Sportul, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6863-6892)

1971-11-26 / nr. 6888

5 Pog­­a - 1­1­1 REZULTATE BUNE, POSIBILITĂŢI DE AFIRMARE Scurtă convorbire cu prof. MARIA GHENADE, directoarea Şcolii sportive din Bacău Recent, prin grija organelor lo­cale de stat, Şcoala sportivă din Bacău a primit un sediu corespun­­­­zător în care urmează să-şi desfă-­­ şoare activitatea. Am vizitat aceas­tă importantă unitate de perfor­manţă, prilej cu care am purtat o discuţie cu tovarăşa prof. Maria Ghenade, directoarea şcolii. * — Cu ce efectiv de elevi aţi , început noul an şcolar ? — Vom lucra, în acest an, cu peste 800 de elevi din clasele I pînă la clasa a Xll-a, împărţiţi în 4­7 de grupe. Faţă­ de anul trecut numărul elevilor a sporit conside­rabil, motiv pentru care am insist­at atît de mult să primim un lo­cal în care să ne desfăşurăm în­­ bune condiţii activitatea.­­Dispu­nem — în noul nostru sediu — de două săli de atletism în care se poate lucra şi iarna, de terenuri de volei bituminizate şi de o sală pentru jocuri sportive. Vă sunt suficiente aceste spaţii ? —­ Dacă am lucra numai în spa­ţiile pe care le-am amintit, nici vorbă nu poate fi ca ele să satis­facă toate nevoile noastre. Cu spri­jinul Consiliului judeţean pentru educaţie fizică şi sport ni s-a per­mis accesul la toate bazele sporti­­­ve din oraş, inclusiv la complexul „20 August“, fără A PLATI CHI­RIE (sublinierea noastră). — In cite secţii lucrează elevii ? — Pînă anul trecut aveam şase se­cţii: atletism, baschet, canotaj, gimnastică, handbal şi volei. La începutul acestui an am mai în­fiinţat secţia de tenis de cîmp în­cadrată, deocamdată, cu un singur cadru didactic. Pentru celelalte secţii funcţionează cîte trei şi patru profesori, număr­ suficient nevoilor noastre prezente. — Am dori, pentru cititorii noş­tri, să ne relataţi cite ceva din rezultatele obţinute­­de elevii şco­lii pe care o conduceţi. — Voi începe cu atletismul, în 1971 elevii acestei şcoli au obţinut 21 de medalii în campionatele re­publicane şi ale şcolilor sportive, în echipa de ştafetă de 4X100, care a reprezentat ţara la campio­natele balcanice a fost şi Greta Măgirescu, elevă a şcolii. Această atletă, precum şi Vasile Vîrnă şi Mihaela Cojan fac parte din lotul re­publica­t de juniori. Iată, pe scurt, doar cîteva dintre rezul­tatele obţinute de elevii noştri în sporturile individuale. La jocuri, echipa de volei fete­ne , repre­zintă în campionatul şcolilor ge­nerale şi liceelor, iar 5 elevi de-ai noştri au fost chemaţi anul acesta în tabăra federaţiei de baschet în vederea eventualei selecţionări din loturile ţării. Ion GAVRILESCU ............ . " . Cu prilejul recentelor finale ale campionatului naţional de perechi, rezervat junioarelor şi senioarelor, o serie de cupluri, alcătuite din jucătoare rutinate n-au fost omo­gene şi, în consecinţă, s-au încli­nat în faţa unor sportive mai pu­ţin cunoscute. Este cazul perechi­lor Ana Marcu — Margareta Bor­dei (Gloria Bucureşti), Ildikó Zsi­zsik (C.S.M. Reşiţa) — Rozalia, Stefutz (Voinţa Cluj), aflate în ul­timul an de juniorat şi cotate drept principale candidate la me­daliile de campioane. Ele au fost nevoite să se încline în faţa tan­demului alcătuit dintr-o jucătoare aproape anonimă Florica Tudor (Cetatea Giurgiu) şi ambiţioasa ra­­pidistă Vasilica Pintea. La senioare, cu excepţia cam­pioanelor mondiale Elena Tranda­fir (Laromet Bucureşti) şi Cornelia Petruşcă (Voinţa Bucureşti), care şi-au demonstrat înalta măiestrie în Lansarea bilei, s-a resimţit mai acut diferenţa de formă sportivă dintre partenerele de joc. Astfel, după un rezultat de valoare mon­dială (478), graţie căruia a intrat in posesia invidiatului titlu la pro­ba individuală, braşoveanca lise Schmidt a ,­,avut a doua zi o sur­prinzătoare s­cădere (334), clasîn­­du-se împreună cu Margareta Szémányi (421) pe locul 4 la pe­rechi. Si astfel de exemple, de ju­cătoare care au excelat în califi­cările pentru turneul final indivi­dual si apoi au capotat in dispu­tele de dublu, se mai pot da, ceea ce denotă carenţe îndeosebi de or­din fizic , în pregătire. Ne vom referi în continuare la comportarea sporivelor din lotul republican de senioare, pe care cele patru piste ale sălii Dunărea Galaţi le-au supus unui examen serios, intr-un concurs de genul celor internaţionale. Elena Trandafir, Cornelia Petruş­­ca, Margareta Szémányi si Elena Cernat s-au întrebuinţat la maxi­mum pentru a se califica in tur­neul final, iar in continuare — cu excepţia ultimei jucătoare — ele au avut o evoluţie constantă şi va­loroasă. Au fost eliminate din cursa pentru titlu Florica Neguţoiu (380) şi Crista Szöcz (379), ale că­ror lovituri mai nu-şi ating ţinta. Prin urmare, ele trebuie să exer­seze pentru arene asemănătoare cu pistele viitoarelor campionate mondiale din Iugoslavia. Special am lăsat la urmă pe două dintre selecţionabilele tinere, in care se pun mari speranţe. Este vorba de Margareta Bordei şi Ana Petrescu. Prima a avut un început slab (383), dar apoi şi-a regăsit ritmul normal. In schimb, Ana Petrescu (componentă de bază a echipei naţionale) are o diagramă a re­­■ zuitatelor care oscilează în ase­menea măsură, incit trebuie su­pusă unei atente pregătiri : 386, 413 şi 364. Aşadar, cifrele menţionate arată că unele membre ale lotului re­prezentativ nu sunt la ora actuală în formă sportivă prea bună. Cre­dem că pînă la apropiata compe­tiţie internaţională, dotată cu „Cupa Bucureşti“, toate selecţio­­nabilele vor fi aduse la acelaşi numitor, realizîndu-se mult dorita omogenizare a echipei naţionale. 1 Traian IOANIŢESCU După campionatul feminin SELECT ION ABILELE NU SÍNT ÍN FORMÁI pe arena ain Calaţi Cornelia Petruşec (stingă) şi Elena Trandafir (cuplul campion naţional şi mondial) aflate în plin efort Foto ! C. SATMARI — GALAȚI . ..Sufletul îmi spune că pot juca fotbal la nivelul multor tineri talent­aţi din ţara noastră. Dar it,am „relaţii” la Politehnica Iaşi. Vă rog să-mi daţi o scrisoare de recomandare“. (M. P. str. De­­cebal 26 ,A. Iaşi). Nu cred că este vorba de „relaţii“ in situaţia dv. Ducteţi-vi la clubul amintit din Iaşi unde — dacă intr-adevăr sin­­teţi talentat — sint sigur că veţi fi solicitat sâ rămîneţi. • ,,La Mediaş, poştaşii au zi li­beră în fiecare luni. Aşa că noi citim toiarul ..Sportul“ marţi d.r.­. Ce părere aveţi ?” (BEDA IULIAN, str. Merilor 7. Mediaş). N-avem, bineînţeles, o părere prea bună. Credem c­ă oficiile P.T.T.R. locale ar trebui să se gîndească la o mai bună organizare a muncii. Pentru a nu va ,ţipsî tocmai de ziarul cu rezultatele competiţiilor de dumi­nică. I . ..Aş propune ziarului si Fede­raţiei de fotbal să se deschidă o discuţie in vederea îmbunătăţirii formulelor de disputare “­a campio­natelor A, B şi C, din anul viitor. Prea rmulte echipe de „C” — de pildă , — care nu-şi vor vedea Îm­plinit visul promovării In ,.B'' (prof. C. NISTOR, str. Cloşca, Alba lulia). Reţinem propunerea.. . veni­tă cam devreme. Cert este că nu e rău dacă vor­­juca multe echipe fotbal, chiar dacă nu vor promova in „B". RÎNDURI DIN SCRISORILE Dv* • „La complexul ..23 August”­ din Capitală există o statuie a unui discobol... scorojită și foarte ținta ca aspect. Nu e bine“ (NI­­CULAE B.­NICULAE, Bucureşti). Sintem de aceeași părere. Sperăm ca gospodarii stadionului să gă­sească o soluție, făcînd din statuie un ornament, și nu un „punct negru“. • „Felicitări pentru inițiativa de a publica partidele Fischer — Pe­trosian in comentariul unui specia­list ca Sergiu Samarian“, (VIRGIL IVIELNIC, str. Alecsandri 31, Tr. SEVERIN). Ne bucură, fireşte, a­­precierea dv­­ ea, de altfel, şi celalte venite din partea multor cititori. • „Vă rog să transmiteţi feli­citări echipei Rapid pentru cali­ficarea in Cupa U.E.F.A. şi, in mod special, lui nenea Ene Daniel” (SUCIU BENUT, elev cl. a­­tl­u, Şcoala generală Mioeşti de Cimpie). Am făcut-o prin presă, pe numele tău, deşi asemenea felicitări au mai transmis şi alţii. Mulţumit ? • „Vă rog să-mi trimiteţi foto­grafia şi autograful lui Iordănescu. Vă mulţumesc” (IONIŢĂ G. IU­LIAN, str. Găgeni nr. 115, Ploieşti). Ne pare rău, dar nu vă putem tri­mite fotografia. Ne-ar fi greu să expediem tuturor ceea ce ne cer : fotografii, fanioane, insigne. Adre­­saţi-vă direct clubului Steaua, din calea PievDci 114, telefon 11.87.50, Bucureşti. LOTUL FEMININ DE HANDBAL CONTINUA, TOTUŞI, SA SE PREGĂTEASCĂ. După ultimele meciuri de verifi­care — susţinute la Bucureşti şi Cluj în compania redutabilei for­maţii a Cehoslovaciei — handba­listele din lotul nostru reprezenta­tiv s-au stabilit, pentru două săptămîni, în oraşul de pe malu­rile Someşului. Antrenorii Gabri­el Zugrăvescu şi Pompiliu Simion intenţionau să folosească această " perioadă pentru pregătirea apă­­­­rării (preocupare ,pentru repliere, reorganizarea jocului) "şi pentru unele retuşuri în jocul atacului­­ (sporirea eficienţei aruncărilor de la distanţă, o mai bună conlucrare cu pivoţii etc). Dar, din păcate, un val de gripă a atins 10 dintre componentele lotului, stopînd mun­ca de pregătire şi obligîndu-i pe medici şi p­e antrenori să-şi în­drepte eforturile exclusiv spre îm­bunătăţirea stării de sănătate a jucătoarelor. Veştile de la Cluj sunt îngrijo­rătoare. Se ştie că echipa noastră a terminat slab serialul verifică­rilor, că a lăsat să se întrevadă o oboseală fizică şi psihică accentu­ată. Jocul slab în apărare, nesigu­ranţa în atac, căderile psihice în timpul ultor meciuri importante, toate acestea cereau timp şi răb­dare pentru a fi­ înlăturate cu aju­torul unei pregătiri multilaterale minuţioase. Iată, însă, că între intenţii şi materializarea lor s-a interpus perfida gripă... Dintr-o convorbire avută ieri cu antrenorul Rompiliu Simion, am înţeles, însâ, că optimismul n-a dispărut com­plet din tabăra handbalistelor noastre care se pregătesc pentru turneul final al campionatului mondial (11—19 decembrie, în Olanda). Sunt speranţe că se vor mai putea repara unele defecţiuni, că fetele îşi vor reveni repede, că în „ţara­ lalelelor“ ele vor reuşi, totuşi, să se comporte cît mai aproape de valoarea reală. Pînă la noi veşti­­le la Cipt, menţionăm şi o discuţie pe care am purtat-o cu antrenorul Gabriel Zugrăvescu. El a fost — la 16 şi 17 noiembrie — martor ocular al evoluţiei ech­ipei Norvegiei în par­­o­date cu reprezentativa R. F. a Germaniei, desfăşurate în localită­ţile vest-germane Minden şi Del­menhorst. După cum se ştie, Nor­vegia este primul adversar al se­lecţionatei României in grupa pre­liminară a celui de al IV-lea cam­pionat mondial de handbal femi­nin (meciul are loc la 12 decem­brie, la Rotterdam). „A fost deose­bit de instructivă — ne spunea G. Zugrăvescu — cunoştinţa cu echipa Norvegiei. In primul meci, victo­ria i-a revenit — surprinzător! — cu 10—9, dar în cel de al doilea a cedat (la fel de surprinzător) cu 3—7. Partida de debut mi-a scos în evidenţă o jucătoare norvegia­nă de înaltă clasă , Fladseth. înaltă (1,75 m), zveltă, cu un şut excelent de la distanţă, ea a hotărît victoria echipei Norvegiei în primul meci : a marcat 9 din cele 10 goluri! A­­poi, în partida revanşă, ţinută „om la om", n­-a mai marcat decit de două ori, din aruncări de la 7 m. Norvegiencele au progresat mult. Joacă cu calm desăvîrşit, în viteză, cei patru jucătoare pe semicerc (I), cu pătrunderi fulgerătoare. Este, desigur, posibil să învingi echipa Norvegiei, dar numai in ofteul cînd poţi anihila punctele ei forte. In orice caz, Fladseth trebuie ţinută om la om“. Aşadar, sunt cunoscute caracte­risticile primului adversar al echi­pei noastre naţionale la C.M. Se pot lua, deci, măsuri, în consecin­ţă. Fireşte, numai dacă gripa le va ocoli pe jucătoare în scurta perioa­dă care a mai rămas pină la între­­­cerile din Olanda. Hristache NAUM MUNCA SPORTIVA DIN TOATE JUDEŢELE (Urmare din, pag. I) timpului liber etc. Numai că organe­le sportive din acest judeţ nu se ocupă aproape de loc de aşa ceva. Dacă există condiţii — excelente — ce altceva lipseşte ? Răspunsul nu poate fi departe de comoditatea pe care o mai intîlnim la unii activişti sportivi, obişnuiţi să „nu se com­plice“ cu rezolvarea unor probleme, poate mai grele, dar, desigur, de reală importanţă. Ne gîndim, insă , dacă nu se preocupă de organizarea activităţii sportive in staţiunile de odihnă (atît de numeroase şi frec­ventate de un mare număr de oa­meni ai muncii, aproape In tot timpul anului), atunci CE ALTE O­­BIECTIVE reţin atenţia şi preocupă­rile organelor sportive din acest ju­deţ ? Lăudabile, desigur, rezultatele în­­registrrii in ultima vreme înn direcţ­­ţia dezvoltării sportului şcolar din judeţul VASLUI. Ştim, însă — şi date statistice existente la secţia de resort din cadrul C.N.E.F.S. ne con­firmă acest lucru — că activitatea sportivă de la­­sate este aici cu totul nesatisfăcătoare, deşi în acest do­meniu, specific judeţului Vaslui, s-ar putea realiza­ multe lucruri bune. In urmă cu doi ani, în judeţul ME­HEDINŢI, o frumoasă acţiune, avînd la bază colaborarea dintre toi fac­torii­ locali, s-a încheiat cu amenaja­rea a peste o sută de baze sportive. S-a putut, ca urmare, organiza un campionat judeţean de fotbal, dar nu este prea puţin ? De ce o aseme­nea bază materială nu este folosită în mod corespunzător pentru o lar­gă antrenare a tineretului sătesc in practicarea exerciţiilor fizice şi a diferitelor ramuri de sport ? în acest an*au avut loc numeroase ţjUjgj’imsatş« s-au lansat destule ini­ţiative în ceea ce priveşte dezvolta­rea sportului feminin, sătesc, in cartiere, în staţiuni de odihnă etc. Le-am consemnat, la timpul potrivit, cu bucurie şi le-ar­ adăugat ecou­rile pe care ele le-au trezit in dife­rite judeţe ale ţârii. Ecouri care, însă, n-au ajuns peste tot, de exem­plu prin judeţele GORJ sau SĂLAJ, unde sportul de masă se tranţine încă sub cota posibilităţilor existen­te şi a cerinţelor actuale. Se constată, de asemenea, aban­donul sau preocuparea redusă a unor organe sportive şi în acele domenii în care pînă nu de­­mult existau tra­diţii puternice şi realizări din cele mai frumoase. Avem în vedere, prin­tre altele, situaţia luptelor şi hand­balului din judeţul CARAŞ-SEVI­­­RIN, a boxului, luptelor şi atletis­mului din HUNEDOARA, a boxului din DOLJ, a sporturilor de iarnă din judeţele NEAMŢ­­şi SUCEAVA. Este­ limpede că există încă mari posibilităţi de îmbunătăţire a acti­vităţii sportive judeţene, că trebuie mai bine folosite condiţiile existen­te. Se cere, însă, înainte de toate, alungată comoditatea, renunţarea , formalism, la acele obiective mini­male care aduc, poate, „linişte“, dar niciodată profunde şi meritate satis­facţii. Parcă se pierde prea mult timp cu dădăceala unor echipe (ade­sea de valoare îndoielnică), cu trans­feruri şi contestaţii, cu intervenţii de tot felul. Şi, parcă, încă sunt uneori expediate probleme cu ade­vărat importante, esenţiale în mun­ca organelor sportive. La această oră a îndemnului ge­neral adresat prin conţinutul ulti­melor documente de partid pentru exigenţă sporită şi o mai mare res­ponsabilitate în toate domeniile de activitate, datoria de a medita sin­cer şi profund la munca personală a fiecăruia se cere conjugată cu efor­turi mai mari, desfăşurate cu com­petenţă şi pasiune pentru mai buna îndeplinire a sarcinilor de onoare încredinţate fie partid mişcării spor­tive din ţaia itua­dră. Sportul Au retrogradat: C.S.M. Reşiţa, Mureşul Tg. Mureş (greco-romane) I.M.U. Medgidia şi Constructorul Hunedoara (libere) întrecerile campionatului republi­can de lupta pe echipa, greco-roma­­ne şi libere, se apropie de actul fi­nal. Ultimele confruntări intre pri­mele clasate din serii, care vor de­semna campioanele, sunt programate pentru săptămina viitoare. După ultimele meciuri restante (in­dividuale), care s-au disputat acum citeva zile la Galaţi, clasamentele au primit forma definitivă. Deci se cu­nosc cele 12 finaliste şi cele patru formaţii care retrogradează din di­vizia A. La greco-romane s-au cali­ficat pentru turneul final cinci echipe bucureştene — Steaua, Dinamo, Pro­gresul, Metalul şi Rapid, cea de a şa­sea formaţie fiind Vulturii Textila Lugoj. Au retrogradat C.S.M. Reşiţa şi Mureşul Tg. Mureş. La libert­ vor participa la întrecerile finale, for­maţiile Steaua şi Dinamo Bucureşti, Metalul Tirgovişte, Dunărea Galaţi, Steagul roşu Braşov şi Lemnarul O­­dorheiul Secuiesc. Clasamentele celor patru serii ara­tă astfel : Greco-rojiavi; - siria vis r 1. Sieaua IC 13 0 I 16 2. Metalul Buc. 16 13 1­­ *3 3. Vulturii Lugoj 16 8 6­­ 38 4. C.S. pitesti 0I, 8 1 7 33 3. Electroputere Craiova 16 5 4 •? :10 (i. c.F.R. Timisoara u­ il i­ta 7. Crisul Oradea IS 6 0 10­­8 8. Olimpia Satu Mare 16 3 2 11 24 3­ .Olimpia Satu Mare 16 6 3 7 31 6. Vulturii Lugoj 16 4 3 9 ?7 7. C.F.R. Timisoara 16 4 1 11 25 8. A.S.A. Brasov 16 3 1 12 23 9. Constr. Hunedoara 16 2 2 12 22 SERIA EST Tragerea la sorţi a turneului final, pentru ambele stiluri, va avea loc marţi 30 noiembrie, ora 13, la sediul F.R.I.. 9. C.S.M. Reşiţa 16 1 1­­ 19 SERIA EST 1. Dinamo Buc. 16 16 0 0 28 2. Progresul Buc. 16 13 0 3 42 3. Rapid Buc. 16 11 0 3 36 4. A.S.A. Cac­u 16 7 0 9 30 5. Iprofil r­adăut­ I 16 6 0 10 28 6. Dunărea Galaţi 1 8 6 0 10 28 , 7. Pescăruşul r. Tricea 16 5 1 10 27 7 8. Steagul r.. Braşov + 16 4 LII 23 9. Mureşul Tg. Mureş 16 4 0 12 24 LIBERE — SERIA VEST L Steagul r. Braşov 16 13 0 1 46 2. Dinamo Buc. 16 10 3 3 39 3. Lemnarul Odorhei 16 10 2 4 38 4. Progresul Buc. 16 13 5 33 1. Steaua 16 13 1­0 47 2. Metalul Tirgovişte 16 10 0 6 36 3. Dunărea Galaţi 16 9 2 5 36 4. Rapid BUC. 16 7 2 7 32 5 Temistex Constanţa 16 7 6 9 30 6. Progresul Brăila 16 5 2 6 23 7 Mureşul Tg. Mureş­­ 10 5 1 10 27 3. Nicodina Iaşi 16­­5 1 10 27 , 9. t.M.U. Medgidia 16 1114 19 ★ 1SESSELS» Dumitru Stanca S-ce născut la 17 februarie 1949, la Bucureşti, ca orice copil s-a îndrăgos­tit, mai iutii, de fotbal (a jucat in e­­ch­ipa de juniori a clubului sportiv Me­talul Bucureşti); a­­poi, a cunoscut ci­clismul , selecţionat printre rutierii şco­lii sportive nr. 2 —­­antrenor N.­­Drago­mir­­ se îndreaptă spre proba de clclo­­ cras ; la această în­trecere concurează şi ca alergător al cluburilor Dinamo şi Voinţa ; ciştigă titlurile de campion naţional de juniori in 1966, 1967 şi 1968; duminica trecută a devenit campion­ de ciclocras al ţârii la seniori. Dotat cu un spirit combativ deosebit, Dumitru Stanca şi-a început cariera de rutier în­­tr-una din cele mai grele pro­be­­ ciclocrosul. Abia anul tre­cut, cînd a devenit compo­nent al clubului sportiv Voinţa Bucureşti (antrenor : Alexan­dru Someşan), a... păşit şi în întrecerile pe şosea, în 1971 a participat la curse pe etape în­­­Austria („Turul Austriei“), Ungaria („Cupa Mecsek“) şi Po­lonia („Cupa Varşoviei“). Ma­­triţerul Dumitru Stanca (lu­crează la Cooperativa „Meta­lica“ din Capitală) şi-a încercat şansele şi pe velodrom, ca om in echipa de urmărire — 4 000 m. Pasiunea sa cea mare ră­­mîne, însă, ciclocrosul. Pentru aceassă probă vădeşte calităţi deosebite. Ştie să-şi dozeze efor­turile, aleargă bine de jos (ca un veritabil atlet fondist), are îndemînare — conduce admi­rabil bicicleta pe poteci, pe pante abrupte — şi, lucm im­portant, se acomodează cu­ con­diţiile atmosferice improprii în care se desfăşoară sezonul de cicloferos. Duminică, el şi-a cucerit­ primul titlu naţional la seniori, îintr-o dispută epuizantă cu foştii campioni ai ţării George Negoescu şi Vasile Se­­lejan, dovedind o admirabilă putere de luptă, un dezvoltat simţ de orientare. Tînarul şi talentatul sportiv al clubului Voinţa Bucureşti merită,­ desigur, atenţia specia­liştilor nu numai pentru cali­tăţile sale de ciclist,­­ci — în­deosebi — pentru cele de ordin moral’. I ECHIPA NAŢIONALĂ MASCULINĂ în sala Dinam­o: A PLECAT IN R. F. a GERMANIEI Ieri a plecat in R.F. a Germaniei echipa masculină de gimnastică a ţă­rii noastre, care sîmbătă şi duminică va participa — in oraşul Saarbrücken — la triunghiularul ce reuneşte re­prezentativele Elveţiei. R.F. a Ger­maniei şi României. Delegaţia noas­tră, condusă de secretarul general adjunct al federaţiei de specialitate, Francisc Levi, cuprinde pe următorii gimnaşti : Petre Mihaiuc, Gheorghe Păunescu, Vasile Coşariu, Nicolae Oprescu, Mircea Gheorghiu, Dan Grecu şi Constantin Petrescu (uiţi­­, unul inclus in lot în urma bunei com­portări pe care a avut-o la Dinamo­­viada de­­ la, Berlin). Bătul nostru este­ însoţit de antt£nojŢil , Costache Gheorghiu, iar ca arbitri au­­ făcut deplasarea Mircea Rădulescu şi Iosif Hidi. Concursul va avea loc, după cum am mai anunţat, sîmbătă şi du­minică, la Saarlandhalle din Saar­brücken, şi prevede exerciţii impu­se­ şi liber alese. Ca arbitri neutri au fost solicitaţi: Boris Sahlin (U-R-S.S.), Tuomo Jalaotte (Finlanda), Antonin Beran (Cehoslovacia) şi Borsos Jenő (Ungaria). • La campionatele internaţionale* ale Ungariei au participat și două gimnaste românce : Alina Goreac și Stefania Bacos. Pe primul loc la in­dividual campus s-a clasat Hona Bé­kési (Ung.) cu 74,80 p. Alina Goreac a ocupat locul 16 cu 70,65, iar­ Bacos s-a clasat pe locul 24 cu 69,20. La masculin pe primul loc — Imre Mol­nár (Ungaria). • Cu ocazia campionatelor mon­diale de gimnastică modernă din Cuba, unde a funcţionat ca arbitră, prof. Ileana Sima a obţinut atesta­rea internaţională , ea a fo­st desem­nată arbitru internaţional al­ F.I.G. • La sfirşitul acestei săptămîni se va desfăşura­ meciul internaţional dintre echipele feminine ale Iugo­slaviei şi Bielorusiei. A plecat spre Belgrad, spre, a oficia ca arbitră neutră la acest meci, antrenoarea federală Maria Simionescu. • în zilele de 10—11 decembrie va avea loc la­­Cluj meciul interna­ţional amical dintre echipele de ju­niori ale României şi Cehoslovaciei, programind­­ numai exerciţii liber alese. GIMNASTICA­ INVITATĂ LA REALISM (Urmare din puni­n, se menţin în limite normale: la gimnaşti şi-au făcut apariţia feno­mene de uzură biologică, de obo­seală. (Există şi o explicaţie : potenţialul intrinsec al sportivilor — exceptîndu-l pe Petre Mihaiuc — este, în general, sub nivelul solicitărilor). Se impune, aşadar, o cît mai judicioasă întocmire a programului de pregătire pentru a evita ca starea de oboseală, de uzură, să nu­ devină ireversibilă. Pornind de la analiza stării ime­­dicale a loturilor, dr. I. Drăgan, directorul Centrului de medicinii sportivă, şi-a exprimat opinia că şi gimnastele au depus un efort­­prea mare. La această situaţie s-a ajuns, pe de altă parte, din vina federaţiei de specialitate, care nu a ţinut seama de obiecţiile orga­nului medico-sportiv la planul de pregătire a lotului, iar pe de altă parte, din lipsa de voinţă a gimnastei ir care, nerespectînd regimul alimentar prescris, au ajuns la un exces ponderal ce se tra­duce, în mod inevitabil, printr-un efort sporit la efectuarea mişcă­rilor mai dificile sau de ampli­tudine mai mare Prof. I. Maier, antrenor federal, recunoscind că pregătirea fizică a fost neglijată o bună perioadă de timp, a arătat că aceasta ocu­pă, acum, un important volum alături de pregătirea tehnică în şedinţele de antrenament ale gim­­naştilor. In această situaţie este necesară, încă, o mare cantitate de efort, de muncă, dar va trebui să se ţină seama de particulari­tăţile fiecărui gimnast, ceea ce se va realiza printr-o atentă indi­vidualizare a planurilor de pregă­tire. Cu totul altă opinie a avut profi A. Vrabie, membru al C.O.R. care consideră că nu se lucrează chiar atît de mult şi că o comparaţie între­­numărul de execuţii inte­grale ale unui exerciţiu efectuat de gimnaştii sovietici sau japo­nezi şi cel realizat de gimnaştii noştri ar fi concludentă în această privinţă. Nici chiar secretarul general­ al federaţiei, prof. N. Vieru, nu îm­brăţişează opinia că s-ar lucra prea mult. „în ceea ce priveşte volumul de muncă — a spus prof. Vieru — gimnaştii noştri se află in faţa unei bariere psihologice pe care sperăm să o treacă, in cele din urmă, cu ajutorul Centru­lui de cercetări şi al celui de medicină sportivă“. Rectorul Institutului de educaţie fizică, prof. univ. dr. L. Teodores­­cu, a abordat latura calităţii mun­cii, exprim­îndu-şi părerea că tre­buie căutate căile unei eficienţe sporite şi a sugerat, în acest sens, să se introducă mai multă variaţie şi originalitate în pregătire (şi chiar în organizarea pregătirii), să se recurgă neîntîrziat la individua­lizarea antrenamentului să se­­ urmărească cu toată atenţia refacerea fizică şi psihică a spor­tivilor, readaptarea lor la noi eforturi. Pe aceeaşi linie s-au înscris şi recomandările preşedintelui C.N.E.F.S., Angliei Alexe, de a se evita pericolul oboselii excesive şi de a se utiliza aparatura mo­dernă (deocamdată neglijată) a unui videorecording, care ar în­lesni foarte mult sportivilor să-şi studieze execuţia exerciţiilor, să-şi dea mai bine seama de greşelile pe care le fac şi, în consecinţă, să le corijeze mai repede econo­misind astfel şi timp şi efort. Şedinţa amintită a Biroului C.N.E.F.S. i-a ajutat, apoi, pe di­riguitorii pregătirii olimpice a gimnastelor şi gimnaştilor să iasă din impasul unei dileme întîlnită, în mod frecvent, în acest sport. Să se meargă pe linia unor exer­ciţii cu elemente grele, de risc, care — în eventualitatea unor execuţii corespunzătoare — ar fi foarte bine notate sau să se utili­zeze elemente mai ponderate — desigur, la nivelul exigenţelor in­ternaţionale — in­sistînd, în schimb, pe perfecţiunea execuţiei, pe cursivitatea legăturilor şi pe corec­titudinea ţinutei ? După cum observa conf. dr. E. Ghibu, vicepreşedinte al C.N.E.F.S., valoarea exerciţiilor sportivilor noştri este în general bună aşa că, în timpul rămas pînă la Olimpiadă, este mai util ca an­trenorii loturilor să perfecţioneze execuţia lor decît să introducă elemente noi. Unele diferenţieri în exerciţii vor fi operate, totuşi, pentru a răspunde prevederilor adoptate de recentul congres de la Madrid al F.I.G., prevederi ce urmăresc asigurarea une­i mai mari varietăţi în exerciţiile liber alese ale unei reprezentative. Acelaşi punct de vedere au sus­ţinut şi alţi participanţi la dez­bateri,­­ printre care prof. • univ. I. Gh­işoiu, care a subliniat fap­tul că,jtr­ai ales la lotul masculin, consacrându-se prea mult timp învăţării unor elemente noi de mare dificultate, s-au neglijat exerciţiile impuse. Conf. dr. E. Ghibu a atras, de asemnea, ateuţia că în procesul de pregătire nu s-a realizat, pînă acum, o relaţie satisfăcătoare între antrenamentul propriu-zis şi an­trenamentul specific pentru con­curs. In consecinţă, s-a recoman­dat să se mai reducă din numă­rul antrenamentelor analitice (pe elemente de exerciţiu) pentru a se putea efectua şi execuţii inte­grale, în antrenamente arbitrare, în concursuri-test cu public, cele ce îi pun pe sportivi în condiţii de competiţie. Aceste aspecte din pregătirea loturilor de gimnastică au f­ost sub­liniate, în cuvîntul de încheiere a dezbaterilor, şi de către preşe­dintele C.N.E.F.S., Angliei Alexe, care a arătat, totodată, c­ă s-a acordat gimnasticii noastre tot sprijinul, atît din punct de ve­dere al cadrelor de specialişti cit şi din cel a al aparaturii necesare. Rămîne, acum, ca fruntaşele şi fruntaşii acestui sport să dove­dească prin seriozitatea pregătirii lor, prin atingerea obiectivelor propuse în testele preolimpice, că pot concura onorabil în marea confruntare, Oiafria München* * Nr. 6888 In sala Dinamo: ETAPA ZONALĂ BUCUREŞTI A CAMPIONATULUI PE ECHIPE Mîine va avea loc, începînd de la ora 16, în sala Dinamo din Ca­pitală, faza de zonă a campiona­tului naţional de seniori pe echipe,­­ la judo. Alături de campioana municipiului, întrecerile vor de­semna şi pe cele patru prime cla­sate, participante la faza finală a campionatului, ce­ se­­ va desfă­şura în luna decembrie în oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. Vom revedea cu această ocazie ■­ evoluţiile redu­tabililor componenţi ai echipelor Rapid Bucureşti, I.E.F.S., I.O.R. şi altele. răfCAM ---------­ Duminică d­imineața. In cartierul Floreaţa „CUPA 13 DECEMBRIE“ LA CICLOCROS Deşi, în urmă cu puţin timp, ciclo­crosul şi-a descurpat campionii­­ na­ţionali pe anul 111 curs, sezonul nu s■-a încheiat încă. Iubitorii sportului cu pedale au prilejul duminică să-şi vadă din nou la lucru favoriţii în cadrul competiţiei dotate cu „Cupa 13 Decembrie”, întrecerea, devenită tradiţională, este organizată de aso­ciaţia sportivă „Tipograful“ în cola­borare cu Comisia de ciclism a ora­şului Bucureşti. Traseul pe care se va concura, este situat în jurul car­tierului Floreasca, el cuprinzind por­ţiuni obligatorii de mers pe jos. Clasamentul­ se va face individual şi pe echipe, cîştigătorilor oferi­n­­du-li-se plachete şi diplome. Startul se dă duminică noiem­brie, la ora 10, din faţa întreprin­derii poligrafice 13 Decembrie. OBSERVATOR ROMÂN LA MECIUL TEST FRANŢA -AUSTRALIA Sâmbătă pe stadionul Colombes din Paris, echipa de rugby a Fran­ţei va susţine cel de-al doilea test­­meci oficial cu selecţionata Aus­traliei, după care­ va fi fixat lotul pentru partida cu România de la 11 decembrie. La acest meci de verificare va fi prezent şi un observator român. Este vorba de prof. Alexandru Teo­­filovici antrenor federal care a părăsit joi dimineaţă Capitala. TURNEUL ECHIPEI BULGARE AGENITOV ÎN ŢARA NOASTRĂ Echipa bulgării de rugby Ageni­tov (Costinbrod), care întreprinde un turneu în ţara noastră, a jucat ieri după-amiază în­ Capitală in­­ compania divizionarei B Olimpia. Un numeros public aflat pe stadi­onul clubului gazdă a aplaudat vic­toria meritată a rugbyştilor bul­gari. Scor­­ 21—16 (12—12). Ageniiov va juca din nou în Ca­pitală, duminică pe acelaşi stadion (ora 10,30) în compania rugbyştilor ţie la Clubul Sportiv şcolar. (C.M.).

Next