Sportul, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 7729-7754)

1974-04-24 / nr. 7749

O EVOLUŢIE SEMULĂ, O MĂ aTRIBU­IE LA CREŞTEREA PRESTIGIULUI SCRIMEI ROMANEŞTI Comentariu pe marginea comportării sportivilor noştri la CM. de tineret da la Istanbul Pentru scrima românească. Cam­pionatele mondiale de tineret (pînă la 20 de ani) desfăşurate la Istan­bul au fost de departe cele mai fructuoase : două medalii de aur, la floretă băieţi (Petru Adalbert Kuki) şi sabie (Ion Pop), un joc 5 în finala de floretă fete (Magda Bartoş) şi­­ alţi patru trăgători ca­lificaţi în primele 12 locuri (Mar­cela Moldovan, Erwin Kerekes, Marin Mustaţă şi Ion Pantelimo­­nescu). Este un bilanţ care reflec­tă în mod fidel atenţia acordată de antrenori muncii de selecţie şi procesului de instruire in secţii şi la lot, spiritul de dăruire dovedit de tinerii noştri scrimeni şi con­diţiile excelente ce le-au fost asi­gurate pentru a viza şi urca pe primele trepte ale ierarhiei spe­ranţelor, într-o competiţie-record în materie de participare (266 de concurenţi), este posibila o relansare A FLORETEI MASCULINE? Iată gîndul care i-a frămîntat pe antrenorii noştri de floretă îna­inte de C.M. de la Istanbul. Iar prezenţa lui Kuki pe treapta I a podiumului vine să ofere nă­dejdi trainice, într-o companie de elită, în aceeaşi finală cu primii doi clasaţi la ediţia precedentă a competiţiei, de la Buenos Aires (Pietruszka şi Behr), Kuki s-a în­trecut pe sine, demonstrînd nu numai talent, ci şi o pregătire completă, care l-au făcut pînă la urmă invincibil. Kuki şi-a cîştigat, în acest fel, definitiv un loc în prima garnitură de floretă seni­ori, la vîrsta (19 ani) la care mai are dreptul de a participa la încă o ediţie a „mondialelor“ speran­ţelor. Aducerea lui Kuki în lotul rmare" va însemna începutul re­virimentului în floreta noastră masculină, startul în relansarea acestei probe în care am avut sa­tisfacţii majore şi la C.M. (Mont­real) şi la J O. (Ciudad de Mexi­co). Pentru a se ajunge aici, în­­tr-im timp record — astfel ca să reconsiderăm posibilităţile noastre la J.O. din anul 1978 — se face simţită nevoia ca lingă Tiu şi Kuki să vedem exact ce trăgători merită să facă parte din tot, să analizăm cu spirit de răspundere posibilităţile celorlalţi floret­işti seniori şi oricum să deschidem cu mai mult curaj porţile lotului u­­nor elemente tinere, care promit o ascensiune valorică superioară altora­DACĂ AR FI FOST S! AURORA CRISU­­M LOTUL FLORETISTELOR... Este regretul exprimat de mica noastră delegaţie la „Sergi Saragi“, atunci cînd perspectiva unei me­dalii în finala, feminină de floretă începuse să se diminueze. Evident, nu este în intenţia noastră de a minimaliza eforturile Magdei Bar­toş , felul cum s-a angajat în disputa din finală, mai ales în a­­saltul cu Valentina Sidorova, cam­pioana mondială de anul trecut a probei şi indiscutabil cea mai de temut adversară pentru toate concurentele. Bartoş a fost la un pas de victorie. Iar posibilitatea unor succese în continuare în ul­timele două asalturi ar fi adus-o cu siguranţă printre primele trei floretiste. Descumpănită de eşecul (discutabil) la Sidorova, Bartoş n-a mai fost ea, rezumîndu-se ast­fel doar la două victorii... Evoca­rea Aurorei Crişu apare firească, dacă ţinem seama de luciditatea şi impetuozitatea acestei floretiste, de ambiţia ce o animă pe planşă. Absenţa ei a privat lotul nostru de o concurenţă cu mari şanse la medalii şi chiar la titlu. E drept am avut-o pe Marcela Moldovan, o viitoare... Aurora Crişu, care a ajuns pînă în pragul finalei, despărţită doar de o tuşă, în a­­saltul cu Edith Kovács. Marcela Moldovan promite să ajungă o mare floretistă. La ora Istanbulu­­lui, însă, ea a fost handicapată de lipsa unei experienţe competi­­ţionale, de plusul de rutină al al­tor concurente, aflate de două şi chiar de trei ori la C.M. Mai pu­ţin concludentă a fost evoluţia Vioricăi Draga, bună tehniciană, dar foarte ştearsă la capitolul combativitate. Starea febrilă avu­tă în ajunul desfăşurării probei a influenţat vizibil comportarea ei generală. Totuşi, cunoscînd-o şi din evoluţiile anterioare, conside­răm că este necesar să dovedească mai multă tenacitate, mai multă decizie, hotărîre. Altfel, cu scrimă ele demonstraţie, de salon, nu se pot obţine medalii... SPADA, PROBA CEA MAI CONTROVERSATĂ CA REZULTAT... Singura probă în care nu am realizat integral ceea ce ne-am propus a fost spada. Am avut un semifinalist, Kerekes, dar nădăj­duiam într-o prezenţă în finală, prin Szabó sau Angelescu. Szabó a evoluat bine chiar şi în sferturi, unde i-a dat lui Behr o lecţie splendidă de scrimă, pierzînd, însă, la limită două asalturi deci­sive. Fără îndoială că a greşit tac­tic la Istanbul, cu toate că e re­cunoscut ca un mare strateg. O primă contradicţie. Apoi, Angeles­cu. După un prim tur trecut cu brio (fără nici o înfrîngere) rămî­ne în turul 2, eliminat de un con­curent necunoscut, care avea să dispară la rîndu-i din competiţie. A doua contradicţie. Ca şi în ca­zul Marcelei Moldovan, lipsa de rutină l-a făcut pe Angelescu să nu se afle cel puţin între semifi­­nalişti­ Se înţelege că retuşurile de ordin tactic vor fi determinante în cristalizarea unor succese în viitor pe măsura talentului şi muncii conştiincioase care carac­terizează pe tinerii noştri spadasini, pe Szabó şi Angelescu mai ales, titulari posibili în totul olimpic pentru Montreal. SABRERII — COMPORTARE MERITORIE, MAXIMUM DE EFICIENTA ! Aceasta ar fi în esenţă caracte­rizarea tinerilor noştri sabreri. Pop a fost net cel mai eficace dintre Analişti, In timp ce Mostar şi Pantelimonescu au luptat cu mult aplomb, ajungind în semifi­nale. Pop rămîne Incontestabil, cel mai bun produs al săbiei din actuala generaţie, trăgător care — ca şi Kuki — şi-a cîştigat defini­tiv locul între seniorii fruntaşi. Un sabrer complet, inteligent şi lucid. Iar Mustaţă şi Pantelimo­nescu, scrimeri în plină formare şi maturizare, promit să-l urmeze îndeaproape. Nu există nici un dubiu că aşa se va întîmpla dacă cei doi foarte tineri sabreri vor lucra şi mai mult pe atac, pentru accelerarea finalurilor de acţiuni ofensive, pentru îmbunătăţirea tehnicii de deplasare pe planşă şi paralel pentru sporirea încrederii în munca lor, în posibilităţile lor. Oricum Pop—Mustanţă—Pantelimo­nescu reprezintă un trio de aur pentru sabie, cu perspectiva de consacrare în 2—3 ani. Punem punct comentariului nos­tru, nu înainte de a evidenţia mo­dul cum federaţia de resort a în­ţeles să sprijine activitatea spor­tivilor şi antrenorilor şi mai ales felul cum s-a orientat, trimiţînd la Istanbul, lingă trăgători o e­­chipă de tehnicieni inspirat alcă­tuită. O asemenea orientare o aşteptăm şi la viitoarele mari e­­xamene competiţionale ale scrimei româneşti. Tiberiu STAMA TINERII BOXERI ROMÂNI VICTORIOŞI ÎN ALGERIA Echipa reprezentativă de box (ti­neret) a ţării noastre s-a înapoiat din Algeria, unde a participat la un sta­giu de pregătire, alături de pugi­­liştii ţării gazdă, susţinînd şi un meci cu selecţionata Algeriei. Datorită fap­tului că gazdele n-au avut o echipă completă (fără reprezentanţi la cate­goriile mari), s-au disputat numai opt meciuri oficiale. La sfîrşitul unei reuniuni reuşite, disputată în sala unui mare cinematograf din Alger, tinerii pugilişti români au obţinut victoria cu scorul de 12—4. La acest succes şi-au adus contribuţia Niţă Robu (muscă), Xuti Tudor (pană), care au obţinut victorii prin abandon, Constantin Buzduceanu (cocoş), Flo­rian Ghiţă (semiuşoară) şi Carol Hajnal (uşoară), care şi-au depăşit adversarii la puncte. Damian Cimpo­­ieşu (semmiijlocie) şi Pavel Istrate (mijlocie mică) au obţinut rezultate de egalitate. Singurul pugilist din formaţia noastră care a coborit în­vins treptele ringului a fost „semi­­musca“ Dumitru Negru. Considerăm interesant de amintit faptul că antrenorul echipei naţionale a Algeriei este fostul campion olim­pic de la Tokio, sovieticul Stepaşkin. Din relatările antrenorului T. Ni­­culescu, cel care i-a însoţit pe bo­xerii români în Algeria, am reţinut faptul că echipa ţării noastre (cu excepţia lui D. Negru) s-a comportat foarte bine, iar perioada de pregătire efectuată în capitala Algeriei, împreu­nă cu sportivii țării gazdă, a fost binevenită. în semifinalele turneului candidaţilor TIGRAN PETROSIAN LA PRIMA VICTORIE MOSCOVA, 23 (Agerpres).­­ Fostul campion al lumii, Tigran Petrosian, a obţinut prima victorie în meciul pe care-l susţine, la O­­desa, cu Viktor Korciioi în cadrul semifinalelor turneului candida­ţilor la titlul mondial de şah. în partida a patra, Petrosian a cedat încă de la primele mutări un pion, în schimbul unei poziţii mai dinamice a pieselor sale. In continuare, el a atacat precis, cre­­îndu-şi o poziţie superioară. în vă­dită dificultate, Korcinoi a depăşit timpul regulamentar de gîndire, cedînd la mutarea a 30-a. Scorul meciului este acum 21/*—Vh în fa­voarea lui Korcinoi. La Leningrad, în meciul dintre Boris Spasski şi Anatoli Karpov, a cincea partidă s-a încheiat remiză, după întrerupere. Scorul se menţine egal, fiecare dintre jucătorii avind cite o victorie și trei remize : 2*/1—2*/1. LA CEA DE A 9-a EDIŢIE A C.E. DE TENIS DE MASĂ TITLURILE CONTINENTALE, ACCESIBILE EOAR JUCĂTORILOR OFENSIVI Una dintre cele mai reuşite ediţii ale campionatelor europene de te­nis de masă a fost cea recent în­cheiată la Novi Sad. Mai ales pe planul valorii şi spectaculozităţii, întrecerile au atins cotele poate cele mai ridicate din istoria de 16 ani a prestigioasei competiţii. Numeroşii specialişti şi comentatori ai ziarelor şi posturilor de radio şi televiziune au fost unanimi în aprecierile lor privind nivelul înalt al meciurilor, iar cascadele de aplauze ale tribu­nelor arhipline au subliniat, în dese rânduri, dinamismul jocului de­­demonstrat de majoritatea concu­renţilor, fete şi băieţi. In general, cei mai mulţi dintre protagonişti s-au arătat în exclusi­vitate adepţii acţiunilor ofensive, cîştigătorii mai ales, campionii Eu­ropei fiind toţi­ atacanţi prin ex­celenţă. Cu precădere la băieţi, au abundat atacurile şi contraatacuri­le executate într-o viteză debor­dantă, cu continue schimbări de direcţie. O adevărată pledoarie pentru eficacitatea şi frumuseţea acestui gen de joc a constituit-o fi­nala masculină de simplu, Orlow­­ski—Gergely, apreciată drept una dintre cele mai valoroase şi atrac­tive partide ale campionatelor. Şi ca să dăm doar un singur exemplu din competiţia feminină, ne vom referi la semifinala de simplu, Ma­gos—Rudnova, unde, iniţial, favori­tă pornea reputata sportivă sovie­tică, dar cîştigată în cele din ur­mă de redutabila ei adversară,­­da­torită unui plus de iniţiativă şi a unei incisivităţi sporite în lovituri. Sigur, o asemenea manieră de joc presupune o automatizare perfectă, o judecată şi o orientare tactică in­stantanee, ca şi o pregătire fizică superioară (execuţii rapide şi mo­bilitate de felină). Prin urmare, este necesară, o instruire complexă nu la modul general, ci extrem de amănunţită, pe fiecare factor, pe fiecare procedeu. Ca să nu mai vorbim şi de importanţa capitală a pregătirii psihologice. Th ritmul de joc rapid care se impune astăzi cu atîta pregnanţă, o indispoziţie de citeva clipe, sau o cădere mo­mentană pot fi fatale nu numai în finaluri. Maria Alexandru a con­dus cu 10—9 în setul decisiv cu Riedlova, dar o pasageră scădere de potenţial a permis adversarei să se distanţeze şi să cîştige cu 21—11 ! Este cu atît mai lesne de înţeles ponderea acestui factor în­tr-o partidă dintre doi jucători a căror armă principală este numai atacul, cînd anticipările şi riposte­ • Succesul ping-pong-iştilor maghiari • Noul campion al Europei, cehoslovacul Milan Orlov­­ski — demn succesor al reputaţilor săi înaintaţi, Vana şi Andreadis­ ­e se declanşează cu iuţeala ful­gerului. In contextul jocului sută la sută ofensiv care se practică în ultima vreme şi în Europa — nu este pro­babil întîmplător faptul că anul trecut, la C.M. de la Sarajevo, în­tre primii opt clasaţi s-au aflat şapte sportivi continentali — con­cepţia defensivă pierde vizibil te­renul. Chiar şi o jucătoare de ta­lia Măriei Alexandru, recunoscută pentru apărarea ei, uneori inexpug­nabilă, nu ar fi putut să facă faţă atacurilor vehemente, puternice şi precise ale adversarelor, dacă nu ar fi trecut deseori şi la o ofensivă susţinută. Lucru posibil la prima noastră jucătoare pentru că ea ştie să şi atace. Altfel, aşteptînd greşea­la adversarului sau aplicarea regu­lii activizării s-ar dovedi insufi­ciente atîta timp cît un jucător nu şi-a însuşit bine cel puţin o lovitu­ră de atac, nu este învăţat să ac­ţioneze şi într-o asemenea manieră. Că stilul ofensiv a fost predomi­nant la Novi Sad, mai cu seamă la băieţi, este ilustrat şi de faptul că între jucătorii clasificaţi în sfer­turile de finală, şapte din opt sunt atacanţi, excepţie făcînd doar fran­cezul Secretin, iar la fete, din cele patru semifinaliste. Magos, Rudno­va şi Hellmann sunt cele mai au­tentice reprezentante ale aceluiaşi stil. Aşadar, fără iniţiativă, fără atac este greu de conceput, aproape imposibil ca vreun ping-pong-ist, fie el cît de valoros, să devină un mare campion. De altfel, pe lista noilor deţinători ai titlurilor con­tinentale figurează numai figuri proeminente în concernul interna­ţional al acestui sport, exponenţi ai acţiunilor dinamice. Chiar şi noul val s-a relevat numai prin ju­cători excelenţi atacanţi : Orlow­­ski, Gergely, Wikstrom, Ann Chris­tine Hellmann, Hana Riedlova. In sfîrşit, cea de a 9-a ediţie a „europenelor“ a adus un succes deosebit ping-pong-iştilor maghiari care au fost prezenţi în şase finale, cîştigînd trei. Tot competiţia de la Novi Sad a certificat şi superiorita­tea netă a echipei masculine sue­deze (campioană pentru a şasea oară consecutiv), valoarea incontes­tabilă a for­maţiei feminine a U.R.S.S. — (deţinătoare a titlului) şi a cuplului Rudnova—Gomozkov (învingător de patru ediţii) şi a Noul campion al Euro­pei cehoslovacul Milan Orlowski, într-o spec­taculoasă acţiune de atac confirmat ascensiunea evidentă a noului campion continental, ceho­slovacul Milan Orlowski, un jucător pe cît de talentat pe atît de sîrgu­­incios şi ambiţios. Oricum, afirma­rea puternică a şcolii ungare de te­nis de masă ne evocă parcă o re­venire la superioritatea tradiţiona­lă a reprezentanţilor ei, de acum citeva decenii, iar Cehoslovacia are în Orlovski un jucător de clasă înaltă, demn de înaintaşii săi, ce­lebrii Bohumil Vana şi Ivan An­dreadis. Referirile privind evoluţiile spor­tivilor români într-un număr viitor. Constantin COMARNISCHI LA DOUA SAPTAMtNI ÎNAINTEA FINALEI TENISULUI „INDOOR­ NEWCOMBE ŞI NASTASE ÎN FRUNTEA LISTEI! La mai puţin de două sâptămînî înaintea mult aşteptatei finale de la Dallas, lotul „celor 8“ care atacă titlul mondial al tenisului de sală este aproape complet. Sunt cunoscuţi FINALIŞTII DE LA DALLAS (In ordinea punctajului) 1. JOHN NEWCOMBE (Australia) 2. ILIÉ NASTASE (România) 3. ROD LAVER (Australia) 4. ARTHUR ASHE (S.U.A.) 5. BJÖRN BORO (Suedia) «. TOM OKKER (Olanda) 7. STAN SMITH (S.U.A.) «. 7 şapte dintre finalişti, mai rămîne în­­discuţie un singur loc, pentru care se va da o luptă acerbă în a­­ceastă ultimă săptămînă de turnee care a mai rămas în calendarul W.C.T.-ului. Fruntaşi incontestabili şi capi de serii ai marii finale, sînt australia­nul John Newcombe şi românul Ilie Năstase. Ei au acumulat cele mai multe puncte, lăsînd la distanţă pe toţi ceilalţi. Fapt remarcabil pen­tru Năstase, el îşi asigurase primul loc în grupa „roşie“ încă înainte, ultimul turneu, cel de la Johannes­burg, la care n-a luat startul, ca şi secundul său , Okker, de altfel. Doi neasemuiţi aşi ai rachetei şi mari rivali vor conduce tabloul turneu­lui final, de la 8 la 12 mai. Iar dacă de data aceasta calculul hîr­­tiei va fi respectat, tot ei trebuie să se întâlnească și în ultimul meci, cel decisiv pentru desemnarea cam­pionului mondial ,,indoor“. Cine va fi al optulea finalist ? Deocamdată, pe acest ultim loc este Tom Gorman, dar — terminîndu-se turneele primei grupe — ei con­tinuă să fie serios „talonat“ de Jan Kodes și Aleksandr Metreveli. Pri­mului îi este necesară o prezență în sferturi de finală la Denver (35 p), celui de al doilea o semifi­nală, la St. Louis (20 p), pentru a-l întrece pe linia de sosire pe ame­rican. Pasionant... Mai trebuie remarcată schimbarea de lider la „verzi“, unde veteranul Laver ia locul unui Ashe, aparent în declin. Apoi calificarea suede­zului Bjorn Borg, care la numai 17 ani intră în eșalonul marilor cam- !■ rxt PE TERENURILE DE TENIS JOHANNESBURG — Finala campionatelor sud-africane, contând pentru grupa I a Circuitului WCT se dispută între John Alexander (Australia) și Andrew Pattison (Rhodesia). In semifinale, Alexan­der l-a întrecut cu 6—4, 7—6 pe americanul Tom Gorman, iar Pat­tison a dispus cu 6—4, 3—6, 6—4 de Cliff Drysdale (R.S.A.), ST. LOUIS — In ultimul turneu al grupei a Il-a W.C.T. tenismanul sovietic Aleksandr Metreveli l-a învins cu 3—6, 6—3, 6—2 pe ame­ricanul Jack Gorsuch. Alte rezul­tate : Sid Ball (Australia) — Jiri Hrebec (Cehoslovacia) 6—2, 6—4, Ross Case (Australia) — Raz Reid (S.U.A.) 7—6, 6—4 ; Jaime Fillol (Chile) — Bill Heinbecker (S.U.A.) 6—1, 6—3; Barry Phillips Moore (Australia) — Torben Ulrich (Da­nemarca 6—4, 6—6). DENVER — în grupa a IlI-a W.C.T., englezul Mark Cox l-a e­­liminat cu 6—3, 6—3­­­e japonezul Jun Kamiwazumi. Alte rezultate: Tom Leonard S.U.A.) — Antonio Munoz (Spania) 6—7, 6—3, 6—4 ; Haroon Rahim (Pakistan) — Roy Barth (S.U.A.) 2—6, 6—2, 6—2 ; Graham Stilwell (Anglia) — Dick Dell (S.U.A.) 6—2, 6—4. BARCELONA — Proba de sim­plu a revenit italianului Paolo Bertolucci, învingător cu 6—4, 6—3 în finala susținută cu francezul Francois Jauffret. In finala pro­bei de dublu, cuplul J. Andrews (Columbia) — S- Krulewitz (S.U.A.) a întrecut cu 4—6, 7—6, 7—5 pe­rechea argentiniană J. Ganzabal — Tj AWsir&T REUNIUNE F.I.L.T. LA MOSCOVA MOSCOVA, 23 (Agerpres). — Co­mitetul director al Federaţiei inter­naţionale de tenis s-a întrunit la Moscova, pentru a pregăti agenda de lucru a Adunării Generale a F.I.L.T., programată, in luna iulie, in Olanda. Comitetul director a cerut ca pe or­dinea de zi să fie inclusă din nou propunerea excluderii Republicii Sud- Africane din „Cupa Davis“. Va fi luată în studiu propunerea ca, pe viitor, întilnirile din „Cupa Davis“ să poată fi jucate și pe teren acoperit. Nu a fost adoptată nici o decizie cu privire la campionatul american intercraşe (W.T.T.), ce urmează să înceapă la 6 mai. Poziţia F.I.L.T. faţă de W.T.T. va fi precizată cu ocazia adunării generale. GIMNASTUL SORIN CEPOIU ÎNVINGĂTOR LA PLOVDIV SOFIA, 23 (prin telefon, de la co­respondentul nostru). Echipele repre­zentative de gimnastică (juniori) ale Bulgariei și României s-au Întîlnit la Plovdiv, in sala Ceaika, într-un meci international prietenesc. Concursul a prilejuit o întrecere spectaculoasă, cu multe exerciţii valoroase din punct de vedere tehnic. O comportare re­marcabilă a avut sportivul român Sorin Cepoiu, clasat pe primul loc la trei aparate (inele — 9,60, paralele — 9,50, bară fixă — 9,55), precum şi la individual compus. Iată primii clasați la individual compus : Sorin Cepoiu — 55,50 , urmat de bulgarii S. Naro­­difcian cu 54,10 și R. Abadjiev cu 54,05. Pe echipe victoria a revenit gazdelor cu 269,25 la 265,15. H. TOMA TELEX • TELEX • TELEX •TELEX • TELEX In runda a 10-a a turneului internaţional de şah de la Vonjacka Banja, Nikolici l-a învins pe Janosevici, iar Rajkovici a cîştigat la Krinici. Partidele Radulov — Simici, Taimanov — Matulovici şi Dely — Sibarevici s-au încheiat remiză. Cele­lalte partide, printre care Victor Ciocâl­­tea — Țvetkovici s-au întrerupt. Lider al clasamentului continuă să fie Sax (Ungaria) cu 7 p (1), urmat de Taima­nov (U.R.S.S.) — 6% p, Dely (Ungaria) și Simici (Iugoslavia) — cite 5 p/1 p (1) etc. Victor Ciocâltea se află pe locul 13 cu 3 p și două partide întrerupte. La Budapesta s-a disputat meciul dintre echipa locală Ferencváros şi formaţia franceză Boulogne Billancourt, contind pentru semifinalele „Cupei oraşelor tir­­guri“ la tenis de masă feminin. Spor­tivele maghiare au obţinut victoria cu scorul de 5-0. După consumarea a g runde. In turneul internaţional de şah de la Las Palmas continuă să conducă maestrul islandez Olaffson cu 4*/1 p şi o partidă între­ruptă, urmat de Beliaski (U.R.S.S.) — 4 p, Garcia (Cuba), Browne (S.U.A.) — 3V1 P (1), Liubojevici (Iugoslavia), Bo­­lugaevski (U.R.S.S.) şi Larsen (Dane­marca) — 3*/1 p etc. In runda a 6-a, Polugaevski a remizat cu Larsen, re­zultat consemnat şi în partidele Hartston — Ribly, Pomar — Medina şi Liubojevici — Beliaski. Celelalte par­tide s-au Întrerupt. Federaţia de ciclism din R.D. Germană a selecţionat, în vederea celei de-a 27-a ediţii a Cursei Păcii, următoarea echipă: Dieter Gonschorek, Wolfram Kühn, Mi­chael Milde, Michael Schiffner, Karl Diers, Hans Joachim Hartnick. Veteranii echipei­ Gonschorek şi Kuehn s-au cla­sat pe locul 3 la ediţiile din 1969 şi res­pectiv 1972. Tradiţionalul cros al ziarului „Pravda“ s-a desfăşurat anul acesta în oraşul Frunze, reunind peste 1 500 de concu­renţi „Cursa aşilor“, disputată pe dis­tanţă de 8 000 m, a revenit lui Anatoli Badrankov, cronometrat cu timpul d­e 24:53.4. Proba feminină a fost­ cîştigată de Tamara Panghelova, care a parcurs 2 000 m în 6:16,2. Concursul internaţional de motocros, desfăşurat în circuit la Barcelona, a fost cîştigat de sportivul american Jim Lee Pomeroy („Bultaco“) care, in cele două manşe, a totalizat 2 p. Pe locurile următoare s-au clasat spaniolul Jorge Capapey („Bultaco“) — 6 p şi francezul Claude Jobie („Montesa“) — 7 p. Cursa automobilistică internaţională (for­mula 5 000) desfăşurată pe circuitul de la Brands Hatch, a fost cîştigată de pilotul englez Brian Evans care a con­curat pe o maşină „Lola Chevrolet“, învingătorul a parcurs 120 km in 44:59,6, cu o medie orară de 159,600 km. Pe locul secund s-a clasat englezul Brian Redman („Lola Chevrolet“), care a rea­lizat cel mai rapid tur de circuit, cu o medie orară de 163,980 km. Localitatea suedeză Saala a găzduit re­cent întîlnirea internaţională amicală de gimnastică dintre selecţionatele feminine ale Belgiei şi Suediei. Sportivele bel­giene au terminat învingătoare cu scorul de 330,80 — 322,85 p. La individual com­pus, pe primul loc s-a clasat Christiane Leysen (Belgia) cu 68,05 p urmată de Pia Fredriksson (Suedia) — 66,70 p. Consiliul mondial al boxului a hotărlt să declare vacant titlul mondial la ca­tegoria mijlocie (deţinut de Carlos Mon­ton), autorizînd un meci oficial între americanul Benny Briscoe şi columbia­nul Rodrigo Valdez. întîlnirea ar urma să se dispute, la 25 mai, la Monte Carlo. Cea de-a 22-a ediţie a competiţiei inter­­naţionale cicliste „Circuitul Sarthe“ s-a încheiat cu victoria rutierului sovietic Skozîrev, secundat, la 1:51,0, de fran­cezul Meunier Cunoscutul ciclist polonez Ryszard Szurkowski a ocupat locul 21, la 8:09 de învingător. In clasamentul fi­nal pe echipe, pe primul loc s-a situat U.R.S.S. urmată de formaţiile A.C.B.B. (Franţa) — la 8:45, şi Poloniei — la 12:32. Ultima etapă a cursei, desfăşu­rată pe traseul Sabie — Le Mans (172 km), a revenit lui Lihaciov (U.R.S.S.) cu timpul de 4 : 37:14. MONDIAL GRUPA I (roşie) 1. Năstase 457 n; 2. Ókker 330 r> ‘ 3. Gorman 302 p; 4. Pitici 244 p; 5. Drysdal© 242 p; 6. Pattison 194 p; 7. Alexander 182 p; 8. Riessen 164 p; 9. Rocha 160 p; 10. McMillan 130 p. GRUPA 2 (albastră) 1. Newcomb* 472 p; 2. Smith 315 p; 3. Metreveli 272 p; 4. Stockton 222 p; 5. Hrebee 184 p; 6. Borowiak 159 p; 7. Ramirez 127 p: 8. Fillol 126 p; 9. Case 125 p; 10. Masters 101 p. GRUPA 3 (verde) 1. La ver 375 p: 2. Ashe 360 p: 3. Borg 350 p: 4. Kodes 290 p: 5. Cox 207 p; 6. Taylor 162 p: 7. Dibbs 155 p: 8. Parun 142 p; 9. Tanner 137 p; 10. Panatta 132 p. • In clasamentul primei grupe nu este inclusă finala de la Johannes­burg, unde Pattison sau Alexander urmează să mai primească 20 p. CLASAMENTELE CIRCUITULUI pioni. In această grupă, din păcate, Ion Ţiriac, mai coboară un loc, fiind acum al 12-lea, clasament to­tuşi onorabil pentru dificultatea competiţiei. Deci, sintem­ în ultima săptămînă a Circuitului W.C.T. La sfîrşitul ce­lei următoare se dispută turneul fi­nal al­ competiţiei de dublu, iar peste încă o săptămînă asistăm la startul ultim și cel mai interesant: finala probei de simplu ! Bd. V. LA BUDAPESTA) VIRGINIA IOAN­* 1,85 M la Înălţime ! Luni după amiază, pe Népsta­dion din Budapesta s-a desfăşurat un concurs internaţional de atle­tism, la care au luat parte şi cîţiva atleţi români. In ciuda timpului ne­favorabil (ploaie şi vînt), Virginia Ioan a reuşit o foarte bună perfor­mantă, cîştigînd proba de săritură in înălţime cu 1,85 m (cel mai bun rezultat al său din acest an). Alte performanţe ale atleţilor noştri: Ilie Floroiu 8,06,2 la 3 000 m, Z. Szighiarto 2,04 m­ la săritura în înăl­ţime, Viorel Suciu 22,1 la 200 m. U H/B !^ljp! ! 57TROFEUL SOFI­ V* LA BASCHET, MASCULIN IN PRIMUL MECI: SOFIA - BUCURESTI 87-79 SOFIA, 23 (prin telefon, de la co­respondentul nostru).­­ In sala de sport Festivalna din capitala Bulga­riei a început astăzi (n. r. ieri), cea de a XIV-a ediţie a „Trofeului Sofia“, competiţie internaţională de baschet la care iau parte echipe reprezenta­tive masculine ale cîtorva capitale: Bucureşti, Viena, Fraga, Phenian, Sofia (grupa I), Atena, Berlin, Var­şovia, Moscova şi Havana (grupa a II-a). In­ primul meci, echipa Bucu­­reştiului a întîlnit formaţia Sofiei. La capătul unui meci strips, victoria a revenit formaţiei gazdă cu scorul de 87—79 (43—39). Baschetbaliştii români nu au prestat un joc la valoarea po­sibilităţilor pe care le-au demonstrat cu alte ocazii, ei nereuşind să se impună­­ la capitolele organizării în apărare şi aruncărilor de la dis­tanţă. Mai mult, bucureştenii nu au ştiu să profite de faptul că în min. 14 Golomeev — valorosul pivot bul­gar — a fost schimbat din cauza a­­cumulării a patru greşeli personale. Singurul care a evoluat la un nivel ridicat în formaţia română a fost Popa. Au marcat : Molnár 11, Cernát 4, Tarău 9, Oczelak 6, Popa 28, Czmor 7, Niculescu 4, Braboveanu 8, Georgescu 2 (au mai jucat Mănăilă şi Paşca) pentru echipa Bucureşti, respectiv Iosipov 19, Pandov 16, Ro­­mansky 4, Golomeev 12, Hristov 14, Sarkov 8, Petrov 10, Iankov 4. Au ar­bitrat Grigoriev (U.R.S.S.) şi Mizotio­­tis (Grecia). Alte rezultate : Viena — Phenian 95—87 (47—39), Moscova — Berlin 65—48 (40—24). Miine (n. r. azi) reprezentativa Bucureştiului întilneşte formaţia ora­şului Phenian. TOMA HRISTOV COPIII ÎNVAŢĂ Ziarul „DEUTSCHES SPORTECHO“ din Berlin, ocupîndu-se de vîrsta i­­deală pentru învăţarea înotului, scrie sub titlul „Copiii învaţă craulul“ ur­mătoarele : „Să ne imaginăm că sîntem in a­­nul 2­000... şi asistăm la campionatele europene de inot. Opt mame îşi în­soţesc fetiţele pînă in apropierea ba­zinului, dar îndată ce se aude fluie­rul arbitrului, ele sînt nevoite să-şi părăsească odraslele... Fetiţele se ca­ţără anevoie pe blockstarturi şi aş­teaptă cu emoţie cursa... începe pro­ba de craul, şi după ce se parcurg lungimile de bazin prevăzute de re­gulament, acele cronometrelor indică 45,6 pentru învingătoare... Fireşte, cele de mai sus nu sunt altceva de­cit rodul fanteziei... Am început cu aceste rinduri, pen­tru că puţin adevăr in privinţa ob­ţinerii marilor performanţe la înot de către sportivii de vîrstă din ce in ce mai mică există totuşi. Chiar dacă niciodată un mare campion nu va avea 3 ani, trebuie să admitem touşi, că, la această vîrstă, copilul trebuie să înveţe să înoate, să intre în regimul unui antrenament din ce în ce mai riguros. Dr. Gerhard Le­­win, din Neubrandenburg, un reputat specialist în problemele înotului la copii, scrie în manualul său că „pro­cesul de creştere şi dezvoltare al u­­ oivryein v­i sporteeno­ nul înotător durează circa 10—12 ani. Cu alte cuvinte, un copil care învă­ţase să înoate la 3 ani, poate deveni un mare campion la 13—15 ani, sau chiar mai devreme“. Exemplele sunt nenumărate. Australianca Use Kon­rads a stabilit în cariera ei 12 recor­duri mondiale, dintre care primul a fost obţinut in 1958, cind împlinise doar 13 ani. Şi Jennifer Tural, tot din Australia, avea doar 13 ani cind devenise recordmană a lumii. Ulrike Richter din R.D.G. a ajuns in po­sesia recordului la 14 ani, iar feno­menalul rezultat al lui Stephen Hol­land pe 1 500 m a fost realizat la 15 ani. De fapt „grădinița de copii a înotătorilor“ nu este o noutate. In 1932, japonezul Kyoso Kitamura de­venea campion olimpic pe 1 500 m la vîrsta de 14 ani... Vom avea campioni olimpici şi re­cordmani mondiali la 12—14 ani, dar acest lucru va fi posibil —­aşa cum arată actualele statistici — numai dacă înotul se învaţă şi apoi se practică intens, timp de cel puţin 10 ani“. the surpat times VISURI SPULBERATE Una dintre cele mai mari gazete britanice „THE SUNDAY TIMES“ scrie, cu prilejul retragerii din activi­tatea sportivă a aruncătorului de greutate Jeff Tyll, participant la O­­limpiada 1972 . „E desigur normal ca un atlet să se retragă la un moment dat, atunci cînd performanţele sale încep să sca­dă, cînd treburile personale sau sta­rea sănătăţii nu îi mai permit o ac­tivitate competiţională regulată. Gă­sim însă cu totul anormal ca un a­­tlet să părăsească stadionul pentru motivele pe care le va mărturisi în­suşi atletul Jeff Tyll în declaraţia ce ne-a făcut : „In 1967 am fost selecţionat pentru reprezentativa de atletism a Angliei. Mi-am dat seama că îmi va fi greu să mă pot măsura cu atleţi de re­nume mondial şi la sfatul unui far­macist am început să urmez un tra­tament cu produse steroide. Rezulta­tele au început să crească rapid, ca şi greutatea mea corporală. Am a­­juns destul de repede la 123 kg. Dar performanţele mele erau instabile şi, după insuccesul înregistrat la Mün­chen, m-am adresat unui medic care a constatat grave tulburări endocrine şi cardiace. A trebuit să abandonez sportul, de care imi legasem atitea visuri tinereşti. Dacă aş fi continuat să mă antrenez in mod loial, aşa ceva nu s-ar fi întimplat. Poate că cei ce vor citi declaraţia aceasta, vor re­flecta asupra ei“. SENZAŢII TARI Săptăminalul sportiv american „SPORTS ILLUSTRATED“ scrie des­pre un nou sport, care pasionează publicul de peste Ocean : „Se pare că spectatorului sportiv de azi îi trebuie senzaţii din ce in ce mai tari. Nu-i mai ajung jertfele concursurilor automobilistice, nici bo­xerii traumatizaţi în ring, fracturile oferite de fotbalul american şi de concursurile de schi profesionist nu-l mai satisfac. O nouă formă de „sport“ şi-a făcut apariţia pe pirtiile marilor trambuline. Săritura cu schiul este însoţită de salturi mortale şi alte pro­cedee din arsenalul circului. Acroba­ţia schiului face furori în S.U.A. şi SPORTS ILLUSTRATED în unele ţări vest-europene. Cit de puţin are a face cu adevăratul sport acest gen de spectacol reiese şi din porecla de „hot-dogs“ pe care i-au dat-o inşişi spectatorii.­­Numele este împrumutat de la cîrnăciorii calzi ce se vind de către negustorii ambulanţi ce circulă in mijlocul publicului la marile concursuri.­­Numai că această acrobatică nu este făcută doar de dragul sportului, ci, asemenea consolei sale de la circ, pe bani peşin, din ce în ce mai mulţi bani, pe care trebuie să-i plătească spectatorul, preferind în materie de „hot-dogs“ pe aceia ce se pot mînca cu muștar...“ Redacţia şi administraţia: Bucureşti, str. Vasile Conta nr. 16; telefoane: centrala n.10.05 ; secţia corespondenţi 1151.09; interurban 72 şi 286 ; telex: 11180 sport . Tiparul: L P. „Informaţia“, Bucureşti, 40.368

Next