui Pop, încercînd să răstoarne sentința, mar­­cînd golul superb al unei pase superbe, nu mai era nici el „spectacol", ci zece oameni la capătul lumii. Dinamo, fără Radu, fără Nelu — despre care nu se Știa decit că e „foarte grav" — egalînd în ultimul minut dintr-o nebunie a lui Dumi-’­trache, adus leșinat pe tuşă — atingea și el paroxismul, ignorînd spectacolul. Iar stadionul mut, incapabil de euforie, epuizat la capătul atitor fapte săvîrșite de oameni, m­i s-a părut imaginea cea mai vibrantă a acestei săptămîni prea plină de adevăr. BELPHEGOR CLASAMENTELE FINALE ALE DIVIZIEI B MASCULIN — SERIA I 1. Com. Tg. M. 13 16 2 1237—1031 34 2. St. Mediaș 18 13­­ 1210—1143 31 3. St. r. Bv. 18 9 9 1103—1118 27 4. crisul or. 18 8 10 1117—1060 26 5. ur.iv. CV. 18 8 70 1065—1117 26 6. St. Petros. 18 8 10 1077—1109 26 7. Com­. Tg.M. 18 8 10 1031-1083 26 8. Constr. Arad 13 7 11 1083—1162 25 9. Utilajul Timiș. 18 7 11 1039—1015 25 10. Voin. Zal. 18 6 12 1052—1231 24 SERIA A II-A 1. Voin. Buc. 18 17 1 1210— 974 35 2. Academia Militară 18 14 4 1197—1043 32 3. „U“ Buc. 18 13 5 1205—1005 31 4. Progr. BUC. 18 13 5 1204—1085 31 5. A.S.A. Bc. 18 8 10 1118—1108 26 6. Constr. Iaşi 18 8 10 1008—1041 26 7. Polit. Iaşi 18 8 10 1039—1026 26 8. Comerţul Tirgovişte 18 5 13 992—1248 23 9. Rapid C.F.R. Galaţi 18 4 14 951—1207 22 10. Ştiinţa Sf. Gheorghe 18 0 18 470— 677 9 FEMININ — SERIA I 1. „U‘* Timiş. 18 17 1 1167— 787 35 2. Voinţa Tg. Mureş 18 14 4 922— 719 32 3. Met. Salonta 18 12 6 923— 851 30 4. „U“ CV. 18 11 7 899— 849 29 5. „U“ Cluj 18 10 8 800— 724 28 6. Voin. Or. 18 7 11 890— 903 25 7. Med. Tim. 18 7 11 755— 911 25 8. St. Sf. Gheorghe 18 7 11 861—1025 25 9. Record Cluj 18 4 14 772— 961 22 10. Foresta Arad »S 1 17 642— 898 19 SERIA A I-A 1. „U“ Iasi 18 17 1 1065— 778 23 2. Arhitectura Buc. 13 16 2 1687— 820 34 3. Progr. Buc. , „ 18 14 4 1031— 851­ 32 4. Polit. Bv. 18 9 9 761— 749 27 5. I.E.F.S. II 18 9 9 828— 830 27 6. Rapid II BUC. „ , 13 9 9 847-876 27 7. Voin. c-ta 18 7 11 907— 916 25 8- „U‘‘ Buc. 18 4 14 772—998 22 *• 61- 18 3 15 680- 866 21 10. Med. Buc. 18 2 15 679— 965 20 Liceul cu program de educaţie fizica (fotbal) Bacau ANUNŢĂ Pot candida elevii absolvenţi a 8 clase, născuţi in anul 1956 care au făcut în şcoala generală limba francieâ i8 const“* UC Proa “ Z‘Ua­le “ iul,ic »•= · examenul — probe practice eliminatorii ; — examen scris la limba română şi matematică , ~ er+m,e,rl priu­ limba română, matematică şi istorie. Candidaţii se vor prezenta cu vizita medicală efectuată la cabinetele medico-sportive ale policlinicilor din oraşele de reşedinţă. terras*.11* informaţii se pot obţine la secretariatul liceului,

Next