Sportul, ianuarie 1988 (Anul 44, nr. 11828-11851)

1988-01-15 / nr. 11838

Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE C ŞEDINT­ V COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Al C.C. U P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, a avut loc, joi, 14 ianuarie, la Sinaia, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul sedinţei, Comite­tul Politic Executiv a exami­nat MODUL IN CARE S-A ACTIONAT PENTRU REALI­ZAREA PLANURILOR PE PRIMA DECADA A LUNII IANUARIE, PRECUM SI MASURILE PENTRU ÎN­DEPLINIREA INTEGRALA A PREVEDERILOR DE PLAN PE LUNA IN CURS SI PE ÎNTREG TRIMESTRUL I AL ANULUI 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim viceprim-miniştri şi viceprim­­miniştri al guvernului a re­­ieşit că oamenii muncii din patria noastră au trecut cu hotărîre la înfăptuirea sarci­nilor de plan pe acest an, ob­­ţinînd, intr-o serie de sec­toare ale economiei naţionale, rezultate bune, superioare ce­lor din aceeaşi perioadă a a­­nului trecut. îndeosebi în ul­timele zile, realizările înre­­gistrate în unele domenii se situează la nivelul prevederi­lor de plan. Cu toate acestea, in unele ramuri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea corespunzătoare şi la timp a tuturor probleme­lor legate de buna organizare şi desfăşurare a producţiei, şi, din această cauză, rezultate­le obţinute sunt sub posibili­tăţi. Referindu-se la modul in care s-a acţionat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate con­cluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată in ca­drul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tuturor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlăturarea lipsurilor, îm­bunătăţirea muncii şi întă­rirea disciplinei şi ordinii în toate domeniile, pentru recu­perarea rămînerilor­ în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe luna ianuarie,­­ pe primul trimes­tru, pe întregul an. In acest sens, s-a indicat guvernului, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răspun­derea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea eco­nomică să se situeze pe un plan superior, la nivelul posi­bilităţilor existente, asigu­­rîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a pia- 0 nului Ia toate sortimentele şi 0 la toţi indicatorii. In mod 0 deosebit, secretarul general 0 al partidului a subliniat ne- 0 cesitatea concentrării, cu 0 prioritate, a eforturilor In 0 direcţia realizării şi livrării 0 la termen şi in condiţii de 0 înaltă calitate a producţiei 0 de export. In acest scop s-a 0 cerut să se asigure în toate 0 unităţile de producţie folo- 0 sirea la maximum a timpului 0 de lucru şi a capacităţilor de 0 producţie, să se combată cu 0 hotărire manifestările de in- 0 disciplină, de nesocotire a 0 programului de lucru şi de 0 încălcare a disciplinei de 0 plan, a normelor legale pri- 0 vind buna desfăşurare a ac- 0 tivităţii de producţie. 0 In domeniul investiţiilor, ^ pornindu-se de la constatarea 0 că rezultatele din prima deca- 0 dă sunt nesatisfăcătoare, s-a ce- 0 rut să se asigure o temeinică 0 organizare şi desfăşurare a acti- 0 vităţii de construcţii-montaj pe şi fiecare şantier, astfel ca noile 0 obiective stabilite pentru acest 0 an să fie date la timp în func- 0 ţiune, să Intre în circuitul pro- 0 duc tiv la termenele planificate. 0 Secretarul general al partidu- 0 lui a apreciat că există toate 0 condiţiile ca, printr-o organi- 0 zare cit mai bună a producţiei 0 şi a muncii, prin întărirea or- 0 dinii şi răspunderii în fiecare 0 unitate şi sector de activitate, 0 prin folosirea cu maximă efi- 0 cienţă a timpului de lucru, 0 prevederile planului să fie 0 realizate integral. 0 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu 0 a cerut organelor şi organiza- 0 ţiîlor de partid, conducerilor 0 ministerelor, centralelor şi în- 0 treprinderilor, tuturor colecti- 0 velor de oameni ai muncii să 0 facă totul in vederea realizării 0 sarcinilor prevăzute pentru 0 acest an, astfel incit în 1988 să 0 se obţină cele mai bune rezul- 0 tate din actualul cincinal, asi- 0 gurindu-se înfăptuirea neabă- 0 tută a obiectivelor stabilite de 0 Congresul al XIII-lea şi Con- 0 ferinţa Naţională ale partidu- 0 lui. 0 Comitetul Politic Executiv a 0 analizat si aprobat MASURILE 0 PRIVIND CONSTITUIREA, 0 ADMINISTRAREA SI UTILI- 0 ZAREA FONDULUI VALU- 0 TAR CENTRALIZAT AL STA- 0 TULUI.­­ 0 In vederea creșterii răspun- 0 derii în realizarea, administra- 0 rea și utilizarea resurselor va- 0 tutare prevăzute în balanța de 0 încasări și plăţi externe s-a­­ hotărît constituirea Fondului­­ valutar centralizat al statului. 0 (Continuare în pag a 4-a) Despre Teremia Mare, comu­nă „de la capăt de ţară", i-ar putea scrie — ne-a spus, odată, cineva din judeţ — o „ediţie specială“. Dincolo —;—şi— de orice argumen­tație subiectivă, o asemenea opinie are — veti vedea — un temei con­cret, probe certe ale exemplarității, care s-a constituit ca atare în numai cîtiva ani. Si nu întimplător, ci ca o consecinţă direc­tă si firească a acestui nou timp românesc, de con­strucţie si mă­reţie revoluţionară . .,EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU". Mul­te dintre cele ce au impus co­muna ,,In ochii ţării" s-au ivit in urma Indicaţiilor şi sarcini­lor formulate, cu diferite pri­lejuri, de către secretarul ge­neral al partidului, special pen­tru obştea sătească a societăţii noastre socialiste. Desigur, cele dinţii preocu­pări, ,,mereu la ordinea zilei, mereu prioritare“, după înseşi cuvintele primarului Wiliam Heinz, au vizat sectorul pre­ponderent al muncii din comu­nă, cel agricol. Urmarea ? „Pa­trimoniul economic" comunal şi-a înscris in cont 4 titluri de „Erou al noii revoluţii agrare" pentru recoltele obţinu­te la culturile cerealiere de ba­ză in 1986. Anul 1987 a fost In­­cheiat eu — bilanţ făcut la­­­calculatorul „aMIC" propriu, sub supravegherea inginerului electronist al comunei — în­deplinirea condiţiilor pentru alte „ titluri similare, acel 0+1", să-l numim aşa, înregis­­trîndu-se prin producţia-record la lapte. Ar fi de continuat cu George ROTARU (Continuare în pag. 2-3) '■ i(h‘i Popas In comuna Teremia Mare, din judeţul Timiş SPORTUL - PARTE INTEGRANTĂ A EDUCAŢIEI MULTILATERALE în zi de concurs şi demonstraţii pe baza hipică a comunei Astâzi şi mi­­ne DOUĂ CUPLAJE ATRACTIVE DE HOCHEI LA PATINOARUL „23 AUGUST“ DIN CAPITALĂ Azi, de la ora 15, şi mîine, de la ora 14. Iubitorii hocheiu­lui din Capitală vor putea asis­ta la un bogat program com­­petiţional pe patinoarul „23 Au­gust", oferit de cuplajele de mare atracţie compuse din partidele Dinamo — Dunărea Galaţi şi Steaua — Sport Club Miercurea Ciuc. Formaţiile cla­sate pe primele patru locuri înaintea turneului final al Di­viziei A — prima grupă va­lorică, aflat în plină des­făşurare, vor oferi, cu si­guranţă, un spectacol hocheis­­tic de calitate. Campioana ţării, Steaua, întîlneşte, aşadar pe Sport Club, care a jucat tot­deauna cu ambiţie partidele cu formaţia bucureşteană. Iar tra­diţia ne lasă să credem că, după jocul mai slab de acasă, cu Dinamo, echipa din Miercu­rea Cluj va face, ca de obicei, unul bun. Vom asista, oare, la o surpriză ? Dinamo şi Dunărea Galaţi lasă şi ele să se întrevadă par­tide de mare angajament. Bucureştenii s-au arătat în progres în ultima vreme, iar gălaţenii, cu abilitatea lor tac­tică, vor avea avantajul că, în sfîrşit, vor putea alinia for­maţia completă "se pare că semnalul ziarului nostru a avut ecou). Federaţia a desemnat două brigăzi de arbitri dintre cei mai buni : M. Presneanu, asis­tat de FI. Gubernu şi Em. Both, respectiv I. Becze — N. Ena­­che, Şt. Enciu. Suntem­ convinşi că şi condi­ţiile organizatorice şi tehnice asigurate de administraţia pa­tinoarului se vor ridica la ni­velul exigențelor unor aseme­nea cuplaje. „DORINŢA NOASTRĂ, A TUTUROR, ESTE SĂ REVENIM PE O POZIŢIE FRUNTAŞĂ“ Interlocutor: GHEORGHE ŞUTEU, antrenor prin­cipal al lotului naţional de lupte greco- romane Nemulţumită de rezultatele cu care reprezentanţii ţării noastre au încheiat Campiona­tele Europene de lupte greco­­ron­ane în anul care a trecut, federaţia de specialitate a schimbat colectivul tehnic, la cîrma acestuia fiind numit an­trenorul emerit Gheorghe Şu­­tcu, ajutat de Virgil Ghera­­sim, Cornel Petrescu şi dr Ni­­colae Ploieştean­u. Acum, la începutul anului olimpic, i-am solicitat un in­terviu antrenorului principal Gheorghe Şutcu pentru a-i cu­noaşte intenţiile şi obiectivele pe care şi le-au stabilit tehni­cienii respectivi. — Ce măsuri v-aţi propus pentru readucerea performan­ţelor luptătorilor noştri la co­tele atinse cu cîţiva ani în urmă ? — în primul rind am efec­tuat o infuzie de tinereţe în fotul naţional, prin cooptarea unor luptători talentaţi, până mai ieri juniori, şi care au realizat progrese evidente şi au demonstrat că sunt capabili de performanţe. Alături de o serie de sportivi consacraţi, ca Vasile Andrei, Sorin Herţea, Ion Grigoraş, Mihai Cismaş, Ilie Matei, Petre Cărare, se pregătesc tinerii Gabriel Bivo­laru­, Mircea Constantin Cor­nel Chiriţă, Ender Memet, Că­tălin Trofin, Ion Irimiciuc etc., luptători ale căror rezultate din ultima vreme sînt mai mult decît promiţătoare. în al doi­lea rînd, ne-am propus mări­rea substanţială a volumului de muncă, fără să neglijăm nici creşterea intensităţii Cău­tăm ca efortul depus în cadrul antrenamentelor să­­ servească perfect solicitărilor specifice la care sunt supuşi sportivii în timpul concursurilor. In plus, Încercăm să adaptăm stilul de luptă al sportivilor români la cel bine cotat de arbitrii F.I.L.A. în marile concursuri Internaţionale. Acum, de pildă, la început de an, punem ba­zele pregătirii fizice generale, urmărind creşterea capacităţii de efort a tuturor sportivilor. O problemă specială pentru majoritatea componenţilor lo­tului este necesitatea măririi forţei de ridicare a adversa­rului din parter, calitate deo­sebit de importantă acum, în condiţiile noilor prevederi ale regulamentului Internaţional. Mihai TRANCA V JsLl uJOl toate țările, unlfl-vt f ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCAJIE FIZICA Sl SPORT D I ANUL XLIV - Nr. II S38­­­4 PAOINI - 50 BANI [ Vineri În ianuarie 19] \ Mihai Cioc : „VIZEZ O NOUĂ MEDALIE OLIMPICĂ“ — Cum te simţi. Mihai Cioc, printre cei mai buni sportivi români ai anului 1987 ? — Mai mult decît onorat, de­sigur. Dacă nu mă accidentam la „mondiale", aş în rosti cu siguranţă, mai în faţă şi un „încheietor de pluton" în ie­rarhia primilor 10 din Ancheta Asociaţiei Presei Sportive. — Ajungem şi la marea ta neşansă. Deocamdată, însă, ar trebui să se ştie unele date în plus despre tine. — Cum să vă spun, nu sunt în apele mele când e vorba de aşa ceva. Aş prefera să mă întrebați şi ca să vă răspund. — Fie şi aşa. Ai fost descoperit de o tînără antrenoa­­re la Turnu Mă­gurele. Cu ce pri­lej? — Aveam pe a­tunci, în 1973, 12 ani. La Turnu Mă­gurele, unde mă aflam cu pă­rinţii, tocmai venise de la Bucureşti antrenoarea f­lorica Rotaru o iscusită în ale judo­idul. Terminase Politehnica şi fusese repartizată acolo. M-au vrăjit — dacă nu cumva e mult spus — demonstrațiile ei. Deși scundă de statură, sub un metru și jumătate, îl lua pe cîte un bă­iat vin108 și dintr-o mișcare. Îl punea jos cit era el de lung. — Știu că ai urcat pe podium de cînd erai copil, dar a trecut ceva timp cină, să ajungi pe prima treaptă. Cum se explică aceasta ? — Văd că n-am încotro și trebuie să vă spun... ce nu-mî prea convine. Eram cam „ro­tund" pentru vlrsta mea și, desigur, mă mișcăm mai încet ca ceilalți, iar în sportul ăsta iuțeala joacă rolul ^principal. Pentru mine. însă, important era cu totul altceva : deveneam, văzînd cu ochii, mai puternic şi — de ce să nu recunosc — mă bucuram teribil că scăpăm de un surplus nu prea agreabil. La performanţă nici nu­­ gindeam. Din ‘76 insă, cînd am cucerit primul titlu de campion, la copii, fireşte, am simţit ceva neobişnuit.­ Cunoscuţii mă pri­­veau cu alţi ochi, fetele şuşo­teau cînd treceau prin preajmă. Ce mai, eram și eu cineva. — Un an mai tîrziu ai ajuns la Dinamo Brasov... — M-am transferat acolo, unde sînt si azi, pentru că prinsesem gustul performantei, iar echipa brasoveană devenise campioană republîcană şi avea, fireşte condiții excelente de­­ pregătire. Costin CHIRI­AC (Continuare In­vay 2-3)

Next