Sportul, noiembrie 1971 (Anul 27, nr. 6863-6892)

1971-11-26 / nr. 6888

^®ZIAR All.CONSILULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA Sl SPORI ANUL XXVII — Nr. 6888 4 PAGINI 30 BANI Vineri 26 noiembrie 1971 REUŞITA ECHIPEI NAŢIONALE -EXPRESIE A ASCENSIUNII FOTBALULUI ROMÂNESC După mai bine de un an de la debutul ei în preliminariile cam-­ pionatului european, echipa repre­zentativă de fotbal a ţării noastre încheie excelent o primă etapă din desfăşurarea acestei prestigi­oase competiţii, cîştigîndu-şi un loc pe deplin meritat în ierarhia celor, mai bune opt formaţii naţionale de pe continent. Această lăudabilă reuşită, care urmează la scurt timp performan­ţei calificării în turneul final al ultimei ediţii a campionatului mondial şi comportării remarca­bile avute în cele trei partide dis­­p­utate in Mexic, dă expresie, cre­dem, destul de convingător, as­censiunii valorice a fotbalului ro­mânesc, al cărui prestigiu in are­na internaţională este în continuă creştere. De altfel, chiar şi numai după „episodul Guadalajara“ echipa noastră naţională dobîndise certi­ficate de apreciere, fiind conside­rată ca o formaţie cu certe pers­pective. Ceea ce şi explică faptul că, după aflarea tragerii la sorţi a grupelor preliminarii din cam­pionatul european, nu puţini au fost aceia care — fără a ignora­­ valoarea echipei cehoslovace — au acordat, totuşi, prima şansă reprezentativei României, una din­tre cele mai tinere de pe continent. Desfăşurarea celor dinţii jocuri din grupă nu a făcut, de fapt, decît să întărească aceste prono­sticuri. Principalele pretendente, echipele României şi Cehoslovaciei, au obţinut in faţa aceluiaşi adver­sar şi în aceleaşi condiţii (joc a­­casă) rezultate diferite, care au creat încă din start un avantaj reprezentativei ţării noastre. „E­­galul“ de la Cardiff părea de na­tură să consolideze acest avan­taj dar tot acolo s-a produs apoi ma­rea surpriză (victoria cehoslovaci­lor), care avea să restabilească e­­chilibrul între cele două mari ri­vale. Sentimentelor firești de euforie din tabăra noastră le-au luat loc — pe moment — incertitudinea, teama și chiar neîncrederea. Mai mult, chiar, înfrîngerea in extremis suferită la Bratislava şi­­apoi succesul de proporţii realizat de fotbaliştii cehoslovaci la Hel­sinki puseseră echipa noastră in­tr-un rol secundar, şansele ei de ciştigane a 'seriei' părînd' serios­- compromise. In faţa unei asemenea situaţii, care putea duce şi la resemnare, tricolorii au găsit, totuşi, tăria de a şti şi de a putea să lupte pentru depăşirea dificultăţilor. Ei au reu­şit — în condiţiile unei intense solicitări şi la echipele lor de club, în campionat , sau în cupele euro­pene — să-şi mobilizeze la maxi­mum recursele fizice, tactice şi morale şi să realizeze — benefici­ind, la jocurile disputate pe te­ren propriu, şi de încrederea, de încurajările unui public mai cald şi mai entuziast ca oricînd — o suită de trei splendide victorii, care Ie-a adus în final calificarea atît de dorită. 60 000 spectatori plătitori la meciul cu Cehoslovacia, 50.000 miercuri la partida cu Ţara Galilor, ultima cifră peste toate aş­teptările, 110.000 spectatori în total, cu inimile atit de calde pentru fotbalul românesc. Comentariile pe marginea ulti­melor trei jocuri ale echipei na­ţionale au scos suficient în eviden­ţă principalii factori care au con­tribuit la obţinerea succeselor res­pective şi nu ne propunem a re­veni acum asupra lor. Ceea ce s-a subliniat — poate — mai puţin a fost ideea, pe care oarecum o exprima şi antrenorul Angelo Ni­­culescu în declaraţia publicată în numărul de ieri al ziarului, a sta­bilităţii şi — în consecinţă — a omogenităţii şi unităţii de acţiune a echipei naţionale. Constantin FIRANESCU (Continuare în pag. a 3-a) Una din fazele în care golul părea iminent, dar mingea trimisă cu capul de Iordănescu a nimerit bara BASCHETBALIŞTII DE LA ,,U CLUJ ÎNVINGĂTORI: 65-57 CU I E.F.S Aseară, In restanţa I.E.F.S. — Univer­sitatea Cluj din etapa a IV-a a diviziei masculine de baschet, am avut impresia câ asistăm la disputa­ a doi boxeri care se studiază permanent, nici unul neavind curajul să-şi asume riscul loviturii de­cisive. Chiar şi atunci când (in min. 13) au avut un avans de 10 puncte (24—14), clujenii nu au forţat (ceea ce ar fi fost foarte indicat), permiţind bucureştenilor să revină să egaleze şi sa ia conducerea în min. 26 (40—36). In continuare, între­cerea se menţine echilibrată, tabela de scor indică pe rînd avantaj pentru ambii combatanţi, dar la diferenţe mici. Evo­luţia scorului a fost, de altfel, singurul element pozitiv al meciului, deoarece ritmul de vals foarte lent, numeroasele ratări şi greşeli de tehnică au constituit caracteristici de loc onorabile pentru ambele formaţii. In final, după ce Zdren­­ghea (deosebit de eficace) a fost elimi­nat (5 faulturi in min. 27), Vizi şi Mo­­rariu au înscris decisiv, Demian a domi­nat panourile, iar studenţii de la I.E.F.S. au greşit tocmai cînd trebuiau să fie mai atenţi, ratînd un atac şi „omiţînd“ că presingul era arma cea mai propice pentru situaţia respectivă. Aşa că Uni­versitatea a învins pe merit cu 65—57 (30—28). Au înscris Zdrenghea 24, Rüh­­ring şi Vizi cite 11, Demian 7, Morariu 9, Stăvariu 2 Renay 1 pentru „U“, res­pectiv Roman 13, R. Molnar, Ioneei şi Barbu cite 10, Szép 8, E. Morar, 2, He­­gheduş 4. Au­ arbitrat foarte bine P. Marin şi M. Rizea. (D. ST.) Înscrie Zdrenghea, in ciuda efortului vădit al lui Ssep Foto I B. VASILE­ U.T.A. şi a creat premise pentru o calif­icare spectaculoasă ARAD, 25 (prin telefon, de la tri­misul nostru). După ce sorţii au adus U.T.A.-ei drept adversară în turul trei al „Cupei U.E.F.A.“ pe Vitoria Setu­­bal, aproape toată lumea a crezut — în virtutea unor antecedente — într-o obsesie permanentă. Acum, după prima manşă a duelului, a­­proape toată lumea e convinsă de calificarea U.T.A.-ei, în numai cî­­teva zile, deci, formaţia de pe Mu­reş a reuşit să producă fundamen­tale mutaţii de opinii şi, în primul rînd, a reuşit să se schimbe sin­gură. După unii, chiar, U.T.A. s-a întrecut pe sine în faţa Vitoriei Se­­tubal şi parcă nu poate exista alt argument mai bun decît acest ne­sperat 3-0. Adevărul este că echipa arădeană a fost miercuri egală cu sine însăşi, cu formaţia constant bună care nu trebuie apreciată (a dovedit-o, dacă mai era nevoie s-o mai facă!) după meciul acela cu Zaglebie şi alte citeva partide slabe din campionat — reflexe ale obo­selii. Miercuri, deci, U.T.A. a fost ea însăşi, formaţia calculată, omo­genă, eficace, cu personalitate şi forţă de expresie. Şi, in primul rînd, miercuri, U.T.A. a fost o echipă matură. Pentru că studiindu-şi în esenţă adversarul, renumit pentru tehnica sa rafinată, formaţia texti­­listă a găsit soluţia cea mai potri­vită pentru replică: joc simplu, precis şi dinamic. A fost, deci, maturitatea de gîndire a antreno­rului Nicolae Dumitrescu şi matu­ritatea de expresie a „ui“-lui din teren. Aceasta cred că a fost ma­rea explicaţie a unui scor care, să spun sincer, întrece aşteptările şi care — pentru că tot suntem­ în fo­carul sincerităţii — putea fi şi mai categoric. Ar fi suficient să ne rea­mintim acea excelentă primă re­priză spre a argumenta toate afir­maţiile de pînă acum. în acele prime 45 de minute, dis­tinsa „doamnă de pe Mureş“ şi-a surprins adversarul prin angaja­ment fizic superior, prin marcaj strict şi contraatacuri excelente, printr-o dăruire formidabilă. In a­­cele 45 de minute, U.T.A. a cîştigat psihologic duelul şi era limpede că nu mai poate pierde disputa. De altfel, U.T.A. şi-a pregătit succesul Mircea M. IONESCU (Continuare in pag. a 3-a) înaintea derby-ului de baschet Rapid - Politehnica Anca Racoviţa şi Cornelia Taflan sunt convinse de succesul... spectacolului După meciurile I.E.F.S. — Politeh­nica şi Rapid — I.E.F.S., derby-uri ale campionatului republican onorate integral prin spectaculozitatea şi des­făşurarea lor electrizantă, iată că du­minică va fi rîndul altei întreceri feminine să încununeze­­programul baschetbalistic al sfirşitului de săp­­tămînă. De astă­ dată, protagoniste vor fi deţinătoarea titlului. Politeh­nica, şi actuala fruntaşă a clasamen­tului, Rapid. Ce va oferi, această dispută ? Cum întîmpină cele două echipe această întîlnire menită __ să stabilească ocupanta locului întîi la încheierea primului tur al competi­ţiei ? Răspunsul ni-i dau căpitanele celor două team-uri, deocamdată în rîndurile de mai jos, urmînd ca du­minică, în săla Floreasca (ora. 10.15), să aflăm confirmarea „pe viu“. «Vom proceda la fel ca în jocul cu I.E.F.S.", ne-a declarat maestra sportului ANCA RACOVIȚA, căpita­­na rapidistelor. „Adică, vom intra ,pe teren cu convingerea că trebuie să ne comportăm cit mai bine și cit mai frumos. Apreciez că Politehnica este o adversară mai dificilă decit I.E.F.S., dar sunt convinsă că tine­rele mele coechipiere vor izbuti să contracareze principalele arme ale campioanelor, respectiv tehnica şi experienţa. Vom face şi zonă-presing şi om la om-presing, vom folosi orice mijloc tactic pentru a ciştiga. Dar, în primul rînd, vom lupta din răs­puteri pentru victorie şi pentru un spectacol reuşit". La fel de optimistă, in ceea ce priveşte atractivitatea intilnirii, este şi­­maestra sportului CORNELIA TAFLAN, căpitana baschetbalistelor de­­la­ Politehnica : „Partidele Poli­tehnica — Rapid au întrunit întot­deauna calităţile unui derby, indife­rent de poziţia in clasament. Cu atît mai interesantă este întrecerea de mîine care va tranşa (pînă în al doi­lea tur) vechea noastră rivalitate şi care, în acelaşi timp, va urca sau va scădea şansele uneia dintre echipe in disputa pentru titlu. Ţinind sea­ma de tinereţea şi valoarea noilor componente ale formaţiei Rapid, care au avut o evoluţie remarcabilă în meciul cu I.E.F.S., consider că a­­vem o misiune anevoioasă. Vom de­pune, însă, toate eforturile pentru a o împlini cu deplin succes. Nu ştiu cine va ciştiga, dar sunt convinsă că publicul nu va avea de pierdut”. Două declaraţii, două invitaţii, la care subscriem cu toată convingerea. Fruntaşele baschetului nostru vor reedita cu siguranţă excelentele spec­tacole din­ ultima­­vreme.L . _ MUNCA SPORTIVĂ DIN TOATE JUDEŢELE -LA NOILE COTE DE EXIGENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE! Concepem astăzi educaţia fizică şi sportul ca importante activităţi so­ciale, factori puternici de întărire a sănătăţii maselor, de formare şi dez­voltare a trăsăturilor de caracter, de educare a tineretului, de pregătire complexă pentru muncă şi viaţă. Sunt fireşti, de aceea, eforturile — tot mai mari în ultima vreme — în­dreptate în direcţia unei mai largi răspîndiri a educaţiei fizice şi spor­tului în întreaga ţară. Am avut deseori prilejul să con­semnăm o serie de iniţiative extrem de eficiente în acest domeniu şi, in general, o impulsionare a activităţii sportive de masă, exprimînd, desi­gur, tocmai înţelegerea de fond a valenţelor sociale conferite educaţiei fizice şi sportului. Documentele recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, important pro­gram al educaţiei socialiste, indică — în toate domeniile vieţii noastre, deci şi pentru mişcarea sportivă — noi cote de exigenţă şi respon­sabilitate , ce trebuie atinse pentru ca realizările viitoare să fie pe mă­sura posibilităţilor create, să se ri­dice la nivelul înaltelor cerinţe de partid. Ne bucurăm, desigur, de succese­le obţinute în dezvoltarea sportului de masă, de aşezarea acestui obiec­tiv fundamental la locul ce i se cuvine, de mentalitatea sănătoasă care a înlocuit o mai veche tendinţă de­ spectaculos, de umflare a rezul­tatelor, de muncă superficială. — Dar —­­ să recunoaştem — NU TOATE LUCRURILE MERG ÎNCĂ AŞA CUM TREBUIE. Mai , ales în activitatea sportivă judeţeană (ele­ment esenţial, în progresul general al sportului de masă) au rămas des­tule zone în care trebuie să se ac­ţioneze cu preocupări sporite, cu mai multă responsabilitate şi pasiune. Surprinde, de exemplu, faptul că într-o serie de judeţe acţiunile spor­tive de masă mai păstrează un ca­racter sporadic, deseori organizarea lor fiind mai mult determinată de insistenţa forurilor superioare decît de iniţiative ale organelor sportive locale. Nu este suficient să cunoaştem şi să vorbim — îndeosebi în... şedinţe — despre conceptul educaţiei fizi­ce şi sportului. ESTE ABSOLUT NECESAR SA MUNCIM, SA MILI­TAM PERMANENT PENTRU EXPRIMAREA ACESTUIA TN RE­ZULTATE CONCRETE, in atragerea unui­ număr cît mai mare de oameni­­ai muncii, a întregului tineret, în practicarea acestor importante ac­tivităţi de interes naţional. In judeţul VILCEA, de pildă, unde există condiţii deosebit de favora­bile, s-ar putea organiza o activi­tate sportivă de masă cu multiple efecte pozitive în direcţia întăririi sănătă­ţii, a folosirii plăcute şi utile a Dan GÂRLEŞTEANU (Continuare în pag. a 7-a) NERII ROMÂNI IN­ DOMINAT PROBELE INDIVIDUALE ALE CAMPINATULUI BALCANIC Ecaterina Stahl si Alexandru Istrate, medalii de aur la floretă fete şi spada ATENA, 25 (prin telefon, de la tri­misul nostru special). Ziua a 2-a a Campionatelor bal­canice de scrimă a fost din nou fructuoasă pentru reprezentanţii Ro­mâniei. Ecaterina Stahl a fost de­clarată cea de a 3-a campioană a competiţiei, cîştigind la baraj finala, în baraj ea a întîlnit pe Ana Pascu şi Ileana Drimbă cu care terminase la egalitate de victorii (4) in tur­neul final. Stahl a avut, mai întii, o victorie la Pascu, cu 4—0, apoi la Drimbă, cu 4—2. (Pascu a întrecut-o pe Drimbă cu 4—2). Şi anterior, în primele tururi proba feminină de floretă a fost do­minată de reprezentantele ţării noastre. Iniţial Stahl, Pascu şi Drîm­­bă au fost fruntaşe în seriile res­pective, în preliminarii. Apoi, în se­mifinale, Stahl s-a repetat, încheind asalturile înaintea Anei Pascu şi a iugoslavei Lazslo. In cealaltă semi­finală Drimbă s-a clasat după iu­goslava Eftimiadis şi Genovka (Bul­garia). O evoluţie neclară a avut doar Suzana Ardeleanu, care a ră­mas în semifinale. Clasament gene­ral : 1. Ecaterina Stahl (România) 4 v.d.b., 2. Ana Pascu (România) 4 v.d.b., 3. Ileana Drimbă (România) 4 v.d.b., 4. Genovka 2 v. 5. Eftimia­dis 1 v., 6. Lazslo 0 v. Individualele s-au încheiat con­­semnînd a patra victorie românească prin cucerirea medaliei de gur și la spadă. Autor: Al. Istrate. El a termi­nat finala probei cu 4 asalturi cîşti­­gate. L-au urmat: 2. C. Bărăgan (România) 3v (19:20), 3.4 C. Duţu şi I. Sepessi (România) 3 v (21:20), 5. Anastasov (Iugoslavia) 2 v, 6. Savici (Iugoslavia) 0 v. Vineri participanţii la actuala edi­ţie a Campionatelor balcanice vor avea zi de odihnă. Cu acest prilej, ei vor vizita capitala Greciei, vor cu­noaşte principalele puncte de atracţie ale marelui oraş, vor vizita portul Pireu. Vremea s-a îndreptat nespe-­rat de mult (după ploaia care se de­clanşase fără întrerupere, începînd de miercuri), astfel că vor exista condiţii optime de călătorie. Tot vi­neri, la prînz, oaspeţii Balcaniadei de scrimă vor fi primiţi la munici­palitatea din Atena. Sebastian BONIFACIU Citiţi in pagina a IV-a comen­tariul trimisului nostru special la Atena despre probele dispu­tate in prima si a Campionate­lor balcanice ECATERINA STAHL ALEXANDRU ISTRATE SURPRIZELE CONTINUĂ ÎN CAMPIONATUL DE TENIS DE MASĂ PE ECHIPE ARAD. 25 (prin telefon). Joi, pa­ralel cu disputarea întrecerilor mas­culine au început şi cele din turneul formaţiilor feminine. Dacă în intil­­nirile inter-echipe nu sunt de con­semnat rezultate surpriză, în schimb, în partidele individuale au fost ob­ţinute citeva victorii puţin scontate. Ne gindim, in special, la succesele înscrise de junioara Ana Lunţeanu (Voinţa­­ Bucureşti) în dauna Magda­­lenei Lesai (Voinţa Arad) şi de An­tal (Politehnica Bucureşti) în faţa lui Giurgiucă (C.S.M. Cluj). Rezultate, echipe bărbaţi : Pro­gresul Buc. — C.S.M. Cluj 9—4, Vo­inţa Cluj — Voinţa Braşov 9—7, Locomotiva Buc. — Politehnica Ti­mişoara 9—3, Progresul Buc. — Vo­inţa Buc. 9—3, Voinţa Braşov — Rovine Craiova 9—3, Voinţa Arad — Voinţa Cluj 9—0, Politehnica Buc. — C.S.M. Cluj 9—7 (Nicolae­ Giurgiu­că 2—1. Gheorghe-Doboşi 0—2 Bo­­bocică-Papp 2—1. Antal-Griger .2—1. Nicolae. Gheorghe-Doboşi. Giurgiu­ă 1— 2. Gheorghe-Giurgiucă 1—2. Bo­­bocică-Doboşi. 1—2. Antal-Papp 2—1. N­icolae-Griger 2—0. Bobocică-Giur­­giucă 1—2. Antal-Doboşi 0—2. Ni­­colae-Papp 2—1. Gheorghe-Grig­a 2— 0, Antal-Giurgiucă 2—0 , Nicolae- Doboşi 1—2, Gheorghe-Papp 2—0). De menţionat victoriile pe toată li­nia ale clujeanului Doboşi. C.S.M. Cluj — Politehnica Timişoara 9—1, Voinţa Arad — Rovine Craiova 9- 0, Locomotiva Buc. — Voinţă Braşov 9—4 ; echipe femei : Voinţa Arad — Voinţa Buc 5—1, Rapid Braşov — Sc. sp. Buzău 5—1, Spartac Buc. — C.S.M. Cluj 5—3. Jocurile din cadrul turneelor mas­culin şi feminin continuă. Şt. IACOB corespondent judeţean GIMNASTICA­ INVITATĂ LA REALISM • Opinii diferite In privinţa volumului in marea dilemă a alcătuirii xerciţiilor liber alese • Mai uite antrenamente In condiţii de concurs ! Există, încă, o barieră psihologică Analiza la care a fost supusă gimnastica noastră de performan­ţă în cadrul Biroului C.N.E.F.S., în scopul investigării posibilită­ţilor de afirmare la viitoarea edi­ţie a Jocurilor Olimpice şi al stabilirii unor parametri mai precişi pentru procesul de pre­gătire în lunile ce au mai rămas pînă al marea întrecere de la München, a prilejuit ample dis­cuţii atingînd, în mod frecvent şi sub diferite aspecte, problema vo­lumului de muncă al gimnastelor şi gimnaştilor din loturile repre­zentative ale ţării Considerînd că aceasta este o problemă esenţială în pregătirea sportivilor de performanţă şi reţi­­nînd, totodată, grija pe care par­ticipanţii la dezbateri au acordat-o nu numai volumului, aspectului cantitativ dar şi celui calitativ al acestei munci, îi vom acorda prio­ritatea cuvenită. Sprijinit pe date statistice şi pe rezultatele investigaţiilor biochi­mice efectuate asupra componen­ţilor loturilor, conf. dr. N. Alexe, directorul Centrului de studii şi cercetări ştiinţifice, şi-a manifestat convingerea că „se lucrează destul de intens în aceste loturi“. A re­ieşit, însă, că în timp ce, la gim­naste urmările eforturilor depuse Ion F. BACIU (Continuare in pag. a 1-a) e muncă • S-a ieşit l­n seria de şedinţe pe care Biroul Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport le-a programat împreună cu Comitetul Olimpic Român, cu specialişti în materie şi conducători de mari cluburi sportive, pentru a analiza stadiul ac­tual al pregătirilor pentru Jocurile Olimpice, a fost luată în discuţie şi situaţia din gimnastică, sport cu prezenţe meritorii la J.O. din 1956 şi 1960 (în pro­bele feminine) şi cărora relansarea pe plan inter­naţional, prilejuită de C. M. din 1970, le-a deschis o perspectivă — se pare, promiţătoare — pentru viitoarele întreceri olimpice. Participanţii la dezbateri au făcut preţioase obser­vaţii la planul de pregătire a sportivilor şi au adus utile sugestii în ceea ce priveşte : — adoptarea unei atitudini realiste în problema alcătuirii exerciţiilor liber-alese ; — evitarea oboselii psihice printr-un program mai variat; — stabilirea unui raport optim între pregătirea ana­litică şi pregătirea în condiţii de concurs ; — întărirea muncii de educaţie cu sportivii, în special cu privire la respectarea regimului alimentar; — recuperarea întîrzierii existente la învăţarea şi perfecţionarea exerciţiilor impuse (îndeosebi la lotul masculin). 999 E E P H Elena Ceampelea „tatonează“ de cîţiva ani o performanţă de prestigiu. Poate că o va realiza în 1972...

Next