Steagul Roşu, octombrie 1967 (Anul 22, nr. 4556-4581)

1967-10-14 / nr. 4567

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P. C. R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL BACĂU ANUL XXII — NR. 4.567 (6.046) SÎMBĂTA 14 OCTOMBRIE 1967 4 pagini 25 bani NOI COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A ROMÂNIEI SOCIALISTE Expresie a preocupării partidului pentru continua prosperitate ia ■ [UNK]a țarii Creșterea intensivă și multilaterală a producției agricole Ghiță Mircea medic veterinar, președintele Consiliului agricol raional Piatra Neamț Ing. Ștefan Fotescu președintele Comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Bacău Publicarea în presă a proiectului cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale României și sistematizarea localităților rurale, corespunzător condițiilor noii etape de dezvoltare a țării noastre, are un larg ecou și în rîndurile cetățenilor din orașul Bacău. Interesul general este determinat de importanța majoră a realizării acestui obiectiv ce rezultă din Directivele Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. El are scopul de a face să progreseze societatea noastră pe culmi tot mai înalte de progres și civilizație. Măsurile privind sistematizarea localităților rurale, vor duce la apropierea condițiilor de viață de la sat de cele de la oraș, vor face posibilă atragerea de cadre competente la rezolvarea problemelor din mediul rural, pe linia dezvoltării economice a comunei, a invățămintului, a ocrotirii sănătății etc. Organizarea administrativ-teritorială a țării noastre pe județe va duce neabătut la dezvoltarea din toate punctele de vedere a acestora, fiind eliminate verigile organizatorice intermediare inutile, in scopul participării tot mai largi a maselor la activitatea de stat și obștească; va face posibilă o colaborare mai strînsă a organelor locale ale puterii de stat și conducerile unităților economice de pe cuprinsul teritorial-administrativ ce se va crea, județul urmind să aibă legătura nemijlocită cu organele centrale de partid și de stat. Înființarea consiliilor orășenești, iar in orașele mari a consiliilor municipale, a căror activitate va avea la bază principiul muncii și conducerii colective, va duce la o conducere administrativă mai eficientă, aceasta bineînțeles, bazîndu-se pe mobilizarea maselor la rezolvarea treburilor de stat și obștești. In prezent, din aparatul sfatului popular orășenesc fac parte multe cadre cu studii superioare, care, în facultăți au primit specializări diferite, necesare în cadrul sectorului economic sau social-cultural pentru care au fost profilate. In condițiile actuale, aceștia rezolvă o complexitate de probleme, din care o parte importantă sunt în afara specialităților, fapt care influențează nivelul calitativ al lucrărilor respective, iar pe de altă parte se pierde din gradul de calificare obținut în facultate de aceștia. Consider că prevederea din proiect cu privire la înființarea unei școli superioare de administrație, care să pregătească cadre necesare pentru administrația locală, va duce la o mai bună rezolvare a sarcinilor ce se vor pune în fața cadrelor care vor lucra în noile organe ale administrației locale de stat. îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării noastre este o expresie a preocupării susținute a partidului pentru progresul României socialiste, pentru viitorul ei strălucit. Analiza profund științifică a condițiilor și posibilităților ce le are țara noastră de a obține noi succese pe drumul desăvârșirii construcției socialiste, a impus adoptarea acestor forme și metode noi de planificare și conducere a economiei în toate sectoarele producției bunurilor materiale, măsuri care, de altfel, se înscriu pe linia stabilită de Congresul al IX-lea al P.G.R. Pentru noi, cadrele de specialitate ce lucrăm în agricultura raionului Piatra Neamț prevederile Proiectului de directive reprezintă un program clarvăzător deoarece în conținutul capitolului ce se referă la agricultură sunt stabilite direcțiile către care consiliile agricole urmează să-și concentreze în viitor eforturile principale pentru sporirea aportului agriculturii noastre socialiste la dezvoltarea economică și progresul general al țării. Aș vrea să subliniez, în primul rînd, rolul deosebit de important pe care îl au consiliile agricole ca organe ale statului în conducerea și îndeplinirea planului de producție pe întreaga agricultură, atribut față de care trebuie să manifestăm toată răspunderea. Deși am obținut, în ultimii ani, rezultate bune pe linia dezvoltării armonioase a tuturor ramurilor producției agricole în raion, consider că, față de nivelul la care trebuie să ajungem, avem încă de muncit și, în primul rînd, avem de înlăturat unele neajunsuri ce se mai manifestă încă în introducerea în producție a cuceririlor științei, a folosirii mai judicioase a bazei tehnico-materiale în continuă dezvoltare. Consider deosebit de importantă precizarea făcută în proiectul de directive că este necesar să analizăm cu toată răspunderea modul în care urmează să se stabilească proporțiile și structura culturilor, diferențiat pe zone naturale, măsuri pe care, de altfel, noi am început să le aplicăm în agricultura raionului Așa de exemplu, am concentrat și specializat un grup de unități agricole pe producția de cereale. într-o altă grupă de cooperative agricole, situate în jurul orașului Piatra Neamț, dezvoltăm creșterea vacilor cu lapte, pentru ca în cele din zona deluroasă să extindem plantațiile de livezi, în momentul de față lucrăm la întocmirea proiectelor de plan pentru perioada 1970—1975 și pentru perspectivă, și cu această ocazie urmărim să aplicăm aceeași linie a așezării sarcinilor de producție în raport de condițiile specifice și concrete ale fiecărei unități în parte. Ideea principală care ne călăuzește în întreaga noastră activitate se referă la dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole și așa cum prevede și proiectul de directive, noi vom acorda toată atenția folosirii din plin a tuturor posibilităților materiale ce le avem asigurate prin mecanizare, chimizare, și irigații în așa fel incit in următorii ani să obținem producții tot mai mari. Măsuri realiste pentru dezvoltarea cooperației meșteșugărești Lazăr Frantz președintele U.R.G.M. Bacău Așa cum rezultă din Proiectul de directive, partidul, statul nostrusocialist, acordă deosebită atenție și cooperativelor meșteșugărești în vederea îmbunătățirii activității lor, pe linia ridicării pe o treaptă superioară a deservirii populației, precum și a lărgirii gamei produselor de larg consum. Consider ca deosebit de utile măsurile preconizate pentru organizarea în condițiuni mai bune a activității cooperativelor meșteșugărești, măsuri care în mod nemijlocit vor contribui tot mai mult la cererii de satisfacerea consum populației, îmbunătățiarea sistemului de indicatori și a metodologiei de planificare, corespunzător specificului activități cooperației va asigura o mai mare mobilitate în organizarea și conducerea activității noastre, va contribui la creșterea și diversificarea producției și a prestărilor, la o mai bună folosire a capacităților de producție, pentru satisfacerea într-o măsură mai mare a cererilor pielii. Creșterea capacităților de permite producțielor realizarea în mai bune condițiuni a sarcinilor ce ne revin în perspectivă. Acestea impun mai multă grijă din partea noastră în alegerea obiectivelor de investiții, în oportunitatea executării lor. Asigurarea cu materii prime și materiale constituie principala problemă a îmbunătățirii activității economice a cooperativelor, de care depinde, în măsură hotărîtoare, diversificarea activităților în raport cu cerințele actuale ale economiei naționale. Repartizarea unor cantități corespunzătoare din fondul central, stabilirea de relații contractuale directe cu fabricile furnizoare, folosirea mai largă a resurselor locale, extinderea sistemului de achiziții directe de la producător, sunt măsuri care vor duce la obținerea unor rezultate net superioare. Lărgirea competenței cooperației meșteșugărești în domeniul stabilirii prețurilor și tarifelor în cadrul unor norme aprobate de organele de resort va duce, fără îndoială, la creșterea operativității în executarea serviciilor și produselor. Sporirea rolului adunărilor generale și aplicarea în condițiuni mai bune a principiului conducerii colective, în rezolvarea tuturor problemelor, va duce în continuare, la dezvoltarea activității economice și financiare a cooperativelor. Măsurile preconizate în Proiectul de directive vor permite organelor de conducere ale cooperației meșteșugărești să se concentreze mai mult asupra bunei organizări a producției, asupra analizării atente a cererilor pielii, ca și asupra fenomenelor ce influențează solicitările populației. Raionul Piatra Neamț a terminat însămînțările de toamnă Ca urmare a unei temeinice munci politice și organizatorice desfășurate de către organizațiile de partid și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție, pînă în seara zilei de 13 octombrie, în raionul Piatra Neamț s-a însămînțat cu grîu, secară și ori suprafața de 10.518 hectare, ceea ce reprezintă 100,6 la sută față de planul de însămînțări stabilit pentru această toamnă. Printre primele unități care au încheiat lucrările de semănat se numără cooperativele agricole din Girov, Mărgineni, Bîrgăoani, Talpa. La aceste succese, o contribuție de seamă au adus mecanizatorii din cele două stațiuni de mașini și tractoare — Podoleni și Ștefan cel Mare — care au asigurat toate condițiile de calitate la lucrările de însămînțări. Citiți pagina a 111-a Colocviu despre ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICA a producției și a muncii Prelucrarea strugurilor la centrul de vinificatie Coțofănești din cadrul întreprinderii de stat Pufești. * Conducătorii de partid și de stat au asistat la exerciții și aplicații militare în zilele de 12 și 13 octombrie a. c.„ tovarășii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Ilie Verdeț, Vasile Patilineț, împreună cu ministrul forțelor armate, general colonel Ion Ioniță, au asistat la exerciții și aplicații tactice cu trageri de luptă, executate de trupe ale diferitelor genuri de arme. Au participat, de asemenea, tovarășii Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, Constantin Scarlat, ministrul industriei chimice, Mihai Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Ion Stănescu, președintele Consiliului Securității statului, adjuncții ministrului forțelor armate, generali și ofițeri superiori, reprezentanți ai organelor locale. Conducătorilor de partid și de stat le-a fost prezentată tehnica de luptă aflată în dotarea forțelor noastre armate, precum și realizările activității de cercetare și de inovații depuse de cadrele tehnice și inginerești din armată. După terminarea exercițiilor și aplicațiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe participanți, relevînd calitățile de conducere ale organizatorice și comandanților, măiestria și iscusința trupelor în îndeplinirea misiunilor, calitățile tehnicii și armamentului și a urat tuturor soldaților, ofițerilor și generalilor noi succese în perfecționarea măiestriei lor militare. Pretutindeni, prin localitățile pe unde au trecut, conducătorilor de partid și de stat li s-a făcut o primire caldă și entuziastă din partea populației. Au trecut mai multe săptămîni de la redeschiderea școlilor CLOPOȚELUL N-A SUNAI PENTRU TOȚI ELEVII? După o vacanță petrecută la mare sau la munte, la bunici sau la părinți, copiii s-au reîntors cu emoție și nerăbdare la școală. Zimbitor și blind, profesorul intră în clasă și strigă mai întîi catalogul. Rînd pe rînd elevii răspund prezent. Dar... — Lupu Angela! Nu răspunde nimeni. După puțin timp se aude un glas . — Absentă! O umbră de regret apare pe fața profesorului și elevilor. Și aceasta se repetă de câteva zile în șir. Sintem la Școala generală din comuna Izvoarele, raionul Roman. în cataloage găsim absențe în dreptul unor nume : Lupu Angela (clasa a VII-a), Ion Catinca, Luca Veta și Ivăncuță Maria — clasa a VIII-a, Năstase Benone și Dănilă Ion — clasa a V-a. Acești elevi nu-și ridicaseră nici cărțile pînă la începutul lui octombrie, încercăm să aflăm cauza acestei situații anormale. Cerem părerea tovarășei profesoare Elena Badioiu, vicepreședintă a comitetului executiv al sfatului popular comunal. „Conducerea școlii — ne răspunde interlocutoarea — s-a preocupat ca încă de la începutul anului școlar să fie prezenți toți elevii înmatriculări. Totuși, nu s-a reușit acest lucru. O mare vină o au părinții unor elevi care nu numai că nu îndeamnă copiii să meargă la școală, dar se solidarizează cu poziția lor total greșită“. într-adevăr, în comuna Izvoarele sunt încă părinți care nu înțeleg necesitatea și obligativitatea frecventării școlii generale de către copiii lor. Cu prilejul vizitelor făcute au ieșit la iveală o serie de lucruri surprinzătoare. Discutăm cu tovarășul Lupu Anghel, întrebat de ce nu trimite pe Angela la școală ne răspunde : — Fata mea nu trebuie să mai învețe. A crescut. Are cincisprezece ani, tovarășe! Nu mai am nici un fel de autoritate asupra ei. Nu mă ascultă (!). — Unde este acum. la această întrebare cetățeanul Lupu Anghel a încercat să ne inducă în eroare. Mai întîi ne-a spus că fiică-sa a fugit la Buhuși, apoi că era un oarecare Ion Goga cu care vrea să se căsătorească. Aflăm însă că fata e în sat și lucrează la o rudă, unde, de altfel, am și găsit-o ajutînd la culesul porumbului. Sînt unii părinți care nici nu știu dacă a început sau nu școala. Ne oprim la poarta săteanului Dănilă Șerban, unde facem cunoștință cu fiul său Ion, elev în clasa a II-a. — Ai fost astăzi la școală ? — Nu. — De ce ? — ? Apare și tatăl său. — Tovarășe Dănilă, de ce n-am trimis băiatul la școală ? Foarte surprins, acesta ne întreabă pe noi. — A început școala? Majoritatea celor neșcolarizați din comuna Izvoarele sînt fete din clasele a VII-a și a VIII-a. Explicația stă în faptul că părinții lor îndeamnă fetele să se căsătorească la vîrste mici. Pe această poziție se situează și Constantin Lungu, care în loc să îndrume fiicele sale (Lungu Maria și Lungu Alexandrina — amîndouă în clasa a VII-a) să meargă la școală, se împiedică de la pregătirea pentru viață. Gîndiți-vă, tovarășe Lungu, că peste ani aceste fete de care vreți să scăpați cu atîta ușurință, nu vă vor aduce mulțumiri, ci dimpotrivă. Dar oare numai părinții sînt de vină ? In comuna Izvoarele nu toți factorii răspunzători de educația copiilor acordă atenția cuvenită școlarizării. „Sfatul popular comunal a analizat problemele de învățămint — ne spune tovarășul secretar Mihai Raita. S-au luat o serie de măsuri pentru ca la 15 septembrie toți copiii să fie la școală. Fiecare deputat a primit în acest sens sarcini concrete". Dar cum au fost îndeplinite aceste sarcini ? Credem că nu s-a acționat în mod satisfăcător în direcția școlarizării tuturor elevilor. Sunt și alți factori, care nu au acordat atenție școlarizării tuturor elevilor : comitetul comunal de partid C. SCHIFIRNEȚ (Continuare în pagina a II-a) Foto : V. BOGDANEȚ Gustări și sandvișuri în magazinele cu produse alimentare Unitățile comerciale cu produse alimentare vin în ajutorul cetățenilor, dîndu-le posibilitatea să consume pe loc unele cantități mici de alimente. Fiind în trecere prin magazinul respectiv, pom servi, la orice oră, gustări și sandvișuri pregătite chiar în unitate. Tartine cu salam, mușchi țigănesc, jambon, parizer, pastrama, telemea, cașcaval, unt, cărora li se adaugă și sticle miei (de un sfert de litru) cu lapte dulce, stau la dispoziția solicitanților. în Bacău sunt organizate astfel 4 magazine ale O.C.L. „Alimentara“. în întreaga regiune numărul unor unitari de acest fel, profilate pentru consumul pe loc, este deocamdată de 15, el urmind să se extindă. Din nou despre Drumul strugurilor Cu cîtva timp în urmă, în ziarul nostru a apărut un articol care relata despre începutul campaniei de vinificație. Reluăm traseul acum cînd campania de vinificație e in plină desfășurare. Imaginea culesului strugurilor, a podgoriilor pline de culori și de cîntece, a devenit de mult un simbol al toamnelor îmbelșugate. Am trecut, cu cîteva zile în urmă prin cîteva sate din raioanele Adjud și Bacău vestite pentru viile ce devin, din an în an, tot mai întinse. Dincolo însă de atmosfera sărbătorească legată de tradiția foarte veche pe aceste meleaguri a culesului din podgorii, am desprins preocuparea susținută pentru valorificarea, într-un grad cît mai înalt — atît de către unitățile producătoare cît și de cele prelucrătoare —a frumoasei recolte de struguri din această toamnă bogată. Această preocupare trebuie urmărită în cadrul mai larg al muncilor de sezon care sunt numeroase. Nu puține probleme privind organizarea muncii, mobilizarea și folosirea brațelor de muncă și a mijloacelor de transport ridică desfășurarea in același timp a recoltării porumbului, sfeclei de zahăr, strugurilor, a fructelor din livezi, a lucrărilor de însămînțări etc. Dintre acestea, una din cele mai presante este cea a culesului și vinificației strugurilor din soiurile hibride. Orice întîrziere a culesului acestor struguri înseamnă pierderi însemnate. Și acest lucru îl cunosc foarte bine cooperatorii, precum și lucrătorii centrelor de vinificație; în consecință, cooperatorii „îi dau bătaie" cu culesul. Cum s-au pregătit însă centrele de vinificație pentru campania din această toamnă ? Iată întrebarea căreia i-am căutat răspuns în raidul recent întreprins. La centrul de vinificație Goțofănești, aparținând Oficiului vin alcool Adjud, am stat de vorbă cu Mihai Chiriac, responsabilul de aici. Primele lui cuvinte au fost: „la noi merg bine treburile“. Ci de bine merg ne-am convins repede. Mai întîi că din cele cîteva zeci de căruțe pline cu struguri, multe așteptau încă din ziua precedentă să le vină rîndul la descărcat. Lipsește o basculă mare ceea ce impune o dublă manipulare a strugurilor; coșurile cu care se face această trambalare se așează pe jos, pe pămîntul „mustind... de must", deși măcar cîteva scînduri puse alături ar putea înlătura acest neajuns. Dar nu se face. De ce să umblăm cu improvizații că și așa se pune problema modernizării centrului, ni s-a spus. De fapt totul aici are o notă de improvizație și în plus, dese întreruperi de curent de la rețea. Pe bună dreptate, cooperatorii din zona Coțofănești sunt nemulțumiți. Următoarele unități de vinificație vizitate au fost cele din Păunești, Domnești, Sascut-Tîrg și Răcăciuni. Fără îndoială, mai asaltat este cel din Păunești, de altfel singurul centru care-și depășește planul zilnic de (Continuare în pagina a II-a) Tractoare defecte, atelaje nefolosite Satul trăiește zile hotäritoare pentru strîngerea recoltei acestui an, asigurarea bazei recoltei anului viitor. In raionul Bacău in prezent există pericolul, mai ales in unele unități situate in zona de deal, ca recoltatul și semănatul să se prelungească peste limitele perioadei optime. O demonstrează printre altele ritmul foarte încetinit al lucrărilor la Filipeni, Mărăști, Gloduri și in alte sate din aceeași zonă. Alaltăieri, la Mărăști, de pildă, din 350 ha cu grîu, erau semănate 150. Gravitatea constă în proporția nesatisfăcătoare între ceea ce e realizat și ceea ce a mai rămas din semănatul păioaselor precum și în deficiențele care se înregistrează zilnic în folosirea tractoarelor. Astfel, deși erau 60 ha de teren pregătit, semănătoarea stătea pentru că nu mai era tractor pentru ea. Unde erau tractoarele ? Unul fusese „împrumutat“ unei cooperative vecine, unul era la arat, unul era defect, și așa mai departe... Sesizăm într-un raid recent că sunt și alte cooperative agricole în raionul Bacău în care tractoarele nu pot fi folosite pentru că sunt defecte. Adevărate recorduri, pentru care nu-i felicită nimeni, stabilesc în această privință mecanizatorii de la S.M.T. Răcăciuni. Și la C.A.P. Filipeni erau, în aceeași zi două tractoare defecte. De fapt, la unul din cele două tractoare s-a dovedit că defecțiunea nu e la tractor ci la... tractorist, care lăsase pur și simplu tractorul și nu mai era de găsit. In ultimele zile s-au luat măsuri, binevenite, de redistribuire a tractoarelor pe unități. O asemenea măsură a fost luată la C.A.P. Dragomirești care are de semănat circa 800 ha și unde au fost aduse, din unitățile mai avansate, 11 tractoare. Tractoarele se aduc, dar ele trebuie folosite judicios, nu ca la Filipeni, inginerii agronomi, președinții C.A.P.-urilor, brigadierii să urmărească pas cu pas modul cum sunt folosite, să creeze condiții pentru ca mașinile să nu staționeze cind se poate ara, discul sau semăna. Dar, lingă tractoare, tocmai în aceste unități pe terenurile mecanizabile, ar trebui să se vadă și atelajele. Din păcate sunt pluguri, sunt semănători cu tracțiune animală care nu sunt folosite deloc, la Filipeni pe cele aproape 200 ha teren nemecanizabil ce trebuie insămințat, acum două zile nici nu începuse lucrul, in timp ce în grajd se odihneau un număr de animale din care se puteau alcătui 20 de atelaje. Motivul : „Nu se puteau găsi conductorii de atelaje necesari". Ce au de spus membrii consiliului de conducere, brigadierii despre acest lupra ?