Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)

1971-12-08 / nr. 6900

ELEONORA MIHALCA ŞI CARMEN CRIŞAN — PREZENTE LA „INTERNAŢIONALELE“ DE TENIS DE MASĂ ALE BULGARIEI Oraşul Pleven din Bulgaria va găzdui la sfîrşitul acestei săp­­tâmâni (vineri—duminică), „inter­naţionalele" de tenis de masă ale acestei ţări. La întreceri vor lua parte şi Cinci sportivi români : Eleonora Mihalca-Vlaicov, Carmen Crişan, Şerban Doboşi Teodor Gheorghe şi Stelian Nicolae. Lotul nostru va îi Însoţit de antrenorul Ion Pop. In finala campionatului de şah ÎNCEP RINDELE DECISIVE O privire pe tabelul finalei şa­hiştilor, acum cînd aceasta se pre­găteşte pentru ultimele sale sec­venţe, ne convinge că problema unui lider autoritar este încă departe de a fi rezolvată. Cu toată victoria, oarecum sur­prinzătoare, obţinută de Em. Un­­gureanu asupra lui V. Ciocâltea, în runda a II-a, primul nu, se poate considera scăpat în cîştigă­­tor. Ieri dimineaţă — în ziua li­beră — în dreptul numelui cam­pionului mai era trecut un punct, consemnat prin neprezentarea lui Drimer, la partida aroi­ată pe care o avea de jucat cu Ciocâl­tea. Acesta s-a apropiat acum la numai 1/2 p. de primul loc şi are o partidă mai puţin jucată. Foarte mult şi-a ameliorat poziţia şi Th. Ghiţesc­u, după victoria din runda a 13-a, obţinută asupra lui C. Par­toş. Totul urmează să fie d­ecis deci de această ultimă treime de întrecere, care începe­­ azi după­­amiază cu a 15-a rundă. Iată clasamentul complet (pe puncte cîştigate şi pierdute în par­tidele efectiv jucate): Ungureanu 9—4, Ghiţescu 9—5, Ciocâltea 872—3*/1, Partoş 8—5, Mititelu 8—6, Botez 772—572, Pavlov 772— 6­/2, Neamţu 7—5, Szabó şi Stoica 672—672, Reicher 6—6, Şuta 6—7, Ghindă şi Grünberg 572—672, Dri­­mer şi Ghizdavu 572—77­2, Vais­­man 5—5, Buza 472—672, Stanciu şi Adam 41/2—872, Puşcaşu 372— 872. întrecerile au loc în sala I.P.G.G. din Bd. Bălcescu ZIAR Alr.CO­MSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT ANUL XXVII — Nr. 6900 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 8 decembrie 1971 ■■■■■■■■■■ AVANCRONICA LA „ZIUA CEA MAI LUNGA“ # Derbyul etapei a XIV-a la Tg. Mureș # La Cluj, Stefan Onisie împotriva... Stelei într-un joc de mare atracţie • Meci de cumpănă pentru Crişul # Dinamo — Petrolul, o partidă interesantă (pe stadionul din şos. Ştefan cel Mare, de la ora 13.30) Etapa de astăzi, incom­pletă şi ea, va fi într-un fel... uvertura zilei. Pen­tru că marele spectacol de speranţă şi emoţie va în­cepe după ce clasamentul se va încropi, atunci cînd U.T.A., la Setubal, şi, Ra­pid, la Londra, vor intra­­în caruselul ambiţiilor. Cea mai lungă zi de fot­bal pentru noi se va sfîrşi, deci, în noapte, acolo în ceaţa Albionului unde vom fi cu sufletul şi cu gîndu­l. Pînă atunci, însă, a XlV-a etapă de campionat care începe devreme, imediat după ce soarele, care nu mai e soare, acum, va pă­răsi zenitul. Şi, ca orice uvertură, această etapă de campionat trebuie să aibă şi ea cîteva acorduri ma­jore. Care să fie ele ?... A.S.A. TG. MUREŞ — S. C. BACAU. Acesta e derbyul ! Şi nu numai pentru că se întîlnesc re­velaţiile noului campionat. Talentata echipă a lui Bo­ne vine odihnită după rep­lache-ul de duminică, de­oarece n-a jucat cu Ra­pid. Echipa Răduleşti­­lor“ vine după triumful asupra campionilor şi cu ambiţii cum n-a cunoscut Bacăul vreodată în mate­rie de fotbal. In fond, as­tăzi S. C. Bacău ar putea deveni lider trecînd peste U.T.A. care joacă la Se­­ptubal şi nu la Arad cu Politehnica. Dar numai o victorie poate aşeza team­ul bistriţean în loja de aur. Iar victoria aceasta ce ar aduce toată Moldova duminică la derbyul turu­lui S. C. Bacău — U.T.A., numai prin atac poate fi obţinută. Azi la Tg. Mu­reş ar putea fi, deci, un derby al ofensivei. „U“ CLUJ — STEAUA, încă un meci de suspen­se, chiar dacă nu ştim ce Mircea M. IONESCU (Continuare în pag. a 3-a IORDANESCU, protejat de coechipierul său VIGU, controlează balonul, urmărit îndeaproape de clujeanul STINCEL. Fază dintr-un meci Universitatea Cluj — Steaua, partidă întotdeauna de mare interes, cum promite să fie şi cea de azi, din oraşul de pe Someş Foto : DRAGOŞ NEAGU CLASAMENTUL ÎNAINTEA ETAPEI DE AZI 1. U.T.A. 12 7 4 1 25— 9 18 2. Sport Club Bacău 13 7 3 3 23—13 17 3. „U" Cluj 13 7 2 4 23—14 16 4. Dinamo 13 6 3 4 20—15 15 5. Steagul roșu 13 5 4 4 14—10 14 6. F. C. Arges 13 7 0 6 22—20 14 7—8. A. S. Armata 12 4 6 2 12—10 14 7—8. Steaua 13 4 6 3 14—12 14 9. Rapid 12 5 2 5 17—15 12 10. Univ. Craiova 13 4 4 5 16—17 12 11. Politehnica 13 3 5 5 14—18 11 12. Farul 13 4 3 6 13—18 11 13. Jiul 13 3 5 5 10—16 11 14. Petrolul 12 5 1 6 7—18 11 15. Crisul 13 2 4 7 5—17 8 16. C.F.R. Cluj 13 1 4 8 11—24 6 U.T.A. la Setubal, Rapid la Londra REPREZENTANTELE NOASTRE JOACA AZI ÎN „CUPA U.E.F.“ La Setubal şi Londra, două din reprezentantele fotbalului româ­nesc, U.T.A. şi Rapid, susţin astăzi importante examene în ,,Cupa U.E.F.A.“ în cadrul turului III al competiţiei. Decisivă este partida pe care o joacă U.T.A. la Setubal, meci retur (la Arad 3—0 pentru ară­deni) care va califica o echipă in sferturile de finală ale competi­ţiei. Nu încape nici o îndoială că echipa antrenată de Nicolae Du­­mitrescu are şanse mari de cali­ficare, după cum nu trebuie uitat nici faptul că „u­“-le în care evo­luează faimosul Torres joacă ex­celent pe teren propriu, ultimul rezultat (în turul II al Cupei U.E.F.A.), 4—0 cu Spartak Mos­cova, recomandînd-o mai convin­gător decit orice alte comentarii. Amînată la cererea Rapidului, prima partidă cu Tottenham Hotspur este şi ea­ foarte impor­tantă, scorul primului joc indi­­cînd de multe ori echipa cu mari şanse de calificare în turul urmă­tor. Recomandîndu-se singure, team-urile britanice sunt renumite mai ales pentru marea lor forţă de joc pe terenurile proprii, in partidele susţinute în deplasare ele neavînd acel brio din jocurile de acasă. Rapidiştii ştiu şi ei aces­t lucru şi vor căuta, desigur, astăzi, să joace de asemenea ma­nieră incit pentru calificare să conteze foarte mult meciul de la Bucureşti... . Citiţi în pagina a 4-a avancro­nicile celor două partide. De această dată handbaliştii ro­mâni şi-au onorat renumele, astfel că spectatorii prezenţi ieri seara în sala Floreasca la cea de a doua în­­tîlnire dintre selecţionatele Româ­niei şi Elveţiei au avut satisfacţia de a urmări un joc extrem de ra­pid , chiar dacă pe alocuri din cauza vitezei s-au comis greşeli de tehnică, abundent în faze dinamice, cu multe şi frumoase goluri. Victo­ria a revenit reprezentativei româ­ne cu scorul de 21—9 (10—5) şi nu exagerăm de loc dacă spunem de la bun început că şi această dife­renţă serioasă ar fi putut fi mai mare, dacă oaspeţii nu profitau prompt de cîteva erori grave ale jucătorilor români, înscriind 3—4 goluri atunci cînd nici ei nu se aş­teptau. Făcînd această precizare, nu am dorit să lăsăm impresia că echipa română a greşit prea des sau de­cisiv în acest joc. Dar, către sfîr­şitul primei reprize şi pe la mijlo­cul celei de a doua părţi­ a întîl­­nirii oboseala, lipsa de concentrare, de luciditate au dus la apariţia în jocul handbaliştilor noştri a unor inexactităţi tehnice. De fapt acesta este singurul lucru pe care-l pu­tem reproşa echipei române după această partidă în care, mai ales în apărare, a făcut dovada exce­lentelor sale posibilităţi. Am putea spune chiar că victoria categorică din acest meci a avut drept bază un sistem defensiv ireproşabil, care a închis toate căile de acces spre poarta lui Penu, obligînd pe oaspeţi să­ şuteze de multe ori în blocaj sau în afara spaţiului porţii. Fără să cedeze uşor, selecţionata Elve­ţiei a încercat tot ce a putut pen­tru a limita proporţiile înfrîngerii, aplicînd în prima repriză binecu­noscutul sistem al atacurilor lungi, iar în ultima parte a meciului fo­losind pasele rapide, cu încruci­şări în mijloc sau cu pătrunderi in­dividuale. Totul a fost însă inutil şi aşa cum precizam la început, dacă n-ar fi existat acele cîteva pase greşite, handbaliştii elveţieni n-ar fi putut înscrie nici­­ măcar cele 9 goluri. Partida a început într-un ritm infernal, impus de echipa noastră, care chiar de la primele schimburi de mingi a arătat intenţia de a evo­lua altfel decât în partida prece­dentă. Şi scorul a luat treptat pro­porţii: 4—0 (min. 13), 6—1 (min. Călin ANTONESCU (Continuare în pag. a 4-a) HANDBALIŞTII NOŞTRI AU FOST NECRUŢĂTORI ÎN AL DOILEA MECI REVANŞA NETĂ CU ELVEŢIA: 21-9 Ştef, foarte activ în meciul de ieri, s-a strecurat pe lingă masivul Stahlberger şi va înscrie un nou gol pentru echipa noastră. Mai sus de 1500 m zăpada este bună de schi şi suficientă pentru antrenamente. Virful cu Dor, pe pantele căruia a fost luată imaginea alăturată, este — ca la fiecare început de iarnă — preferat de schiorii din Sinaia _ goto | Theo MACARSCHI A răzbi tu viitoarele J.O., în condiţiile unui extra­ordinar avînt pe care l-a luat astăzi atletismul, va fi, fără discuţie, o treabă foarte grea. La München nu vor putea concura cu succes decit atleţii cei mai bine pre­gătiţi, din toate punctele de vedere. Nutrim speranţa că între aceştia se vor afla şi cîţiva dintre atleţii români, a căror valoare îi recomandă cu căldură pentru locuri în fi­nală şi chiar pentru unele pe podium. De aceea, în răgazul, scurtul răgaz de timp care a mai rămas pînă la Jocuri, va trebui ca activitatea generală a lotului olimpic şi, eventual, a altor atleţi cu perspective, să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni tehnice, orga­nizatorice­, administrative, în­­tr-o disciplină fermă din par­tea tuturor factorilor care concură astăzi la obţinerea unei performanţe. Va trebui avută în vedere experienţa tehnicienilor noştri acumulată cu prilejul pregătirii altor a­­semenea competiţii de am­ploare şi, în mod special ex­perienţa din pregătirea pen­tru campionatele europene de la Helsinki, acolo unde rezul­tatele atleţilor noştri n-au fost cele aşteptate. Va trebui ca sprijinul Fe­deraţiei de specialitate să fie multilateral, concret şi opera­tiv, îmbunătăţindu-se activita­tea de îndrumare şi control a pregătirii pentru J.O. De a­­semenea, cluburile care dau sportivi lotului olimpic vor trebui să manifeste şi mai multă preocupare, mai multă solicitudine dar şi intransi­genţă faţă de activitatea de fiecare zi a atleţilor fruntaşi. Timpul pînă la J.O. este foarte scurt. Trebuie deci fo­losit cu maximum de eficienţă! ECHIPA MASCULINA DE HANDBAL A PLECAT IN CEHOSLOVACIA Abia au terminat cele două partide h­. specii (mata şi h..r»d.Kn. ....i români părăsesc ţara în cursul dimine­ţii de azi indreptîndu-se spre Fraga. In Cehoslovacia ei vor disputa două partide cu reprezentativa ţârii ga/.da. Prima dintre ele va avea loc la Trinec in ziua de 10 decembrie, iar cea de a doua la Bratislava, duminică 12 decem­brie, împreună cu antrenorii N. Ne­­def şi E. Trofin a făcut deplasarea în­tregul lot : Penu, Orban, Gruia, Bir­­talan, Gunesch, Kicsid, Voinea, Gaţu, Ştef, Licu şi ceilalţi. QQp ORIZONT OLIMPIC EXPERIENŢA HELSINKI TREBUIE SA CĂLĂUZEASCĂ PREGĂTIREA cursul celor 262 de zile care au mai rămas pînă la Olimpiadă. In ceea ce priveşte evoluţia în 1971 a candidaţilor noştri olimpici ,ar fi multe, foarte multe lucruri de spus. Cu cîtăva vreme in urmă, ziarul nostru a prezentat, de pildă, graficul concursurilor şi al rezulta­telor înregistrate în acest sezon de către cei mai mulţi dintre compo­nenţii lotului olimpic. Din cercetarea acestor tabele a reieşit faptul că, cu unele excepţii , foarte puţine majoritatea atleţilor şi-au realizat Romeo VILARA (Continuare in pag. a 3-a) ■ ■ ATLEŢILOR NOŞTRI PENTRU MÜNCHEN 18 sportivi romani (4 atleţi şi 14 atlete) au păşit, în prezent, în etapa hotărîtoare a pregătirilor pentru Jocu­rile Olimpice de la München. Este vorba de cei care, în decursul se­zonului competiţional al anului 1971, şi-au îndeplinit normele stabilite de federaţia noastră care, precum se ştie, sunt superioare standardurilor , fixate de forul internaţional, acestea din urmă fiind obţinute de încă 11 atleţi şi 5 atlete. Reiese, aşadar, că la ora actuală, atletismul nostru poate conta pe un efectiv de 34 de sportivi care ar putea deveni competitori olimpici, cu condiţia ca anul viitor să realizeze performanţele cerute de F.R.A. pen­tru selecţionarea lor în lotul olim­pic al României, performanţe care, în mod firesc, sunt încă şi mai pre­tenţioase decât cele din acest an. Dar, precum au dovedit şi cu alte prilejuri asemănătoare, cei mai meri­tuoşi dintre atleţii noştri fruntaşi au posibilitatea să realizeze cerin­ţele participării la J.O. şi, mai mult chiar, ca la München ei să conteze la mai multe probe în lupta pentru întîietatea olimpică, pentru cele trei medalii puse în joc. Aşa s-au pe­trecut faptele la ultimele trei edi­ţii ale Jocurilor, la care atleţii ro­mâni au avut, in general, o compor­tare la înălţime. In mod firesc, tot aşa ar trebui să se întîmple şi in 1972, chiar dacă atunci condiţiile vor fi mai dificile, dată fiind amploarea fără precedent pe care atletismul a luat-o în majoritatea ţărilor lu­mii, creşterea impetuoasă a rezulta­telor de înaltă valoare şi lărgirea numărului­ celor care aspiră astăzi la un loc în finala olimpică, la me­dalii. Ceea ce se poate spune, fără exa­gerare, este faptul că atleţii noştri deţin, iniţial, un oarecare potenţial de medalii, 8—10 dintre ei, pe baza valorii exprimate de clasamentele bilanţ ale anului 1971, avînd posi­bilităţi mari să se claseze în fina­lele probelor lor şi să lupte pentru cucerirea unui loc pe podium. De­sigur, cum poate fi realizat acest obiectiv, rămîne de văzut pe pat­ CAROL CORBU AŢI EXPEDIAT SCRISOAREA CU OPŢIUNEA DV.? Mare interes pentru tradiţionala anchetă a ziarului nostru Conform aşteptărilor, drumurile poştaşului spre redacţia noastră sunt mai dese în ultimul timp, iar tolba sa mai grea , din toate colţu­rile ţării ne sosesc scrisori expediate pentru concursul CEL MAI BUN SPORTIV ROMAN AL ANULUI 1971, anchetă tradiţională, ajunsă as­tăzi la cea de a Xlll-a „ediţie". In redacţie, maldărul de scrisori devine tot mai mare, noi si noi puncte se adaugă în dreptul sportivilor care au obţinut în anul 1971 performanţe remarcabile în competiţiile interne şi internaţionale. Din păcate, multe dintre corespondentele primite — ne vedem obligaţi la această remarcă — „încalcă" regulamentul concursului, indicind numele sportivilor preferaţi nu într-o ierarhie valorică ci în ... ordinea alfabetică a sporturilor (de exemplu: atletism, box, cano­taj, ciclism etc.), determinîndu-­le să nu luăm în evidență asemenea răspunsuri. Ba mai mult, trimițîndu-ne răspunsuri care nu respectă regula­mentul, sportivii favoriţi sînt lipsiţi de numărul de puncte pe care —­­conform prevederilor regulamentare (primul clasat primeşte 10 puncte, al doilea 9, al treilea 8... al zecelea 1) — le-ar aduna în cazul unei redactări corecte. Stimaţi cititori, trierea corespondenţelor este în curs, ultimul ter­men de expediere a opiniilor dv. se apropie... Reamintind că ziarul nostru oferă mai multe premii (un tranzistor mare, o bicicletă, un ceas de mină, 7 abonamente anuale la „Sportul" etc.) celor care vor indica ordinea finală a clasamentului primilor 10 clasaţi in ancheta tradiţională CEL MAI BUN SPORTIV ROMÂN AL ANULUI 1971, aşteptăm noi şi noi scrisori. SPORTUL um» (MAI ARE ÎAICA MIE RESURSE IVALORIFICATI Participarea la antrenamente, vi­zionarea unor întîlniri oficiale, a­­sistenţa la unele ore de educaţie fizică, discuţiile cu sportivii şi stu­denţii, întîlnirile cu cadrele din ca­tedră, de la club şi activiştii volun­tari precum şi informările recipro­ce cu conducerea Universităţii şi a clubului au dus la părerea că în centrul universitar Craiova s-a for­mat un stil de muncă cu unele rezultate bune pe linia organiza­torică şi metodologică. Dar, în ciu­da obţinerii unor rezultate bune s-au manifestat şi multe lipsuri, mai ales în direcţia activităţii spor­tive universitare de masă, care nu a avut un aport notabil în desfă­şurarea procesului instructiv-edu­­cativ, în sportul de masă n-au fost cuprinşi şi studenţii din ani mari. De asemenea, activitatea de pro­pagandă pentru atragerea studen­ţilor în practicarea mişcării fizice a fost ca şi inexistentă, din cauza nepromovării unei concepţii ferme despre rolul şi sarcinile educaţiei fizice şi sportului in învăţămîntul superior. Lipsa de îndrumare şi conducere a procesului de instruc­ţie din secţiile de performanţă se numără, de asemenea, printre cau­zele oscilaţiilor valorice între divi­ziile A şi B ale unor echipe (vo­lei, handbal). Mari deficienţe pre­zintă baza materială, insuficientă, necorespunzătoare — în această privinţă clubul craiovean neavînd rezultate pe măsura volumului mare de investiţii alocate. Exem­plele oraşelor Cluj, Iaşi, Bucureşti, Bacău în care există o concordanţă între dezvoltarea progresivă a bazei materiale şi creşterea numărului de studenţi denotă existenţa unor posibilităţi de rezolvare a acestei anomalii. UNELE DEFICIENTE ALE CATEDREI DE EDUCATIE FIZICA Acest organism este încă dez­organizat. Are o activitate sporadi­prof. MIRCEA POPESCU inspec­­tor în Ministerul învăţămîntului prof. TEOHARIE BOZIANU din secţia organizare a­­ C.N.E.F.S. (Continuare în pag. a 2-a)

Next