Sportul, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7430-7459)

1973-06-10 / nr. 7439

M­A TOVARĂŞULUI VAL CEAUŞESCU CU PARTICIPANŢII IA CONTA NAŢIONALA A UNIUNII ARTIŞTILOR PLASTICI, CU PRILEJUL VIZITĂRII OPOZIŢIEI „125 DE ANI DE LA REVOLUŢIA HI­M ÎN ROMÂNIA“ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, s-a deschis, la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziţia­­jubiliară de artă plastică „125 de ani de la revoluţia din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii şi graficienii de pe întreg cuprinsu­l ţării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintaşi, celor ce au purtat steagul mişcării revoluţionare paşop­tiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam şi ţară, pentru libertate şi progres, pentru unitatea şi independenţa naţiunii române.. La vernisaj au luat parte tovară­şii Manea Mănescu, Raul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Va­sile Patilmeţ. De asemenea, erau prezenţi mem­bri ai C.C. al P.C.R., miniştri con­ducători de instituţii centrale şi or­ganizaţii obşteşti. Sunt de faţă par­ticipanţii la Conferinţa naţională a uniunii artiştilor plastiiei, mulţi din­tre ei prezenţi cu opere în expoziţie, critici de specialitate şi alţi oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziţiei, secretarul general al parti­dului este întimpinat de Ion Jalea, preşedintele de onoare al Uniunii Artiştilor Plastici, Brăduţ Covaliu, preşedintele U.A.P., de membrii Bi­roului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferin­ţei lor naţionale problemele majore ale artei căreia li s-au dedicat, au ţinut să fie prezenţi la această festi­vitate. Ei au făcut o călduroasă şi însufleţită primire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimîndu-şi satisfacţia pentru prilejul de a se intîlni din nou cu conducătorul partidului şi statului, de a-i expri­­ma direct, sentimentele de gratitu­dine pentru interesul şi preţuirea cu care secretarul general, partidul şi statul nostru, înconjoară pe artişti, pentru grija deosebită ma­nifestată faţă de dezvoltarea pa­trimoniului spiritual naţional. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat, sunt invitaţi să viziteze expoziţia, care are drept „motto“ cuvintele pline de semnificaţie rostite de se­cretarul general al partidului la re­centa­­ adunare populară de la Iaşi . „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la revoluţia de la 1848 din ţările române, cel mai înalt omagiu pe ca­­re-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat şi ţinut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate naţională, pentru unitate şi progresul patriei, este de a ne an­gaja cu toţii să muncim cu toată energia şi priceperea pentru înfăp­tuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru edifica­rea societăţii­ socialiste , multilateral dezvoltate în România“. Lucrările înmănunchiate în expo­ziţie constituie o pregnantă mărtu­rie a preţuirii pe care artiştii o dau trecutului glorios al patriei, năzuin­ţelor statornice ale poporului român pentru păstrarea şi afirmarea fiin­ţei naţionale, eroismului şi demnită­ţii sale, vocaţiei sale creatore. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi conducători de partid şi de stat, se opresc îndelung în faţa­ a nume­roase opere din expoziţie, apreciind calităţile lor artistice, forţa lor su­gestivă, evocatoare. Secretarul gene­ral al partidului se întreţine căldu­ros cu membrii conducerii Uniunii Artiştilor Plastici, subliniind că ope­rele expuse relevă faptul că pictorii, sculptorii, graficienii s-au apropiat, cu dragoste şi înţelegere, de marile teme ale realităţii vieţii noastre, ale istoriei, de momentele sale de sea­mă, care reprezintă simboluri ale luptei pentru libertate şi indepen­denţă a poporului nostru. Condu­cătorul partidului şi statului arată că artiştii plastici trebuie să aibă în vedere, permanent, realizarea u­­nor lucrări monumentale, inspirate din trecutul de luptă, din tradiţiile noastre revoluţionare — adevărate mărturii ale istoriei noastre vii — lucrări care să înfrumuseţeze oraşe­le ţării, noile lor cartiere, pieţele publice. Mulţumind pentru onoarea deose­bită ce­­ s-a făcut întregii obşti a artiştilor plastici, pentru întîlnirea cu participanţii la Conferinţa na­ţională a Uniunii de creaţie, pentru prezenţa secretarului general al par­tidului la vernisajul expoziţiei, pic­torul Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, a spus ! Mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, stimaţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, este pentru noi, astăzi, o mare bu­curie acest moment emoţionant — pe care îl reprezintă vizita dumnea­voastră — prin care se încheie Con­ferinţa Uniunii Artiştilor Plastici din România. Aş dori să vă informăm, tovarăşe secretar general, că lucrările confe­rinţei s-au desfăşurat într-o atmos­feră foarte vie, în spirit constructiv; au luat cuvîntul peste 40 de tovarăşi, care au manifestat, împreună, ade­ziunea totală a artiştilor plastici pentru politica partidului nostru, pentru o artă care să servească poporul, care să facă legătura între efortul creator şi dorinţa maselor largi. S-au discutat aspecte impor­tante ale activităţii noastre, cum ar fi arta pentru public, problema ex­poziţiilor, s-au discutat aspecte ma­jore privind rolul social al tuturor genurilor, s-au formulat şi critici pentru că uniunea mai are foarte multe de făcut, de realizat. Noi, stimate tovarăşe secretar ge­neral, am vrea să vă asigurăm, în măsura în care am reuşit această expoziţie, că suntem­ hotărîţi să fa­cem artă din idealurile sociale şi revoluţionare ale partidului nostru, ale poporului nostru, o artă care să deschidă un orizont larg spre viitorul socialist al patriei noastre. întimpinat cu îndelungi aplauze de sutele de artişti prezenţi la inaugurarea expoziţiei, a luat cu­­vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aprecierile secretarului general al partidului la adresa operei artişti­lor noştri plastici, mesajul pe care l-a trimis creatorilor de frumos care, reuniţi la conferinţa lor na­ţională, au reafirmat hotărîrea în­tregii obşti de a duce mai departe tradiţiile luminoase ale plasticii ro­mâneşti, îndemnurile sale ca arta să slujească idealurile poporului, să reflecte năzuinţele şi aspiraţiile sale, lupta pentru progres şi o lume mai bună au găsit un puternic ecou, au fost primite cu deplină aprobare, cu conştiinţa răspunderii ce incumbă artistului-cetăţean al României So­cialiste. Aceste simţăminte şi-au găsit ex­presia în mulţumirile profunde adre­sate secretarului general al partidului de către preşedintele U.A.P., care a relevat că îndemnurile partidu­lui şi cuvintele calde ale tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, adresate a­­cum, ca şi cu prilejul altor întîl­­niri, trec prin inima tuturor artişti­lor plastici. ­ activitatii­­ sportive •. . de masă —­............................. I­mportanta sarcină trasată or­ganizaţiilor noastre sportive de către Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, aceea de a iniţia la fiecare sfîrşit de săptămînă acţiuni cit mai numeroase, cît mai variate şi mai atractive, adresate unei mase largi de cetăţeni, este transpusă sistematic şi consecvent în viaţă. Astăzi, de pildă, programul activi­tăţilor de acest gen, simple şi ne­pretenţioase­­care nu-şi propun să consacre mari campioni, ci doresc numai să ofere posibilitate fiecărui cetăţean de a-şi petrece timpul li­ber într-un mod util şi plăcut) este deosebit de bogat. Vom încerca să spicuim de pe agendă momentele cele mai semnificative ale „dumini­cii sportive“. „CROSUL DE VARĂ" DOMINA ACTUALITATEA BUCUREŞTEANĂ Succesul marcant înregistrat de crosurile primăverii, a determinat organizaţiile sportive ale Capitalei să asigure acestei forme deosebit de eficiente a practicării exerci­ţiului fizic — alergarea — continui­tatea pe parcursul întregului an. A venit, aşadar, rîndul crosurilor de vară, din suita celor 9 prevăzute pină la finele lui 1973. Reamintim că obţinerea a minimum 5 taloane de concurs (condiţia fiind termina­rea cursei) dă dreptul de participare la tragerea la sorţi a unor frumoase premii în materiale şi echipament sportiv oferite de Consiliul munici­pal pentru educaţie fizică şi sport. Astăzi există posibilitatea de a obţi­ne un nou jeton. In sectoarele 3, 5, 6 şi 7 se organizează, începînd de la ora 9, noi ediţii ale atractivei com­petiţii. Locurile de concurs : aleile din jurul stadionului „23 August“, Baza Hipică din Calea Plevnei, Casa de cultură a tineretului „Ecran club“ din şoseaua Grozăveşti, Sta­dionul Străuleşti, de la capătul tramvaiului 6. Totodată, vor avea loc competiţii sportive populare în Parcul Herăs­trău, în pădurea Mogoşoaia, la­­sta­dionul Progresul, un mare concurs de orientare turistică în pădurea Brănești. UN SFiRȘIT DE SĂPTĂMtNĂ DEOSEBIT DE BOGAT Campionatele republicane şcolare şi concursul de atletism al juniorilor CÎTEVA PERFORMANŢE VALOROASE PE STADIONUL TINERETULUI • Mariana Nan peste 50 m la disc • Dorel Cristudor 10,4 pe 100 m • Doina Spina 6,19 m la lungime Leagăn al sportului bucureştean, stadionul Tineretului a fost pur şi simplu inundat ieri de... tinereţe. 897 de atleţi şi atlete,­ reprezentind 95 de cluburi şi asociaţii sportive din 31 de judeţe şi din Capitală, s-au prezentat la startul campiona­telor republicane şcolare şi al con­cursului de primăvară al juniorilor de categoria I. A fost­­ mai înainte de toate — o posibilitate de a tre­ce în revistă rezultatele realizate de atletism în tentativa sa de a-şi extin­de aria, de a-şi mări audienţa la şcolari. Ţinînd seama de faptul că a fost vorba de o participare se­lectivă, prezenţa la startul finalelor fiind condiţionată de realizarea unor haremuri, vom socoti că atletismul cu tentă de performanţă a pătruns in trei sferturi din judeţele ţării, ceea ce este, fără îndoială, îmbu­curător. Mai rămîn însă 8 judeţe, 8­­„pete albe“ pe harta atletică a ţării şi­­ trebuie să recunoaştem în 1973 lucrul nu poate să nu ne dea de gîndit. Dacă vom cerceta cu aten­ţie listele de rezultate realizate­­ în concurs , vom afla şi „îngăduinţa“ cu care au fost socotite trecute nor­mele în multe localităţi şi atunci lista asociaţiilor, cluburilor şi — implicit — a judeţelor este şi mai mare... Imaginea despre grija cu care este privit şi înconjurat atletismul în diferite colţuri ale ţării ne-a fost întregită de defilarea participanţi­lor. Argeşul şi Iaşul au fost sin­gurele reprezentative care au pre­zentat „plutoane“ masive de concu­renţi, echipate uniform, îngrijit, fru­mos. In rest... Ce să mai vorbim ! Toate culorile curcubeului într-o singură... echipă, culori estompate Romeo VILARA Hristache NAUM , (Continuam in pag. a 4-a) M»f ■ V'll'-'l - ■ Ji­ J, Dorel Cristudor câştigă detaşat finala sprinterilor la 100 m Fotografii ! Vasile BAGEAC FESTIVALUL CULTURAL-SPORTIV „STEJARUL" Consiliul judeţean Maramureş pentru educaţie fizică şi sport, în colaborare cu Comitetul judeţean U.T.C. şi Consiliul judeţean al sin­dicatelor, organizează astăzi, în pădurea „Stejarul“ de lingă Fin­­tenşul Mare, o amplă acţiune cul­­tural-sportivă adresată cetăţenilor de toate vîrstele. Vor avea loc în­treceri de gimnastică, scrimă, box, volei, tir (cu arme cu aer compri­mat), ciclism şi jocuri distractive. Un excelent prilej de a petrece o zi frumoasă, într-un cadru deose­bit de pitoresc, în tovărăşia atît de (Continuare in pag. a 3-a) ZIAR AC.CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORI kitelj AWm XXK —Np.»4S9 IBggilI 4 EA<MHI M PANI jgggŞI^^ jjgÉli UN remarcabil succes al boxului romanesc la belgrad i _______________________ C. GRUIESCU Şl S. CUTOV - CAMPIONI EUROPENI ! MIRCI­A TONI Şl AlIC NĂSTAG—MEDALII DE ARGINT • ROMÂNIA PE LOCURII PE NAŢIUNII MEDALII DE AUR, 2ARGINT Şl IDEI BRONZ! BELGRAD, noştri). 9 (prin telex, de la trimişii Gala finală a celei de a 20-a ediţii a campionatelor europene, desfăşurată sîm­­bătă seara în sala Pionir din Belgrad, a consfinţit remarcabilul succes general al boxerilor români la această mare confrun­tare. Evoluind admirabil, Constantin Gru­­iescu şi Simion Cuţov au cucerit victorii clare, certe, îndelung aplaudate de asis­tenţă. Ei au fost încununaţi cu titlurile de campioni ai Europei. Alături de aceşti ad­mirabili reprezentanţi ai pugilismului ro­mânesc, la completarea prestigiosului pal­mares la această ediţie a C.E. au contri­buit şi Mircea Ţone, Alec Năstac — me­dalii de argint, Gabriel Pometcu, Sandu Tîrîlă şi Ion Alexe — medalii de bronz. Sincere felicitări tuturor boxerilor precum şi antrenorilor care i-au pregătit pentru rea­lizarea acestor performanţe care contribuie la sporirea prestigiului sportiv internaţional al ţării noastre. VICTORIA TEHNICII Categoria semimuscă: V. ZA­SÎPKO (U.R.S.S.) b.p. (500) B. Fuciadjiev (Bulgaria). Aşa cum ne-am aşteptat, în partida dintre bulgarul Fuciadjiev şi sovieticul Zasîpko s-au confruntat două tac­tici : ofensiva lui Fuciadjiev şi de­fensiva activă a lui Zasîpko. Bo­xerul bulgar a încercat să se im­pună cu vigoarea şi ambiţia tine­reţii. Mult mai experimentat şi mai bine pregătit tehnic, campio­nul sovietic a profitat de atacu­rile adesea imprudente ale adver­sarului său şi începînd­ din rândul doi a contrar precis, netezindu-şi drumul spre victorie. Finalul a aparţinut în întregime boxerului sovietic, care a primit decizia în unanimitate. SUCCES CATEGORIC Cat­egoria muscă : CONSTAN­TIN GRUIESCU (ROMÂNIA) b.p. (5—0) V. Rodriguez (Spania). Pri­mul dintre boxerii români care a urcat treptele ringului pentru fi­nala­­continentală a fost Constan­tin Gruiescu. Reprezentantul nos­tru a­ început lupta cu un calm de­­săvîrşit (multiplele competiţii in­ternaţionale la care a participat spunîndu-şi cuvîntul în această ul­timă încleştare a categoriei). Gru­iescu a plasat încă din primele minute numeroase directe de stin­gă, care şi-au atins ţinta cu regu­laritate, dublate de excelente cro­­şee de dreapta ce l-au incomodat vizibil pe spaniol. Prima repriză s-a încheiat in avantajul evident al românului. In rândul doi, Ro­driguez a trecut la atac pentru a recupera terenul pierdut, dar pre­cizia directelor lui Gruiescu l-au ţinut la respect. Spaniolul a încer­cat mereu o lovitură decisivă, dar cel care a plasat lovituri puternice, repetate a fost Gruiescu. Spre fi­nalul reprizei, românul a expediat cîteva opercuturi ce au fost aplau­date de spectatorii prezenţi la sala Pionir. Ultimele trei minute au început într-un ritm debordant. Gruiescu, cu avantajul primelor şase minute în faţă, a continuat să practice acelaşi box sigur, econo­mic şi precis, încercările disperate ale spaniolului de a intra în pose­sia titlului s-au lovit de un Gru­iescu pus pe fapte mari,­ care nu a iertat nici o inexactitate a ad­versarului său, şi a punctat din toate poziţiile, eschivînd cu măies-Victor BANCIULESC­I Mihai TRANCA CONSTANTIN GRUIESCU SIMION CUTOV (Continuare in pag. a 4-a) REZULTATE TEHNICE FINALE Categoria semimuscă: Categoria muscă: Categoria cocoș: Categoria pană: Categoria semiușoară: Categoria ușoară: Categoria semimijlocie: Categoria mijlocie mică: Categoria mijlocie: Categoria semigrea: Categoria grea: V. ZASÎPKO (U.R.S.S.) b.p. C. GRUIESCU (România) b.p. A. COSENTINO (Franţa) b.p. S. FORSTER (R.D.G.) b.kp. 1 SIMION CUTOV (România) b.p. M. BENES (Iugoslavia) b.ab. 3 S. CSJEFF (Ungaria) b.p. A. KLIMANOV (U.R.S.S.) b.p. V. LEMESEV (U.R.S.S.) b.p. M. PARLOV (Iugoslavia) b.p. V. ULIANICI (U.R.S.S.) b.p. B. Fud­adjiev (Bulgaria) V. Rodriguez (Spania) Mircea Tone (România) Z. Jovanovici (Iugoslavia) R. Tomczyk (Polonia) A. Kamnev (U.R.S.S.) M. Weidner (R.D.G.) J. Rudkowski (Polonia) A. Năstac (România) J. Gortad (Polonia) P. Hussing (R.F.G.) ALEC NASTAC Campionatele internaţionale de tir ale României­­ .....■ -------------------------------------- ------­TINERII NOȘTRI TRĂGĂTORI SE AFIRMĂ CU AUTORITATE­ A Laurenţiu Ilovici, Ana Buţu şi Graţian Calotă - învingători în ziua a treia • Gheorghe Sencovici con­duce la street, după prima manşă • Proba de pistol viteză a revenit (după baraj) cehoslovacului Vladimir Hurt • Azi, ultima zi a întrecerilor Juniorul român Lau­renţiu Ilovici, unul din­tre câştigătorii din ziua a treia a „internaţiona­lelor“ de la Tunari, a înscris un rezultat de valoare : 596 p la urmă standard 60 de focuri culcat. Foto : Dragoș NEAGU După ce tînărul puşcaş Ilie Co­­dreanu a inaugurat campionatele internaţionale ale României cu o victorie reconfortantă la armă li­beră calibru redus 60 de focuri cul­cat, iată că şi ieri — în ziua a treia a întrecerilor — alţi reprezentanţi ai noii generaţii de trăgători din ţara noastră au realizat rezultate remarcabile. La armă standard 60 de focuri culcat juniori, primele trei locuri au fost ocupate de ţintaşi români. Laurenţiu Ilovici, campio­nul continental, şi-a confirmat va­loarea şi posibilităţile, cucerind titlul cu un rezultat excepţional : 596 p, cu trei puncte peste recordul Eu­ropei. El a fost urmat de Vili Stancu şi Gheorghe Barbu, de asemenea sportivi cu evidente perspective. O evoluţie excelentă au avut şi reprezentantele noastre la pistol sport, probă care a revenit Anei Buţu, pe locul al doilea clasîndu-se Anişoara Matei. Extrem de disputată, conform pre­vederilor, proba olimpică de pistol viteză a oferit un spectacol deosebit de antrenant. A ieșit învingător ce­hoslovacul Vladimir Hurt (locul 9 la J. O.), la capătul unui baraj (3 serii a cîte 4 secunde) pasionant, susţinut în compania spaniolului Jaime Gonzales (locul 5 la J.O.). Egal cu adversarul său în prima şi cea de a treia serie, Hurt s-a arătat superior in seria secundă: 49—47. Dintre pistolarii români, cel mai bine s-a comportat (mai ales în manşa a II-a : 299 p), Marcel Roşea — medalie de bronz, 593 p. Cu un punct mai puţin şi cu trei locuri mai jos s-a situat Dan Iuga. Şi aici, e C. COMARNISCHI (Continuare in pag. a 4-a) CONTINUĂ „MARATONUL" DIVIZIEI A DE FOTBAL VA ADUCE ETAPA DE AZI PRIMELE CLARIFICĂRI? Acum, cînd finalul campionatului e atît de aproape, dar rezolvarea (defini­tivă) a locurilor ce aduc titlul sau... Divizia B atît de departe, rezultatul ori­cărei partide este legat cu mii de fire fie de fruntea clasamentului, fie de Primele patru partide ale programu­lui de azi au tangenţe foarte vizibile cu înverşunata luptă ce se duce în par­tea de jos a clasamentului pentru evi­tarea locurilor 15 şi 16, fiecare dintre ele puţind fi decisiv nu numai pentru echipele care se înfruntă în mod direct, ci şi pentru acelea angajate în această „horă a evitării“. Doar partida de la Petroşani — dacă facem o abstracţie voită, dar desigur nereală, de la dorin­ţa echipei campioane de a-şi onora titlul cucerit anul­­ trecut — poate fi considerată de mijloc. In schimb, ulti­mele trei Jocuri sunt legate direct de lupta­­ce părea aproape Încheiată Înain­coada lui, fie... de amîndouă. Rezultat de mijloc aproape că nu mai există. De altfel, chiar şi programul etapei de azi nu face excepţie de la această regulă. Vi-l reamintim : rea partidei Universitatea Craiova — Steagul roşu) pentru tricourile de cam­pioni. In legătură cu jocul de la Ploieşti să notăm că Universitatea şi Petrolul s-au întîlnit pină acum de 17 ori în campio­nat, bilanţul fiind favorabil craioveni­­lor care au învins de şase ori (faţă de cinci victorii ale ploieştenilor) şi au terminat tot de şase ori la egalitate, gol­averaj : al—19­­în favoarea Universi­tăţii. De regulă fiecare echipă a cişti­­gat meciul susţinut pe terenul său. Intilnirea de la Ploieşti nu eclipsează însă cuplajul m­interbucureştean şi mai ales tradiţionalul derby steaua­­*■ Di­namo. A învinge, pentru Dinamo este acum o necesitate stringentă dacă vrea să se menţină în lupta pentru titlu. Să amintim că Steaua şi Dinamo susţin azi al 50-lea Joc al lor în Divizia A. Un jubileu care se cere onorat — credem — de ambele echipe printr-un joc de calitate. Din cele 49 de meciuri dispu­tate pină acum, steaua a cîştigat 12, 14 s-au încheiat la egalitate iar 23 au revenit lui Dinamo. Raport de goluri: 76—64 în favoarea echipei din şos. Şte­fan cel Mare. In încheiere să reamintim că meciul de la Ploieşti începe la ora 16, (repriza a II-a fiind televizată), iar cuplajul in­­terbucureştean debutează la ora 17.30, cu partida Rapid — Sportul studenţesc, continuîndu-se la lumina reflectoarelor cu steaua — Dinamo. Restul confrun­­­tărilor, la ora 17.30. ' -21 Bucureşti : RAPID (10) — SP. STUDENŢESC (16) STEAUA (6) — DINAMO (2) Un cuplaj pe stadionul „23 August“, incepînd da la ora 17.30 Reşiţa : C.S.M. (11) — „U“ CLUJ (15) Braşov : STEAGUL ROŞU (8) — A S. ARMATA (14) Arad : U.T.A. (13) — F.C. CONSTANŢA (1*) Petroşani : JIUL (9) — P. C. ARGEŞ (4) ploieşti : PETROLUL (7) — UNIVERSITATEA CRAIOVA (1) Cluj : C.F.R. (3) — S. C. BACAU (5) ___________________ CLASAMENTUL 1. Ulliv. CV. 2S 13 8 5 46—31 34 2. Dinamo 25 13 4 8 37—29 30 3. C.F.R. 25 10 10 5 28—22 30 4. F.C. Argeş 26 11 7 8 38—24 29 5. S.C. Bacău 26 11 7 8 30—31 29 6. Steaua 2« 91« 7 33—25 28 7. Petrolul 26 9 8 9 18—26 26 8. Steagul roșu 26 9 7 10 31—19 25 9. Jiul 26 10 5 11 33—36 25 10. Rapid 26 7 10 9 25—23 24 11. C.S.M. Reşiţa 26 7 10 9 29—32 24 12. F.C. Constanţa 26 8 7 11 29—30 23 13. U.T.A. 26 7 9 10 29—33 23 14. A.S.A. 26 11 1 14 32—39 23 15. „U“ Cluj 26 7 8 11 21—39 22 16. Sp. studențesc 26 4 11 11 26—46 19 ­ DUBLĂ VICTORIE A GIMNASTELOR ROMÂNCE ÎN MECIUL CU ECHIPA U. R. S. S. Elena Ceampelea învingătoare la individual compus ! CONSTANŢA, 9 (prin telefon). Cea de a doua zi a meciului in­ternaţional amical dintre reprezen­tativele feminine de gimnastică ale României şi U.R.S.S. a programat exerciţiile liber alese. Dată fiind diferenţa foarte mică dintre cele două echipe, se punea problema ca fiecare team în parte să în­cerce să aibă la activ cît mai pu­ţine ratări, dar acest lucru n-a fost chiar aşa de simplu, întrucît ten­siunea firească a solicitat la ma­ximum sportivele ambelor forma­ţii. Spre meritul lor, gimnastele ro­mânce s-au comportat exce­lent, reuşind — pentru prima dată în istoria întîlnirilor cu re­dutabila garnitură sovietică — să cîştige, şi încă într-o manieră ca­tegorică . Am avut prilejul să le vedem pe fetele noastre extrem de mobili­zate şi ajunse la o maturitate re­marcabilă, evoluînd dezinvolt, cu precizie şi eleganţă, continuînd să meargă, de altfel, pe linia ascen­dentă din ultimele întîlniri inter­naţionale. In mod special se cere a fi subliniată comportarea avută de Elena Ceampelea şi Anca Gri­­goraş, cele mai bune sportive ale noastre în această întîlnire. Formaţia sovietică a trebuit să suporte handicapul serios produs de cele două ratări (surprinzătoare) avute de gimnasta sa nr. 1, Anto­nina Kosel, care a­ greşit ambele să- Constantin MACOVEI (Continuare in pag. a 4-a) MIRCEA TONE

Next