Sportul, august 1981 (Anul 37, nr. 9848-9872)
1981-08-01 / nr. 9848
TINERI INTRE TINERI... PRIMUL CONTACT CU MARELE ATLETISM! Cu unele exceptii — am lice : Florenda Cräciunescu, Elena Tartja, ibola Korodl si incä elteva — lotul de atletism al tärii noastre participant la Universiadä a fost foarte tinär, nu doar sub raportul anilor de viatä, dar sob acela, mai ales, al anilor de activitate atleticä competitionalä. Exceptiile au in vedere aceste citeva sportive care au trecute in palmares participäri la unele mari competitii Internationale (O-ympiadä, „europene" etc.), pentru cä grosul lotului, ca sä cleem n$a, a luat abia acum, la universiada de la Bucure§ti, contactul cu marele atletism, spre cinstea celor mai multi* acest contact a fost rodnic, sub aspectul performante!, al clasariii! chiar al recompense! (a se citi: medalii!). Cu un an in urma, marele atletism nici n-avea habar de existenta ca performeri autentici a unora dintre sportivi nostri, cum ar fi Ani$oara Cu$mir $i Vali ^onescu, György Marko $i Gheorghe Lina, Pal Palffy $i chiar Doina Melinte, de§i aceasta din urma s-a aflat, in iulie trecut, printre concurentele la 800- le Olimpiadei , ХХП-а etc. Intr-un singur an saltul lor de calitate a fost de-a dreptul impreeionarii ,?i Universiada bucuresteana l-a confirmat pe de-a Intregul ! Campioana olimpica Tatiana Kolpakova a trecut prin serioase emotii mai inainte de a fi reu$it sarbtura de „aur44, reprezentantele noastre Ani?oara Cu§mir $i Vail Ionescu oferindu-i e replies puternicä. $i a nu se uita` Ani$oara n-are decit 19 ani, iar Vali, 21 $i cä dacä ar fi sä ne orientäm doar dupä concursul Universiadei, prima a marcat un progres de 24 cm fatä de cel mai bun rezultat al anului trecut (6,77 m fatä de 6,53 m), a doua de 7 cm. György Marko (7 ani) in sezonul trecut, nici mäcar nu figura printre alergätorii de la lOOOO m, pentru bunul motiv cä abia in 1981 el a luat primul säu start pe aceastä distantä pi cä la Universiadä s-a aflat doar la a... treia cursä de 10 000 m din viata sa. Färä sä se fi arätat cit de cit impresionat de faima unora dintre adversari, de performantele lor anterioare, Marko $i-a fäcut cursa, o cursä curajoasä, bine orientatä tactic. $i rezultatul a fost... medalia de argint! Posibilitätile sale, apreciem, sint insä mai mari. . . Säritorul In lungime Gheorghe Lina (22 ani) proihisese, In iarnä, cä la Universiadä va säri peste 8 metri. Din nefericire pentru el, incä pe la inceputul anului, a suferit un accident serios саге l-a tinut in afara pregätirii mai multe luni, cele hotäritoare. A reintrat abia in luna iunie, a ci$tigat „Daciada44 devenind $i campion al tärii (7,81 m), apoi a särit 7,60 m la „Cupa Federatiei" ?i acum un remarcabil 7,98 m la Universiadä. Intr-o intrecere foarte valoroasä, cum a fost cea de la säritura In lungime, Lina $i-a realizat recordul personal, care nu i-a putut aduce Insä decit locul 6, oricum un loc bun, In contextul in care s-a desfä§urat proba. Dintre ace§ti atepi, evidentiat de noi pentru propriile... evidensen, vom aräta cä hardlerul Pal Palffy este cel mai „bätrin*4, avind 25 de ani. La Universiadä a realizat 3 curse admirabile, ultima — finala — prilejuindu-i obtinerea locului secund, Intr-o companie foarte puternicä, in care timpul säu (13,73 s) reprezintä un nou record national. Romeo VILARA Doi dintre Voleibali¿tii tineri care au trecut cu brio, la Universiadä, examenul maturitätii — trägätorul Florin Mina si coordonatorul de joc Marius Cota-Chiriga, intr-o frumoasä acfiune de atac Foto : Vasile BAGEAC VOLEIBALISTI DE PERSPECTIVA CARE AU TRECUT CU BRIO EXAMENUL MATURITATI! Cind acordurile lui „Gaudeamus igitur“ umpleau sala Floreasca iar pe treapta cea mai de sus a podiumului cei 12 voleibalisti ai lui Nicolae Sotir $i Stelian Tudor priveau spre catargul pe care se inalta tricolorul, cei din sala, vechi sau mai noi iubitori a voleiului, reträiau parcä momentele din toamna lui 1963, cind generatia de aur a voleiului romanesc, in frunte cu Dragan, Derzei, Plocon, Schreiber si Chezan cucereau titlul continental. Si, intr-adevär, de la acel succes de mare prestigiu, Universiada de la Bucuresti a insemnat cea de-a doua mare victorie a voleiului romanesc. Au fost intre 1963 si 1981 victorii in cupa campionilor europeni, in cupa cupelor, medalii de argint si bronz la mondiale si europene, dar victoria intr-o mare competitie nu a mai suris voleibalistilor nostri, desi generafii de sportivi de mare valoare au onorat cu prestatii excelente sportul acesta care, pe zi ce trece, devine mai spectaculos. Generatia lui Tir- Ilila $i Stoian, apoi cea a lui Udi$teanu, Barta si Stamate si, in fine, cea a lui Oros si Dumanoiu au trudit cu mult folos pentru gloria voleiului romanesc dar nici una nu a mai fost incununatä cu un titlu suprem. I-a fost dat insä generatiei lui Cata-Chiriga si Mina, a lui Stoian si Enescu, sä guste din cupa marilor victorii si aceasta vine sä confirme valoarea actualei generatii care se ridicä, deoarece nu putine au fost momentele in care orice mare echipä putea sä cedeze. Sä termini neinvinsä intr-o astfel de competitie maraton nu este un lucru simplu, ba chiar destul de dificil pentru niste jucätori care abia acum au simtit intreaga responsabilitate de a apära culorile tärii, ca titulari, gi, intr-adevär, Mina, Vrincut, Cäla-Chitiga (aflat pe postul cheie de coordonator de joc) sau Grädinaru nu au cedat si aläturi de Enescu, Stoian, Girleanu. Macavei, care au o oarecare experientä internationalä, au stiut, spre exemplu, in finale, la 2-1 pentru echipa cubanezä, sä echilibreze jocul, sä-l facä pe puternicul adversar sä se incline in final. Deci, putem afirma cä sub bagheta aceluiasi excelent antrenor Nicolae Sotir, care a dus la „aur cele douä generatii separate de 18 ani. O nouä valoroasä echipa se plämädeste si trece examenul maturitätii. Nu la fel stau lucrurile cu echipa femininä pentru care locul ocupat, al 4-lea, reprezintä, intr-adevär, maximum ce se putea obtine. . Pentru cä aceastä echipa, pe care se dorea construirea „nationale!“ si in care au evoluat jucätoare cu o bogatä experientä internationalä, prezintä limite serioase pe plan fizic, tehnic si tactic. Este absolut necesar ca si in voleiul feminin sä se promoveze ideile $i conceptiile de selectie si pregätire impuse — si, dupä cum s-a väzut, cu roade — in tabära bäietilor. Cu alte cuvinte, este frevoie de selectie in rindurile tinerilor pe criterii mai apropiate de exigentele CALIТАТП cerute de marea performantä. Deocamdatä, in lotul aliniat la Universiadä, doar o singurä jucätoare tinärä, am numit-o pe Daniela Dräghici, prezintä sanse reale de crestere valoricä, in contextul unei pregätiri mai bune a viitorului lot national. De aceea, sugeräm intoarcerea privirilor cätre lotul de tineret. O riguroasä selectie Si o temeinicä pregätire a unei noi reprezentative... Gheorghe BAZAR PENTRU LUPTATORII N. ZAMFIR, I. MATEI SI GH. FODOR- UNIVERSIADA DE LA BUCURESTI - UN MOMENT DE NEUITAT Competitia care timp de aproape douä säptämini a captat atentia si a dezläntuit energiae intregii lumi sportive studente?ti s-a incheiat. Pentru eportul luptelor din tara noasträ, Universiada de la Bucuresti a constituit un nou prilej de confirmare a valorii sale pe plan international. Reprezentantii nostri la stilul greco-romane au repurtat un succes färä precedent intr-o astfel de intrecere, toti cei zece luptätori romani obtinind medalii de aur (vase) sau de argint (patru). Dar cea mai marea realizare, cästigul cel mai pretios al acestei discipline sportive din tara noasträ este faptul cä in rindul medaliatilor cu aur se aflä si doi sportivi tineri, baieti talentati si bine pregätiti, prezenti pentru prima oarä in rindul medaliatilor la o competitie de acest nivel. Este vorba despre Nicolae Zamfir (57 kg) si Ilie Matei (90 kg). Primul, originar din Fitesti, a inceput sä practice luptele sub indrumarea antrenorilor Cornel Petrescu si Emil Bälänescu, la clubul specializat din localitate, iar in prezent este legitimat la clubul Dinamo. El a fost selectionat $ in echipa nationalä participantä la C.E. de la Göteborg (1981), dar n-a reusit sä realizeze performantä. Ilie Matei, student la facultatea de educatie fizicä din Suceava, se aflä la prima selectie in echipa reprezentativä. Este in virstä de 21 de ani ?i a inceput sä practice luptele la C.S.M. Suceava, sub indrumarea haricului si pasionatului antrenor Constantin Topirjan, care se ocupä de pregätirea lui Si in prezent. Primul succes comun al acestor timeri s-a produs la „Dáciade", cind au devenit amindoi campioni, obtinind si selectia in echipa pentru Universiadä. Comportarea lui I. Matei a fost excelentä, el reusind sä invingä adversari redutabili. Un alt exemplu asemänätor o constituie unul dintre reprezentantii tärii noastre la lupte libere, brasoveanul Gheorghe Fodor* (82 kg), cistigätor al medaliei de bronz. Ca si Nicolae Zamfir, tinärul brasovean (a implinit 23 de ani in luna iulie a acestui an) a mai fost selectionat o singurä datä in echipa reprezentativä (la C.E. din acest an), dar n-a reusit sä se impunä. Gheorghe Fodor a inceput sä practice Iudtele la Steagul rosu Brasov (antrenor Ion Muresan), iar acum activeazä in sectia Dinamo Brasov (апАгепот Ion Bätrin). Pentru toti acesti tineri sportivi, Universiada de la Bucuresti constituie prilejul primei lor afirmäri pe plan international si va ramie um moment de meditat. Iatä ce au insemnat campiomatele mondiale universitare gäzduite de tara noasträ pentru tinerii Nicolae Zamfir, Die Matei si Gheorghe Fodore... Mihai TRANCA Die Matei, unul dintre tinerii luptätori romani invingätorri la Universiadä, in acfiune NUMITOR COMUN AL LOTULUI REPREZENTATIV DE SCRIMA: TINERETEA Dintre toate disciplinele aflate in programul Universiadei ’81 de la Bucuresti, scrima a avut consecutia cea mai spectaculoasa, intrucit la un foarte scurt interval de timp, in decursul aceleiasi luni, iulie, cei mai bini scrimeri din lume (in rindul cärora se numärä, de regula, un serios contingent de studenfi) s-au confruntat la campionatele mondiale, de la Clermont-Ferrand si la Universiada din capitala tärii noastre. Din aceastä cauzä, pe plansele instalate in sala ,,23 August“ au evoluat cei mai „proaspeti“ campioni si medaliati ai „mondialelor“ dintre toti sportivii prezenti in intrecerile Universiadei, gi amintindu-i din nou pe acesti mari performeri (Vladimir Smirnov, Petru Kaki, Angelo Sciri — primii trei clasati in probaindividualä de floretä, Dariusz Woilko — campionul mondial al sabrerilor, Aleksandr Molaev, medaliat cu argint in proba individualä de spadä, componenti, aläturi de coechipierii säi, Leonid Dunaev si Konstantin Hondogo, in echipa U.R.S.S., campioanä mondialä de spadä, echipa de spadä a Elvetiei, medaliatä cu argint in proba de spadä, cvartetul Italiei de floretä, medaliat cu argint in proba masculinä pe echipe, floretistele Larisa Tagaraeva si Marina Soboleva din echipa sovieticä, medaliatä cu aur la Clermont-Ferrand) , facem pentru a sublinia, acum, cind intrecerile Universiadei nu si-au stins incä ecoul, inalta valoare tehnicä si spectacularä a competitiei de scrimä din cadrul Universiadei, la care un aport deosebit l-au adus s i reprezentantii Romaniei. Scrimerii nostri si-au incununat lunga perioadä de pregätiri si responsabilitäti din acest sezon cu un bilant deosebit — 2 medalii de aur, 2 de argint si 1 de bronz, cel mai bun din istoria participärii la Universiade, concludent $i prin faptul cä si-au adus aportul toate cele patru arme. Concludent este, insä, acest bilant Si prin promitätoarele evolutii avute de cei mai tineri componenti ai loturilor de scrimä, unii dintre ei debutanti chiar in acest sezon la asemenea mari competitii cum sint campionatele mondiale sau Universiadele. Sä ne referim pentru inceput la douä exemple care ni se par pe deplin edificatoare in acest sens. Spadasinul Rudolf Szabó, debutant la un campionat mondial, a ajuns pinä in finala probei individuale la Clermont-Ferrand, unde s-a clasat pe un promitätor loc 6. Si iatä cä in proba pe echipe a Universiadei ei a confirmat aceastä performantä, fiind unul dintre cei mai constanti si eficace componenti ai echipei Romaniei, medaliatä cu aur, chiar dacä in fatä s-au aflat laureati olimpici si mondiali ca Harmenberg, Waeggoe, Salesse, Lenglet, Nigon. Elisabeta Guzganu a fost debutantä in echipa de floretä a tärii noastre angajatä intr-o mare competitie oficialä 51 totusi, introdusä intr-un moment dificil in finala Universiadei, disputata cu puternica reprezentativä a U.R.S.S. campioanä mondialä, a tras cu aplomb, sigurantä tehnicä si initiative, chiar dacä in fatä se afla campioana mondialä universitarä Ana Dimitrenko, aducindu-si aportul la victoria echipei noastre. Dealtfel, in formatiile aliniate de ecrima romäneascä la Universiadä s-au aflat multi tineri trägätori, de perspectiva, cum ar fi fioretista Csila Ruparcsics, floretistii Zsolt Husui, Sorin Коса si George Oancea, sabrerul Alexandru Chiculitä si care, aläturi de ceilalti coechipieri, nu cu mult mai virstnici, dar cu mai multä experientä internationalä, dau sperante indreptätite in noi performante la marile competitii din anii urmätori. Paul SLAVESCU