Sportul, martie 1973 (Anul 29, nr. 7339-7369)

1973-03-23 / nr. 7361

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET Pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU C­OMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Con­siliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pen­tru unităţile economice. HOTARIREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA CONTINUĂ A EDUCAJIEI FIZICE ŞI SPORTULUI SPRIJIN DE INESTIMABILĂ VALOARE CARE OBLIGĂ ÎNTREGUL ACTIV AL MIŞCĂRII NOASTRE SPORTIVE Sub conducerea şi cu sprijinul permanent, multilateral acordat de partidul nostru, odată cu dezvolta­rea impetuoasă a economiei, ştiin­ţei şi culturii, cu ridicarea continuă a bunăstării poporului, în anii con­strucţiei socialiste s-au obţinut pro­grese remarcabile şi în domeniul educaţiei fizice şi sportului. Sportul a început să capete un larg carac­ter de masă, a crescut numărul cetăţenilor cuprinşi în practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sportului şi turismului, s-au obţi­nut performanţe de valoare şi afir­mări de prestigiu în arena sportivă internaţională. Succesele înregistrate, Întreaga dezvoltare a mişcării noastre spor­tive, se datoresc, înainte de toate, grijii părinteşti şi condiţiilor mereu mai bune create de partid, orien­tării consecvente a educaţiei fizice şi sportului, spre îndeplinirea ro­lului însemnat pe care partidul şi statul l-au conferit acestor activi­tăţi de interes naţional ce contri­buie la formarea multilaterală a omului societăţii socialiste. Subliniind aceste progrese, recen­ta Hotărire a Plenarei Comitetului Central al P.C.R. cu privire la dez­voltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului aprecia, însă, că ele nu d­ac încă pe­ măsura sarcinilor şi cerinţelor societăţii noastre, a posi­bilităţilor şi condiţiilor de care dis­pune mişcarea sportivă. Document de partid de o mare însemnătate teoretică şi practică. Hotărârea pune în evidenţă principalele sar­cini şi direcţii de dezvoltare viitoa­re a mişcării sportive : „îndepli­nirea programului de făurire a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate presupune ca educaţia fizică şi sportul, integrindu-se organic in ansamblul muncii educative, să contribuie mai activ la formarea tinerei generaţii, la menţinerea şi întărirea sănătăţii, la asigurarea unor forme variate şi atractive de recreare a maselor, la creşterea ca­pacităţii lor de muncă“. In Hotărire sunt precizate, cu deosebită claritate, obiectivele ac­tuale şi de perspectivă din dome­niul educaţiei fizice şi sportului de masă, din sportul şcolar şi univer­sitar, în activitatea de performanţă, cu privire la utilizarea judicioasă şi dezvoltarea bazei materiale, pen­tru perfecţionarea organizării şi conducerii activităţii sportive. Au fost, totodată, precis stabilite atri­buţiile Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport— ca organ central care răspunde de înfăptui­rea politicii partidului şi statului în domeniul educaţiei fizice şi spor­tului — organizaţiilor de stat şi obşteşti însărcinate să-şi aducă o importantă contribuţie la dezvolta­rea mişcării sportive în deplina concordanţă cu sarcinile de mare răspundere încredinţate de partid. Se cere din partea tuturor acestor factori o muncă susţinută, eficien­tă, acţiuni ferme, energice şi per­severente pentru aplicarea în prac­tică a tuturor preţioaselor indicaţii cuprinse în vastul program de lucru şi de orientare generală a mişcării sportive, adoptat de Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. CHEZĂŞIA ÎNDEPLINIRII ACES­TOR ÎNALTE ÎNDATORIRI O CONSTITUIE, INDISCUTABIL, CONDUCEREA ŞI ÎNDRUMAREA DE CĂTRE PARTID A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DE EDUCAŢIE FIZI­CĂ ŞI SPORT, SPRIJINUL MUL­TILATERAL, TEORETIC ŞI PRAC­TIC, ACORDAT MIŞCĂRII SPOR­TIVE. Expresie concludentă a aces­tui ajutor de nepreţuit. Hotărârea Comitetului Central al P.C.R. cu privire la dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului este, prin întreg conţinutul ei, de natură să determine o mobilizare a tutu­ror factorilor cu atribuţii, să con­ducă la eforturi mult sporite, la obţinerea unor rezultate superioare Datorăm partidului toate împlini­rile noastre de astăzi ca şi certi­tudinea succeselor de mîine. „In conformitate cu statutul, — sublinia secretarul general al partidului, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în raportul expus la Conferinţa Naţio­nală a P.C.R. —, peste tot organi­zaţiile de partid îndeplinesc rolul de organizator şi îndrumător al co­lectivelor de oameni ai muncii, de forţă politică conducătoare, acţio­­nînd cu consecvenţă pentru înfăp­tuirea politicii partidului şi statului. Putem spune deci că şi din punct de vedere organizatoric situaţia este bună, că partidul dispune de forţa necesară pentru a-şi îndeplini cu succes in toate sectoarele de acti­vitate rolul politic conducător in societatea noastră socialistă“. Mişcarea noastră sportivă se sim­te, desigur, adine onorată de faptul că Hotărîrea Comitetului Central al P.C.R. subliniază necesitatea exercitării acestui rol conducător şi în activitatea de educaţie fizică şi sport, capitolul final al impor­tantului document fiind, de altfel, consacrat sarcinilor ce revin, pe a­(Continuare in pag a 3-a) SUCCES DEPLIN CONFERINŢEI U.A.S.R.1 . C­ea de a IX-a Conferinţă a Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România îşi începe astăzi lucrările în Capitală. Eveni­ment marcant în viaţa universitară a ţării, reuniunea dele­gaţilor aleşi ai tineretului studios va dezbate o tematică de cea mai mare însemnătate privind activitatea viitoare a acestei organi­zaţii, sarcinile sporite care îi revin în contextul construcţiei socie­tăţii socialiste multilateral­e dezvoltate, operă istorică grandioasă pe care poporul nostru o înfăptuieşte sub conducerea partidului. Problemele creşterii unui tineret cu un larg orizont spiritual, înarmat cu tot ce a creat omenirea în domeniul cunoaşterii, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei universale, legarea strînsă a procesului instruirii de producţie, de cercetare, de viaţă, au fost în repetate rînduri abordate de către documentele partidului nos­tru, în cuvîntările și luările de cuvînt ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In expunerea făcută la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem­brie 1971, secretarul general al partidului arăta, ca o îndatorire de primă însemnătate, educarea tuturor cetăţenilor, şi în special a tineretului, în spiritul cultului faţă de muncă, faţă de munca liberă, despovărată de exploatare din societatea noastră, singura sursă a prosperităţii şi progresului, mijlocul principal de afir­mare a talentului şi forţei creatoare, de manifestare a persona­lităţii şi de autoperfecţionare morală a fiecăruia. Printre numeroasele mijloace de care dispune şcoala, printre armele puternice din arsenalul ei educaţional face parte şi educa­ţia fizică, factor important al educaţiei generale, multilaterale, a cetăţenilor. Din acest punct de vedere, tradiţiile şi realizările învăţămîn­­tului nostru superior sînt, fără îndoială, remarcabile. Dar, ţi­­nîndu-se seama de necesităţile prezentului şi, mai ales, ale vii­torului, de anvergura planurilor noastre, este nevoie să se înre­gistreze şi în ceea ce priveşte aportul universităţii la propăşirea necontenită e mişcării sportive ,naţionale, un serios salt de calitate. Aceasta reiese din recenta Hotărire a Plenarei partidului pri­vind dezvoltarea continuă a educaţiei fizice şi sportului, document de mare însemnătate teoretică şi practică, în care se trasează liniile directoare ale drumului ascendent pe care este chemat să meargă sportul românesc. Nu încape îndoială că printre mul­tiplele­­ probleme care figurează pe agenda de lucru a Conferinţei U.A.S.R. îşi va găsi locul şi aceea privind căile noi, perfecţionate, pe care va porni sportul nostru universitar, în lumina Hotărîrii partidului. Succes deplin celei de a IX-a Conferinţe a U.A.S.R. ! O EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL POT CONTRIBUI ACTIV LA FORMAREA PERSONALITATI OMULUI Interviu cu prof. univ. doctor docent OCTAVIAN FODOR, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Cluj discuţie despre educaţie fizică şi sport cu profesorul univer­sitar doctor docent Octavian Fodor, rectorul Institutului de me­dicină şi farmacie din Cluj consti­tuie, pentru reporter, o misiune de­osebit de agreabilă şi instructivă (în raport cu cititorii săi), iar pen­tru distinsul interlocutor un pri­lej de noi reevaluări ale acestui fe­nomen pe care dinsul îl supune, permanent, mai multor prisme: de la cea sentimentală, păstrată din timpul studenţiei, cînd actualul pro­fesor universitar era discipol, şi colaborator apropiat al acelui spri­jinitor al sportului universitar clu­jean care a fost savantul Iuliu Ha­­ţieganu, la cea ştiinţifică, a medi­cului care nu concepe rezistenţa şi longevitatea organismului uman în afara activităţilor de mişcare, şi aceea responsabilă, care cumulează obligaţiile sale de pedagog cu cele ale conducătorului unui institut de profil umanist, obligaţii care cer să • Paradoxuri ce se cer eliminate • Condiţiile unor mutaţii de calitate • Profesorul de educaţie fizică trebuie să alunge funcţi­onarul din el • Hotărîrea Plenarei C. C. al P. C. R. — deschizătoare de noi orizonturi formezi şi să dai societăţii tineri cu o minte sănătoasă intr-un corp sănătos. Ultimele două aspecte, reprezen­­tînd miezul unor probleme de acută necesitate şi maximă importanţă — după cum sublinia Plenara C.C. al P.C.R. din 28.11 — 20 III, referin­­du-se la rolul pe care educaţia fi­zică şi sportul trebuie să-l aibă in­formarea tinerei generaţii şi la obligaţiile ce revin, în acest sens, cadrelor şi conducerilor din şcoli şi institute de învăţămînt superior — aveau să fie tratate deosebit de către conlocutorul nostru, la abor­darea lor contribuind deopotrivă raţiunea omului de ştiinţă cit şi i­­nima pedagogului şi părintelui. Dar, să-l ascultăm . — Pentru că importanţa exerci­ţiului fizic şi agrementului prin mişcare a fost relevată încă din antichitate — secolele ulterioare accentuind doar nuanţele — n-am să mă lansez nicidecum intr-o di­­zertaţie­ pe această temă, mai ales că discipolii facultăţilor noastre îşi apropie ştiinţele în care raporturile dintre om şi amintitele activităţi sunt primordiale. Vreau să accen­tuez, insă, importanţa ce trebuie acordată activităţilor sportive des­făşurate in mediul universitar, a­­­cesta constituind ultimul nivel la care un tinăr intelectual mai poa­te deprinde obişnuinţa exerciţiului fizic şi a mişcării (în condiţia în care ciclurile elementar sau mediu (Continuare ta­pag . 1­a) PROLETARI P/V TOATE TÂMLI, VUITi-VÂ ! ZIAR All.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA ANUL XXVIII — Nr. 7361 4 PAGINI 30 BANI Vineri 23 martie 1973 LA 48 DE ORE DE... AL DOILEA START AL RETURULUI TREI ORAŞE GAZDĂ ÎN AŞTEPTAREA PREMIERELOR FOTBALISTICE ALE SEZONULUI Cu două zile înaintea etapei nr. 2 a returului, care se desfăşoară după o pauză de două săptămini, am­ efectuat un sondaj in trei dintre oraşele care găzduiesc duminică primele întilniri de Divizia A din 1973, jocuri importante prin poziţia ocupată în clasament de combatante. La Craiov­a, gazda derbyului etapei, la Ploieşti şi la Constanţa există o at­mosferă de efervescenţă, de nerăbdare şi de interes, justificate de lunga despărţire de fotbal... LA CRAIOVA SE SCONTEAZĂ PE TRIBUNE PLINE... La Craiova e soare şi cald. Timp primăvăratic... Cu fiecare zi din această săptă­­mină, oraşul trăieşte tot mai intens marele derby al etapei. In colţ, la Minerva, în faţa chioşcului de ziare, sau pe „Unirii“, grupuri de micro­bişti... frămîntă aprins toate pro­blemele confruntării Universitatea- Dinamo. Se mizează pe un succes al craiovenilor, ţinîndu-se cont de forţa de şoc a echipei favorite. Mulţi nu uită insă că Dumitrache, Dinu, Radu Nunweiller şi coechipie­rii lor alcătuiesc un team redutabil, greu de Învins. Aşa că discuţiile în contradictoriu nu lipsesc. Favoriţii celui mai entuziast pu­blic din ţară se pregătesc zilnic, cu asiduitate, susţinînd şapte antrena­mente în săptămîna premergătoare primului meci oficial, din acest sezon, la Craiova. Se pregătesc la fel de atent şi organizatorii der­byului. Printre cei cuprinşi de febra acestor pregătirii se află şi Ion Dobriţoiu, secretarul clubului craiovean, care ne-a declarat: „ Azi (n.r. joi) am vrut să mă conving cum merge vinzarea bilete­lor. Ei bine, numai în această dimi­neaţă, un casier de pe „Unirii“ a vindut 700 de bilete. Am pus in vînzare 35 000 de bilete, multe fiind solicitate de oficiul de turism pen­tru simpatizanţii Universităţii din judeţele apropiate. Mai mult ca sigur, pînă sîmbătă nu va mai exis­ta nici un bilet nevîndut... — C­um se prezintă stadionul ? — Aproape ca nou. Suprafața de joc a fost greblată, tăvălugită, nive­lată. Vestiarelor li s-a făcut toaleta, tribunele reparate pînă la ultima bancă. Totul se află în bună stare, gata de a primi jucătorii și miile de spectatori. CAMPIONATELE DE JUDO ÎNCEP AZI CU UN... EXAMEN DE TEHNICITATE Incepînd de astăzi şi pînă du­minică seara, cei m­ai buni judoka din ţară îşi vor disputa întiieta­­tea în cadrul fi­nalelor campio­natelor republica­ne individuale de seniori. La acea­stă competiţie — aflată la a 5-a e­­diţie — au obţi­nut calificarea 150 de concurenţi Cei mai mulţi, in mod surprinzător, sunt la categoria grea — 32. La cat. 63, 70 şi 80 kg îşi vor în­cerca şansele cite 30 de sportivi, iar la semigrea — 28. înainte, insă, de a urca pe saltelele de concurs, toţi finaliştii vor tre­bui să treacă un examen de tehnicitate eliminato­riu, ce constă din executarea per­fectă a unui număr de 10 pro­cedee tehnice de dificultate di­ferită. Odată absolvit acest e­­xamen — programat astăzi dimi­neaţă şi după-amiază, la sala de judo a Şcolii sportive nr. 2 din Capitală — vor avea loc tragerile la sorţi. Sîmbătă şi duminică, în sala Floreasca, vor fi desemnaţi noii campioni naţionali. Adoptînd sis­temul de desfăşurare a marilor confruntări internaţionale, ince­­pînd cu această ediţie cam­pionii la unele categorii vor fi cunoscuţi chiar in prima zi, la 80, 93 şi +93 kg. Duminică sunt progra­mate întrecerile la celelalte cate­gorii — 63, 70 kg şi open. Presupunînd că la examenul de tehnicitate nu vor fi mari sur­prize, lupta pentru întiietate, la aproape toate categoriile, se anun­ţă deosebit de disputată. Alexan­dru Filip, Lázar Moldovan, Sabin Lucea şi Dorel Vitan au şanse foarte apropiate la 63 kg, Mir­­cea Notopol şi Cornel Roman, la 70 kg, Gheorghe Boşcu, Dumitru Alexandru şi Ion Herman, la 93 kg. . Secretarul clubului Universitatea ne-a mai spus că, duminică, porţile „Centralului“ se vor deschide la ora 11 dimineaţa , că, pînă la fluierul de început al arbitrului întîlnirii, va avea loc un program deosebit Şi Clujul găzduieşte duminică un meci de atracţie . Universitatea primeşte vizita lui F.C. Argeş. Secvenţa de mai sus a fost înregistrată de obiectivul apa­ratului de fotografiat in toamna trecută, cind, pe stadionul din Piteşti, argeşenii au Învins la scor (5—0) pe studenţi. Roşu efectuează o săritură spectaculoasă in urmărirea balonului. _ Foto­­­V. ON ES­A (Continuare in pag a 3 a) AGENDA COMPETIŢIILOR SPORTIVE DE MASĂ Corespondenţii noştri continuă să ne relateze despre numeroasele Întreceri sportive de masă care au loc in multe localităţi din ţară, precum şi despre o seamă de ini­ţiative pe plan local. Sîmbătă şi duminică pe muntele Bâişoara „SPARTACHIADA DE IARNA A MICILOR VÎNATORI DE MUNTE" CLUJ, 22 (prin telefon de la co­respondentul nostru), în lumina recentei Hotărîri a Plenarei C.C. al P.C.R., C.J.E.F.S. şi A.S.A. Cluj organizează sîmbătă şi duminică, la Muntele Băişoara, concursul pri­mei „Spartachiade de iarnă“ a mi­cilor vînători de munte, acţiune la care vor lua parte peste 110 elevi din comunele Băişoara, Beliş, Mă­­rişel, Răchitele şi Rişca. Partici­panţii, împărţiţi în două categorii de vîrstă se vor întrece la tir şi schi (fond şi coborîre). întrecerile micilor sportivi vor fi completate de demonstraţii ale vînătorilor de munte şi ale schiorilor fruntaşi de la­­­S.A. Braşov. ,,U” Cluj şi Cen­trul de juniori Cluj. Paul RADVANI O INTERESANTA INIŢIATIVĂ ARGEŞEANĂ Atragerea unui număr cît mai­­mare de tineri în practicarea exer­ciţiilor fizice constituie o preocu­pare permanentă a organelor şi organizaţiilor cu atribuţii sportive. Inspectoratul şcolar judeţean şi C.J.E.F.S. Argeş au iniţiat, pentru elevii şcolilor generale şi ai licee­lor, „Crosul lunilor“. întrecerile vor avea etapă pe clasă (între 1—15 ale fiecărei luni), etapă pe şcoală (15—20) şi etapă pe oraşe şi comune. Vie FETE­AN­U PLOIEŞTI : „CROSUL PRIMĂVERII" La Ploieşti s-a disputat dumini­că „Crosul primăverii“. La start au fost prezenţi peste 300 de spor­tivi. Iată cîştigătorii : fete — 700 m —Luminiţa Radu (Metalul Plo­­peni) ; 800 m — Eugenia Muntea­­nu (Centrul şcolar de chimie) ; 1000 m — Constanţa Muzaş (Cen­trul şcolar de chimie) ; băieţi 1200 m — M. Irimescu (Trico­lorul Cocoriş) ; 2000 m I. Sîr­bu (Şcoala profesională auto) ; 3000 m — V. Zafiris (Şcoala spor­tivă Ploieşti). N. GHIDU „CUPA PRIMĂVERII“ LA HANDBAL FEMININ TIMIŞOARA, 22 (prin telefon, de la corespondentul nostru jude­ţean).­­ In sala Olimpia din loca­litate s-au desfăşurat partidele din cadrul celei de a doua etape a tur­neului internaţional de handbal fe­minin dotat cu „Cupa Primăverii“. In primul joc formaţia Universi­tatea Timişoara a intîlnit reprezen­tativa de junioare a României. Studentele, au reuşit să obţină vic­toria cu 13—N­, după ce fuseseră conduse la pauză cu 7—5. Princi­palele realizatoare: Ibadula (3), Ştefan (3) şi Hrivnak (3) pentru Universitatea, respectiv Hobincu (3) şi Niţu (3). In cel de-al doilea joc, echipa T.S.K. Berlin a depăşit, intr-o ma­nieră surprinzător de uşoară for­maţia Constructorul Timişoara, cu scorul de 20—9 (10—4 P. ARCAN a Început campionatul mondial —grupa b Hocheiştii români învingători in meciul cu Austria 4-2 (1-0, 3-2, 0-0) • Angajament fizic total, viteza şi forţa în joc, caracteristice pentru primele partide • Favoriţii au cîştigat greu • Viitoarea adversară a echipei noastre-Japonia (sîmbătă) ( GRAZ 22 (prin telefon, de la trimisul nostru). — In capitala landului Stiria, in mijlocul unui uriaş interes, au inceput ieri întrecerile grupei B a campionatului mondial de hochei pe gheată, ediţie 1973. Partida vedetă a reuniunii inaugurale a opus echipele României şi Austriei. După un joc foarte disputat, cu o evoluţie strinsă a scorului, reprezentativei noastră a obţinut victoria cu 4—2 (1—0, 3—2, 0—0) prin golurile marcate de Gheorghiu, Tufcanu (2) şi Calamar respectiv Marczell şi Grosser. Primul meci al zilei a avut loc de dimineaţă şi a fost urmărit de peste 5000 de spectatori (capacita­tea frumosului Eisstadion Liebenau­ fiind de 6000 de locuri) care au aplaudat cu căldură apariţia pe gheaţă a reprezentativelor Statelor Unite şi Japoniei... neeuropenele campionatului ! La capătul unui joc foarte atrac­tiv, victoria a revenit hocheiştilor a­­mericani cu scorul de 6—4 (2—2, 3—2, 1—0). Meciul a fost mai echi­librat decit o arată scorul final, succesul reprezentativei S.U.A. con­turîndu-se abia în ultima parte a partidei. Avind in vedere experien­ţa competiţională mai bogată a for­maţiei americane, ca şi intenţiile — făcute public — de a reveni în prima grupă a C.M., aşteptam ca hocheiştii de, peste Ocean să nu aibă prea multe probleme în acest meci. Niponii au constituit, însă, o plăcută revelaţie, prin jocul lor rapid, bine orientat tactic, prin combinaţiile spectaculoase. Faţă de evoluţia de marţi a japonezilor (mult superioară celei demonstrate anul trecut la Bucureşti), apreciem ca dificilă partida de sîmbătă cu hocheiştii noştri. Cele 10 puncte au fost realizate de : Meilor, McAmanama, Ander­son, Brown, Sertich şi Hynes pen­tru S.U.A., Minoru — 2, Mosars şi Yoshiakia pentru Japonia. Al doilea meci a opus formaţiile Elveţiei şi Italiei, prima cîştigînd cu scorul de 4—3 (0—0, 2—1, 2—2). Este interesant că echipa care vine din grupa A (Elveţia) a fost, pur şi simplu, ţinută în şah de o for­maţie care a promovat din C (Ita­lia). Peninsularii au luptat extra­ordinar pentru a obţine un rezultat favorabil şi doar puţin le-a lipsit ca să-l fi înregistrat. Partida, fără să se fi ridicat la un înalt nivel tehnic, a plăcut — înainte de Călin ANTONESCU (Continuare in pag. a 4-a)

Next