Sportul, ianuarie 1985 (Anul 41, nr. 10902-10926)

1985-01-15 / nr. 10912

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITII ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCatiE MZICA ȘI SPORT ANUL XLI - Nr. 10 912 - 4 PAGINI - 50 BANI ( Marţi 15 ianuarie 1985 ›- ‚»*.c­­uroptnc­­ CELE TREI ECHIPE ROMÂNEŞTI AU ..-la-.b­a'ldl,al I ŞANSE DE CALIFICARE ÎN SEMIFINALE Duminică s-a disputat manşa­tur­a sferturilor de finale în cupele europene de handbal. In completarea cronicilor, trimişii noştri comentează evoluţia şi şansele celor trei echipe româneşti rămase in cursă pentru calificarea în semifinale. „VA FI GREU, RAR PUTEM PROMOVA ÎN SEMIFINALE" •— susţine­ antrenorul Eugen Bartha — Duminică d in prima manşă cu formaţia belgrădeană Rad­­nicki, din sferturile de finală ale ..C.C.E.“ la handbal femi­nin — Ştiinţa Bacău a trecut pe lingă o mare victorie, ceea ce ar fi avantajat-o în dublu sens : si-ar fi asigurat o „zes­tre“ de 7—8 goluri pentru in­­tilnirea-revanşă, iar pe de altă parte o infrîngere la scor a iugoslavelor (de trei ori cam­pioane europene) ar fi ridicat pe continent cota valorică a elevelor lui Eugen Bartha şi Eugen Cucu. Spunînd acestea, nu minimalizăm marele efort al studentelor, dorinţa de victo­rie care le-a animat din pri­mul şi pină în ultimul minut de joc, dăruirea lor totală pen­tru culorile clubului şi ale handbalului românesc. Văzind — mai ales in pri­mele 20 de minute ale partidei, dar şi după aceea — cit de bine a fost reglat întregul me­canism al echipei, cu cită dezinvoltură şi exactitate au funcţionat atacul şi apărarea, ne-a fost (şi ne este) cu atît mai greu să înţelegem ce anu­me a determinat „căderea“ cînd Ştiinţa conducea cu cinci go­luri. Antrenorul Eugen Bartha opina că degringolada este pen­tru el inexplicabilă. Totuşi, o explicaţie există. Văzind că ar putea face... scor cu o echipă de forţa lui Radnicki, băcă­­uancele s-au speriat de propria lor forţă şi din acel moment au început ratările. Dar nu orice fel de ratări, ci unele din care ele au primit goluri după goluri. Sigur, pină la meciul de la Belgrad echipa are tot timpul să vadă şi să revadă filmul meciului (înre­gistrat pe video), cei doi an­trenori puţind adopta toate mă­surile ce se impun. Calificarea pentru semifinale este posibi­lă, întreaga echipă dorind-o cu ardoare şi — nu ne îndoim — muncind oricît pentru obţi­nerea ei. Antrenorul Eugen Bartha ne spunea : „Ştiu că va fi foarte greu, dar noi putem obţine un astfel de rezultat în partida revanşă, incit să pro­movăm un semifinale“. Ceea ce, evident, dorim şi noi, ca şi toţi iubitorii handbalului. Ion GAVRILESCU •9 Să sperăm că Laurica Lunca (aruncînd la poartă) va şti — în calitate de căpitan de echipă şi de jucătoare de bază — să con­ducă pe Ştiinţa Bacău la calificare în partida retur Foto : Aurel D. NEAGU SPERĂM CĂ STEAUA VA REUȘI LA BUCUREȘTI REMONTAREA HANDICAPULUI DE LA SABAC SABAC, 14 (prin telefon), în prima manşă a sferturilor de finală ale­ „Cupei campionilor europeni“ la handbal echipa masculină Steaua a jucat în deplasare la Sabac cu cam­pioana Iugoslaviei, Metaloplas­­tika. Rezultatul, (24—19), favo­rabil gazdelor, a fost obţinut la capătul unui joc dîrz, presă­rat cu multe durităţi din par­tea handbaliştilor iugoslavi. Concludent în acest sens faptul că arbitrii norvegieni Per­­ric Sjong şi Rolf Ludwigssen, care au condus corect, au dictat 11 (!) eliminări pentru formaţia gazdă, dintre care două defini­tive — Isakovicî şi Vujovici —, precum şi o eliminare din te­ren — Vukovici — pentru lo­virea cu pumnul a unui adver-CCilin ANTONESCU (Continuare in pag a 4-a) H. C. MINAUR ŞI-A DEPĂŞIT PARTENERUL PRIN VALOARE ŞI DĂRUIRE Entuziastul public băimărean a fost din plin răsplăt , dumi­nică, H.C. Minaur prestînd un joc de excepţie in compania formaţiei Lokomotiva Trnava (Cehoslovacia), graţie căruia şi-a asigurat — înaintea man­şei-retur, de la 27 ianuarie, care se va desfăşura la Trnava — un avans substanţial de 15 Hristache NAUM (Continuare în pag. a 4-a) După al treilea turneu al campionatului de hochei STRĂDUINŢĂ PENTRU MECIURI CÂT MAI BUNE, DAR... Cel de-al treilea turneu al campionatului naţional de ho­chei a constituit pentru iubi­torii sportului din Miercurea Ciuc un adevărat eveniment, şi asta pentru că pe aceste me­leaguri sportul cu crosa şi pucul Se află „la el acasă“. Zi de zi tribunele „Palatului de gheaţă“ au fost pline cu un public bun cunoscător nu numai al aces­tui frumos sport, ci şi al sub­tilităţilor regulamentului de joc. Iar cele şase participante s-au străduit să-i ofere meciuri cit mai spectaculoase, cît mai palpitante. Cu toate astea ,im­presia generală, validată şi de antrenorii formaţiilor prezente, este că turneul nu s-a ridicat la valoarea aşteptată, cel dis­putat la sfîrşitul anului trecut in­ Capitală fiind considerat su­perior.­­„Mă nemulţumeşte scă­derea frecvenţei şuturilor l.a poartă, dar mai ales că foarte puţine sunt pe spaţiul porţii. în schimb, din înregistrările noas­tre video ca şi ale altor echi­pe pe care am putut si le văd, a crescut numărul şuturilor im­precise, trase pe sus", ne spu­nea E. Pană, unul din antreno­rii echipei naţionale). Echipa Steaua Bucureşti (pregătită de antrenorii I. Gheorghiu şi A. Crişan) şi-a demonstrat încă o dată supe­rioritatea faţă de celelalte com­petitoare, diferenţa faţă de cea de-a doua clasată. Sport Club Miercurea Ciuc, cres­cin­s la 5 puncte. Cu greu mai poate pierde Steaua titlul naţional, la care valoarea de ansamblu a lotului îi dă, de altfel, dreptul. Portarul Netedu şi coechipierii săi Ioniţă, Justinian, Hălăucă, Chiriţă etc au arătat un nivel valoric ridicat. (Cazacu a ju­cat mai puţin), dar „sarea şi piperul“ echipei a constituit-o linia a IlI-a, aceea a tinerilor Gliga — K. Antal — Şofron care, aşa cum au subliniat fără excepţie toţi antrenorii, pre­zintă toate garanţiile unei creş­teri valorice. Lucruri frumoase Se pot spu­ne, totuşi, şi despre Sport Club Miercurea Ciuc (antrenorii Z. Czaka şi I. Başa). Animată de Mircea TUDORAN (Continuare în pag 2—3) Fază din meciul Dinamo — Sport Club Miercurea Ciuc (4—5) cu Moroşan, Pisăru (Dinamo) şi Gali (Sp. Club) in acţiune Foto : Zoltán P. NAGY — Miercurea Ciuc VALOAREA CAMPI, HOTÂRÎTOARE PENTRU PERFORMANŢELE BASCHETULUI NOSTRU! Ultimele zile ale a­­nului trecut şi pri­mele ale celui in curs au reliefat evoluţia bună a unor repre­zentative de baschet ale ţării noastre. Ju­niorii, de pildă, au cucerit locul I la un puternic turneu in­ternaţional, desfăşurat in Ungaria, datorită remarcabilei compor­tări a întregii echipe, dar mai ales a pres­taţiei de excepţie a trei jucători : Cătălin Pintea, Claudiu Mun­kaim (debutant) şi Eugen Toader (care, in ultima vreme, a înţeles că cei 2,18 m — cit măsoară — nu­­sunt suficienţi pentru a ajunge baschetba­list valoros şi că nu­mai pregătirea in­tensă ii asigură pro­gresul). Junioarele s-au clasat pe locul­­ secund in turneul din Cehoslovacia după o evoluţie apreciată de tehnicienii aflaţi la faţa locului, mai a­­les în partida cu se­lecţionata ţării gazdă, alcătuită aproape nu­mai din jucătoare măsurînd între 1,82 m şi 1,95 m. Seniorii au fost la un pas de a cîştiga Balca­niada din Grecia (au întrecut cu 63—60 echipa Bulgariei, cla­sată in final pe locul I, şi au cedat doar, la mare luptă, in faţa baschetbaliştilor Iugoslavi), dar jocul rezultatelor l-a cla­sat pe locul IV. Am amintit cele de mai sus cu scopul de a arăta că se­lecţionatele ţării noastre au posibilităţi reale de a obţine performanţe onorante in între­cerile internaţionale şi, făcînd această afirmaţie, ne referim în primul rînd la competiţiile oficiale, de pildă la campio­natele europene de seniori, se­nioare şi cadete la care vor lua parte echipele României. Dar, pentru ca reprezentativele noastre să-şi îndeplinească o­­biectivele, este necesar ca dru­mul lor să fie netezit de pe acum, de pildă, prin ridicarea valorică a campionatelor na­ţionale, care trebuie să devină competiţii de puternică solici­tare fizică şi tehnică pentru fiecare jucător şi jucătoare. Ce urmări nefavorabile poate a­ Dumitru STANCULESCU (Continuare in pag 2-3) „Giganţii“ R. Opşitaru (aruncînd la coş) şi Al. Vinereanu (cu faţa) au contribuit decisiv la calificarea echipei României in grupa „A“ a C.E. Foto: Ion MIHAICA Rugbyul nostru (şi echipa reprezentativă) intr-un moment de cumpănă SLĂBICIUNILE TREBUIE CUNOSCUTE ŞI... RECUNOSCUTE SPRE A SE PUTEA RELUA DRUMUL AFIRMĂRII Mult-aşteptata evoluţie a rug­­byştilor români pe Twickenham a fost, se ştie, o premieră ra­tată, întâlnind o echipă a An­gliei în plin proces de recon­strucţie, naţionala noastră a irosit o mare ocazie de a se impune, ocazie pe care, iată, o altă formaţie de valoare a ştiut s-o folosească, aşa cum a fă­cut-o Australia, recentă învin­gătoare la Londra cu 1993. Iar mai înainte de 5 ianuarie, după logicul succes in capitala Spa­niei, a existat — nu putem uita — un şir de alte înfringeri pe terenuri franceze sau engleze, întrerupt de o singură victorie (scor strîns), la Foix. A afectat de aceste nereuşite, antrenorul fe­deral Valeria Irimescu i-a pus pe cititorii noştri mai in temă vizavi de turneul, lung, de la graniţa dintre ani, prin i­.di­­viul publicat ieri. Dar asupra problemelor rugbyului româ­nesc e cazul, considerăm, să mai zăbovim, chiar riscul de a repeta unele aspecte eviden­ţiate după acel 3018 cu Franţa,­ rezultat fără precedent la Bucureşti. Pentru o evaluare cit mai justă a situaţiei, să arătăm, mai întîi, că datele turneului din Anglia au dezavantajat e­­chipa noastră, ajunsă să joace într-o perioadă neobişnuită rugbystului român. După cum la fel de adevărat e faptul că în 1984 întreg calendarul În­tocmit a stat sub semnul lip­sei de inspiraţie, de la meciul (de neuitat. 28—22 !) cu Scoţia scurgindu-se şase luni pină la următorul — cu cine, chiar cu Franţa... A rămas totul, in tari condiţii, pe seama campio­natului intern. Iar valoarea a­­cestuia, posibilităţile lui de ai oferi jucători cu o valoare şi o pregătire asigurătoare, s-au văzut. Mai bine zis , nu s-au prea văzut ! S-a afirmat, ani la rînd, că masa de rugby şti este foartf­ redusă. Or, situaţia s-a mai redresat în ultima vreme la acest capitol, devenind, de schimb, vizibilă lipsa unui corp poresmunzător de tehnicieni,’ începînd de la bază, de la co­pii și juniori. Fo­vrie rvHnl sini Geo RAETCH! ---, . I, - —— ■ ---- ^ (Continuare la pag. 2—3)

Next