Steagul Roşu, aprilie 1969 (Anul 24, nr. 5022-5047)

1969-04-08 / nr. 5028

\ Anul XXIV Nr. 5.028 (6.507) MAITI 0 aprilie 1969 4 pagini 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sarcinile de plan și angajamentele anului 1969 trebuie îndeplinite ritmic. DE CE nu au în vedere acest atribut al eficienței producției unele comitete de direcție ? Ritmicitatea producției - pulsul activității economice Bilanțul activității desfășurate în primul trimestru al acestui an de că­tre unitățile economice din județul Ba­cău se caracterizează, in primul rind, prin rezultatele bune obținute în creș­terea cantitativă și calitativă a pro­ducției, bazate pe sporirea pro­ductivității muncii. Astfel, planul producției globale industriale a fost depășit pe județ cu 30,8 milioane lei, din acestea, două treimi provenind din creșterea productivității muncii cu 0,9 la sută peste plan. Aceste valori se materializează printr-o serie de pro­duse de importanță majoră atît pen­tru consumul intern cit și pentru ex­port, realizate peste plan, cum sunt: 329 tone cauciuc sintetic, 137 tone an­­tidăunători, 292 tone hârtie, 50 tone sodă caustică, 1.294 tone armături din fontă, 969 m c cherestea rășinoase, 19.000 m p țesături fină și altele. A­­ceasta a creat posibilitatea ca planul de export pe trimestrul I să fie de­pășit cu 4,4 milioane lei. Acestea sunt rezultatele globale, la care și-au adus contribuția lor, mai mare sau mai mică, toate unitățile din județ. Privind problema realizării sarcinilor de plan sub acest unghi de vedere, este necesar de pus în aten­ția unor comitete de direcție ca cele de la Combinatul chimic — Borzești și Combinatul de cauciuc sintetic, uni­tăți care nu și-au realizat indicatorii valorici ai producției și productivității muncii la nivelul planificat pe trimes­trul I, că datorită ponderii foarte im­portante pe care o au în industria județului, și chiar a ramurii industriei chimice a țării, pot oricînd înclina în direcția nedorită balanța rezultatelor la nivelul județului sau al ramurii. Și mai trebuie avut în vedere că în a­­fara sarcinilor de plan, întreprinderile respective și-au luat și angajamente în cadrul întrecerii socialiste, de a obține rezultate superioare cifrelor de plan, ceea ce, firește, obligă la luarea măsurilor care să asigure îndeplini­­rea lor. _ . Nu s-ar putea spune ca planurile de producție curente (lunare, trimestria­le), chiar dacă ele se referă la etape mai scurte de timp, pot prevedea, în­totdeauna, toate rezervele interne e­­xistente în întreprinderi. Experiența ultimilor ani a arătat că cifrele ini­țiale ale planului cincinal sunt deja depășite, consemnînd importante majo­rări. Spre exemplu, planul producției globale industriale pentru județul Ba­cău pe anul 1969 este cu aproape 400 milioane lei mai mare decit prevede­rile inițiale ale cincinalului. Dar și în asemenea condiții, ele au fost cu re­gularitate îndeplinite și depășite. In aproape toate cazurile factorul determinant în mobilizarea re­zervelor interne l-a constituit organi­zarea producției și a muncii, înțele­­gînd prin aceasta cuprinderea tuturor etapelor și laturilor ciclului econo­mic al reproducției, de la aprovizio­nare la desfacere. In condițiile actuale ale județului, cind nu dispunem încă de mijloacele de calcul necesare pentru o progra­mare științifică obiectivă a produc­ Iosif Ml­RZAC directorul Direcției județene de statistică a Bacău ției, la un nivel cât mai apropiat de capacitatea reală de producție, plani­ficarea operativă (zilnică, decadată, lunară) trebuie să asigure, printr-o a­­naliză bazată pe cit mai multe ele­mente obiective de cunoaștere, folo­sirea cu maximă eficiență a întregului potențial de producție, în mod cît mai uniform. Deși problema ritmicității a mai fost în repetate rînduri pusă in atenția co­mitetelor de direcție, datorită pe de o parte nerezolvării ei de către unele întreprinderi, iar pe de altă parte e­­fectelor negative adinei pe care le are, ea revine din nou în actualitate. In multe cazuri neritmicitatea este sta­bilită chiar prin pian. Să luăm ca e­­xemplu producția de mobilă pe tri­mestrul I 1969 la cele două combinate de industrializare a lemnului. Deși, în mod firesc, decadele trebuiau să fie aproximativ egale, iată care sunt pro­porțiile planificate și realizate. Asemenea tendințe se manifestă chiar și în ramura chimiei, unde pro­cesul de producție este în majoritatea cazurilor continuu și unde asemenea neuniformități n-ar trebui să existe (la sodă caustică, policlorura de vinil, polistiren, fenol, cauciuc etc.). Este semnificativ, de altfel, de arătat faptul că urmărind pe decade consumul de energie electrică pe platforma Bor­­zești de către unitățile chimice, se confirmă din nou și pe această cale „asaltul“ din decada a III-a, exprimat printr-un consum mai ridicat, urmat de o scădere în decada I a lunii ur­mătoare. Evident, nu poate fi vorba de o modi­ficare la perioade atît de scurte a capa­­­cităților de producție, ci numai de o [ planificare necorespunzătoare, care se­ face în mod conștient, deliberat prin u­­­­nele planuri lunare și decadate, care] nu sunt de natură să mobilizeze în­­­treaga capacitate de producție la o in­­­tensitate normală de activitate, mai­­ ales în decadele de început de lună ] și lunile de început de trimestru. Și­ orice argument s-ar aduce în legătură] cu condițiile diferite de la o decadă­­ la alta, considerăm că singura „lege“­­ care guvernează gruparea factorilor ■ favorabili creșterii producției în ulti­­­mele zile ale lunii, iar pe cei nefavo­­­rabili la începutul acesteia, este orga­­­nizarea necorespunzătoare a procesu­­­­lui de producție. Din câteva investigații făcute la în­­­­treprinderi s-a constatat că defalca­­­­rea planului lunar pe decade și în u­­­­nele cazuri chiar a planului trimestrial pe luni este o problemă ce intră în a­­­­tribuțiile serviciului planificării, fără ca comitetul de direcție să-și dea avi­zul asupra modului cum au fost sta­bilite sarcinile, deși planificarea, in­clusiv cea operativă, este cel mai eficace instrument de conducere. Iată de ce discuțiile și hotărîrile care se iau cu privire la ritmicitatea produc­ției, exprimate de obicei printr-o for­mulă generală, nu au putut rezolva a­­ceastă problemă, întrucît nu s-a por­nit întotdeauna cu începutul, adică cu modul cum se planifică producția, cu folosirea acestui atribut indispensabil de conducere și de pe această bază să se analizeze eventualele piedici care frînează ritmicitatea. Un sprijin în această direcție ar pu­tea da comitetele de partid și orga­nizațiile de bază din întreprinderi, ve­ghind asupra modului cum se stabi­lesc planurile operative de producție, dacă ele au in vedere folosirea nor­mală, uniformă in timp atît a mașini­lor și instalațiilor cît și a timpului de lucru. Iată și cîteva din efectele acestei nerilmicități: planul producției marfă vindută și încasată pe trimestrul I nu a fost realizat pe ansamblul județu­lui cu peste 31 milioane lei. Deși ma­joritatea întreprinderilor au îndeplinit și depășit acest important indicator de finalizare a eforturilor în producție, ele n-au putut acoperi cele peste 60 milioane lei nerealizate, în părți egale, de către cele două combinate chimice de pe platforma Borzești și cele 17 milioane lei neîndeplinite de întreprin­derea de industrie a cărnii — Ba­cău. Trebuie subliniat, de asemenea, și faptul că numeroasele custodii fă­cute de beneficiarii produselor la pro­ducători în ultimele zile ale trimes­trului nu sunt o rezolvare durabilă a problemei: produsele rămîn încă de­pozitate pe rampe și în depozite, ne­intrate efectiv în circuitul economic, uneori chiar stingherind bunul mers al producției viitoare. Iată pentru ce considerente ritmicitatea producției trebuie asigurată cu mult înainte de începerea perioadei de plan, prin con­diții tehnico-materiale normale, prin­tr-o planificare corectă a producției (dacă e posibil bazată pe programare), întrucît de ea sînt legate în esență pulsul și vigoarea activității econo­mice nu numai în cadrul întreprinde­rilor respective, ci și în ansamblul e­­conomiei naționale. De acest dezide­rat nu pot să nu țină seama comite­tele de direcție din întreprinderi, mai ales că în acest an hotărîtor al cin­cinalului au de realizat sarcini de plan și angajamente mobilizatoare care trebuie îndeplinite necondiționat. ______ _ Inigrocente — Total Decada Decada Decada ______________________________ trim. I_____I______a H-a a IH-a A 12 3 4 C.I.L. — Comănești Plan 100,0 25,3 37,8 36,9 Realizat 100,0 25,1 37,6 37,3 CIL — Bacău Plan 100,0 26,6 35,3 38,2 Realizat 100,0 23,8 32,5 43,6 f \ *7■ w w I W I lift De „Ziua sanatafn In județul Bacău — ca și in întreaga țară — „Ziua sănătății'' a fost sărbătorită ieri în cadrul mai multor adu­nă­ri festive. La Bacău, in sala Casei de cultu­ră a sindicatelor, a a­­vut loc un simpozion in cadrul căruia tova­rășul ing. Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. a transmis salu­tul Biroului Comitetu­lui de partid municipal și al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular al municipiului Bacău adresat cadrelor medicale băcăuane. Au vorbit medicii Vasile Le­­zeriuc, directorul Di­recției sanitare județe­ne Nicolae Constanti­­novici, directorul Spi­talului unificat Bacău, Gheorghe Popovici (II),­­Maria Rusu, Luiza Herș­­cu, precum și președinta Comitetului municipal al femeilor, tovarășa Marta Uxicaru. Au fost trecute in revistă, cu acest prilej, suc­cesele obținute pe tărâmul ocrotirii sănă­tății populației din cadrul județului Bacău, rezultatele științifice a organizării asistenței medico-sanitare la ni­velul spitalului din Ba­cău, contribuțiile cer­cetării științifice din cadrul U.S.S.M. pentru ridicarea continuă a ni­velului profesional al cadrelor medico-sanita­­re, aspectele legate de asistența pediatrică, ca și în Ocrotirea mamei la maternitatea din Bacău. A urmat apoii un izbu­tit program artistic sus­ținut de formațiile de amatori ale sindicatului sanitar și ale Ca­sei de cultură din municipiul Bacău. Astfel de mani­festări au mai avut loc in Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Bu­­huși, Moinești, Comă­nești ca și in mediul rural. Ziua sănătății a fost marcată și de un eve­niment de seamă pri­vind igiena și activita­tea antiepidemică: este vorba de darea in folo­sință a unor moderne laboratoare ale Inspec­toratului sanitar de stat din Bacău. Pentru rea­lizarea noului edificiu, ca și pentru datarea a­­cestuia (care cuprinde peste 200 de încăperi) au fost investite circa 7.550.000 lei. „Dacă în prezent a început acti­vitatea laboratoarelor de toxicologie și ra­diații — ne-a spus dr. Mircea Grumăzescu, in­spectorul șef sanitar de stat județean — In zi­lele ce urmează vor in­tra în funcțiune, cu în­treaga capacitate, și celelalte laboratoare, cum sunt cele de: vi­rusologie, c­him­i­e sani­tară, fiziologia muncii, bacteriologie și parazi­­tologie. Dotarea acesto­ra cu fort ce este nece­sar pentru o exigentă activitate științifică a­­sigură o supraveghere sanitară de calitate a teritoriului județului nostru și posibilități crescute de prevenire a bolilor transmisibile, profesionale, a intoxi­cațiilor etc., sau de combatere a lor, In ca­­zul cind acestea s-ar ivi". De remarcat că sunt puse la dispoziție toate mijloacele științi­­fice de cercetare, pen­tru realizarea a peste 30 de materiale de sin­teză, ce vor fi, desigur, în sprijinul traducerii in viață a Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la ocrotirea sănătății populației. Directive care pun un accent de­osebit pe­ medicina pre­ventivă. Rezultate deosebite în industria forestieră Indicatorii de plan la producția globală, pro­ducția marfă vândută și încasată și producti­vitatea muncii au fost depășiți Prima reflecție asupra bilanțului încheiat de colectivele celor 4 între­prinderi forestiere din județul no­stru, la capătul lunilor ianuarie-mar­­tie, pun în evidență faptul că efor­turile depuse în ultimul trimestru al anului 1968 pentru realizarea grafi­celor privind masa lemnoasă în principalele faze ale procesului de producție, îmbinate cu cele din anul în curs, s-au concretizat în rezul­tate la nivelul sarcinilor primite. A­­tît la Bacău, cît și în Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Coma­­nești și Agăș, planul la indicatorii producție globală, producție marfă vîndută­ și încasată și productivita­tea muncii, a fost nu numai înde­plinit ci și depășit, ceea ce asigură temelia înfăptuirii angajamentului asumat pentru anul acesta. Produc­ția marfă vîndută și încasată supli­mentar este în valoare de peste 5.300.000 lei, iar la producția glo­bală s-au înregistrat peste sarcina trimestrului 3.867.000 lei. Realizarea aproape integrală a planului la sortimente, dar mai ales depășirile mari înscrise la princi­palele produse, pun în relief strădu­ințele forestierilor de a ridica indi­cele de valorificare superioară fondului de masă lemnoasă. Cîteva­­ exemple : în condițiile în care toate unitățile au depășit planul la buș­teni de fag cu 2.115 mc se constată că mai mult de jumătate din produc­ția suplimentară a fost destinată pentru derulaj, iar din cei peste 1.700 mc bușteni de diverse esen­țe, aproape jumătate a fost pentru derulaj. Sarcina la lemn de fag pen­tru celuloză a fost depășită cu 352 m c, iar la lemnul pentru mină cu 342 m c. La export, în această perioadă, s-au livrat în plus produse în va­loare de peste 1.420.000 lei, depășiri importante înregistrîndu-se la lemn de fag pentru celuloză — 203 m c, cherestea de rășinoase — 2.805 m c, cherestea de fag — 260 m c, lăzi am­balaj — 178 mc și altele. G. D. Instruirea secretarilor comi­tetelor comunale ale U.T.C. La Cabinetul județean de partid s-a încheiat duminică instruirea se­cretarilor comitetelor comunale ale U.T.C. din cuprinsul județului. Or­ganizată în cursul a două zile, a­­ceastă instruire a prilejuit, pe de o parte, studiul și dezbaterea unor do­cumente elaborate de organele su­perioare U.T.C., cu privire la sarci­nile ce revin tineretului de la sate pe Linie economică, edilitar-gospo­­­dărească și cultural-educativă, în ve­derea sporirii contribuției sale la realizarea angajamentului luat de Comitetul județean de partid ca răs­puns la întrecerea dintre județe. Pe de altă parte, instruirea a constituit un valoros schimb de experiență privind stilul și metodele de mun­că folosite de comitetele comunale ale U.T.C. in vederea realizării an­gajamentelor luate de către tineri pentru întîmpinarea cu succese deo­sebite a măreței sărbători­i a 25-a aniversare a eliberării patriei. Nu toate brigăzile au răspuns prezent Acesta a fost în esență răspunsul pe care ni l-a dat tovarășul Virgil Uricaru, secretarul Comitetului co­munal de partid Ungureni la între­barea noastră despre stadiul pregă­tirii campaniei de vusămînțări în cooperativa agricolă din satul de centru. "Să așa stau lucrurile o dovedesc rezultatele controlului efectuat de comisia economică a comitetului co­munal de partid la fața locului, în fiecare brigadă. Cu acest prilej s-au constatat pe lângă fapte demne de toată­­ lauda cum este cazul la brigăzile­­ 1 (Zlătari),1 nr. 2 (Ungu­reni) sau nr. 5 (Bibir­ești sud), unde pregătirile sînt puse la punct pînă în cele mai mici amănunte, putîn­­du-se ieși in cîmp cu toate forțe­le imediat ce timpul va permite, și fapte reprobabile. Îndeosebi dezin­formare. Așa a fost cazul la briga­da a 4-a (Bibirești nord) unde, deși se raportase conducerii cooperati­vei că totul este pus la punct, nu­­ se făcuse de fapt aproape nimic pe linie organizatorică pentru ca fieca­re cooperator să știe cu precizie ce are de lucrat în cîmp. Oamenii din brigadă nu știau și nu știu nici în prezent măcar din ce echipă fac parte: Pentru dezinformare cit și pentru încălcarea statutului G.A.P., briga­­ da C.A.P. Ungureni oierul Victor Ilieș a fost schimbat din muncă. Că una se raportase și alta era in realitate s-a constatat și la bri­gada nr. 3 (Ungureni) condusă de Mihai V. Istrate. Acesta declarase că s-au confecționat cele 4 grape din mărăcini, însă în realitate la controlul făcut s-a stabilit că se pro­curase doar materialul și nimic mai mult. O altă sarcină importantă pentru fiecare brigadier este aceea ca îna­inte de a ieși în cîmp în această primăvară să fie clarificată defini­tiv problema loturilor în folosință , toți cooperatorii care dețin teren în plus trebuie să-l înapoieze coopera­tivei pentru a fi luat în cultură în cadrul planului de producție pe bri­gadă. Așa prevede hotărîrea adună­rii generale. Dar cum putea briga­dierul Mihai V. Istrate să facă or­dine în brigada sa dacă el perso­nal deținea peste lotul prevăzut de statut 10 ani, iar la controlul făcut In­scripte s-a constatat că a decla­rat doar 3 ani. Este necesar ca în legătură cu loturile în folosință consiliul de conducere să reglementeze mai în­­tîi situația cu brigadierii. Contro­lul operativ la fața locului asupra îndeplinirii fiecărei sarcini stabilite constituie cheia bunei desfășurări a muncilor în cîmp în actuala cam­panie de primăvară. C. PETRE În întrecerea pentru „cea mai frumoasă localitate" —sunt valorificate toate inițiativele și energiile cetățenești ? „A­N­E­M 11" DE PRIMAVARA După această lungă și capricioasă iarnă, toate localitățile județului nostru au nevoie de mina atentă și fermă a gospodarilor. Nu s-ar putea spune că primăvara ne-a lua­t prin surprindere, ci dimpotrivă, ea s-a lăsat mult așteptată, dîndu-ne posi­bilitatea pregătirii detaliate a tutu­ror proiectelor propuse a le realiza în acest sezon. Și pentru că în sfîrșit a sosit pri­măvara, ne-am propus să vedem, ce fac edilii Municipiului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru înfrumuseța­rea urbei lor. Luînd legătura cu to­varășul inginer Mircea Anton Cio­banu­, prim-vicepreședinte al Consi­liului popular al municipiului, aces­ta le-a prezentat principalele obiec­tive prevăzute a se executa pînă la 1 Mai a.c., prin muncă patriotică. Dintre acestea amintim: întreține­rea a 35 ha parcuri și zone verzi; extinderea și amenajarea a 1.000 m p zone și spații verzi; plantarea a 2.000 de arbori și arbuști; planta­rea a 1.500 ml gard viu; construirea și repararea a 14 podețe; amenajări de baze sportive, construirea și re­pararea de trotuare, străzi și dru­muri etc. Când a fost însă vorba de măsurile concrete luate pentru rea­lizarea acestor obiective, ritmul dis­cuției noastre a fost mai lent ca în­seși măsurile. Este pregătit — ne spunea tovarășul inginer Mircea Anton Ciobanu —• fondul floricol necesar, în cantități suficiente ; am contractat 2.000 de puieți de tei, care insă se află în pădurea Scări­șoara — Sascut; pomii existenți­­ pe străzi, bulevarde și în spațiile verzi au fost curățiți de lăstari încă din toamna anului trecut, iar pămîntul vegetal a început chiar astăzi (2 a­­prilie a.c.) să fie adus în spațiile verzi cu autocamionul ce l-am pri­mit cu ani în urmă drept premiu pentru ocuparea locului fruntaș pe țară în acțiunea de bună gospodă­rire și înfrumusețare a orașului ! (N.R. prețioasă și semnificativă a­­mintire...). Un scurt raid prin oraș ne-a con­firmat ideea că măsurile luate sînt încă destul de anemice. Chiar la in­trarea in localitate, pe șoseaua ce vine dinspre Bacău, lingă podul de peste Trotuș, se află un rondo­ll plin cu mormane de pămînt și mo­loz, pregătit pentru a fi amenajat ca­ spațiu verde, ca și rondoul din vecinătatea sa (șoseaua ce vine dinspre Tg. Ocna). Impresia despre un gospodar ți-o faci de cum pă­șești pe ușa casei sale, iar impre­sia despre edili, de cum intri în o­­raș..­ Insă nu toți vizitatorii orașului vin pe șosea, unii vin cu trenul. Dar și la gară, lingă locul de parcare a autobuzelor, Intr-un colț al gardului de beton, zăceau grămezi de balast amestecat cu zăpadă și gunoaie. De la gară, în drum spre centru, po­dul de beton își arată cariile, dove­dind că are nevoie de niște plombe de asfalt. Imediat în dreapta podu­lui te întîmpină niște basoreliefuri frumoase, dar vecinătatea spațiului verde plin de gunoaie scade valoa­rea artistică a monumentelor. De altfel majoritatea parcurilor și zo­nelor verzi erau pline de frunze moarte, crengi uscate, hîrtii, sticla sparte, cutii de conserve, așa era în parcul de lingă Casa pionierului, în spațiul verde cuprins între spa­tele blocurilor de pe bd. Oi­tuz și al blocurilor de pe strada Poștei etc ; bazinele fîntînilor arteziene, lăsate în părăsire, erau pline de zăpadă și hîrtii. Intrînd pe magistralele ora­șului, fațadele blocurilor de locuin­țe ni se înfățișează cojite de var în urma vicisitudinilor de iarnă. Ajunși în strada Tineretului ne-am fi aș­teptat ca o stradă cu un asemenea nume să fie printre cele mai îngri­jite, dar, pe partea de vizavi de Si­­ g. MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Flori. Nimeni nu se mai­ Îndoiește de faptul că a sosit, in sfirșit, primă­vara. Și, pentru că la începutul a­­cestui sezon se fac plantări, edilii orașului Bacău vin în Întîmpinarea gospodarilor care doresc să-și pro­cure răsaduri de flori și puieți de arbori și arbuști ornamentali pentru amenajarea spațiilor verzi din jurul locuințelor jips. Astfel, la sera de flori a întreprinderii comunale Ba­cău (str. Teiului nr. 9) și la maga­zinul de flori din bd. 6 Martie nr. 3 se pot procura răsaduri de panse­­luțe de diferite culori și microfis (nu-mă-uila). Gama arborilor și ar­buștilor ornamentali este mult mai variată: iasomie, trandafiri, liliac, tei, sălcii, plopi, brad, molid, ienu­păr, tuga etc. In curînd, l­a unitățile amintite se va putea procura și să­­mință de iarbă-gazon. Pentru înfrumuse­țarea localităților Zilele frumoase ale acestui în­ceput de primăvară, au făcut ca mai toate organele consiliilor populare să inițieze acțiuni de muncă patrio­tică pentru buna gospodărire și în­frumusețare a localităților, stimu­late și de faptul că realizările lor se înscriu în contextul răspunsului dat de Consiliiul popular județean Ba­cău, la chemarea în întrecerea lan­sată de Consiliul popular al jude­țului Galați. Astfel, duminică 6 a­­prilie a. c., un număr de peste 600 de cetățeni din orașul Comănești, au participat cu entuziasm la ame­najarea spațiilor verzi, la desfun­darea șanțurilor și repararea dru­murilor. Numai pe strada Republicii au fost făcute peste 800 de gropi în care curînd vor fi plantați arbori amiaxmonitali. EFORT MENȚINUT PENTRU EFECTUAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE SEZON! OBIECTIVELE CELE MAI URGENTE ■ eliminarea excesului de umidi­tate ;­­ GRĂBIREA TĂIATULUI LA POMI; ■ DEZGROPATUL VIȚEI DE VIE ; ■ REPICATUL. Dintre numeroasele treburi ce se impun atenției lucrătorilor din agri­cultură, scoaterea terenurilor de sub apă și, în primul rind, a suprafețelor ocupate cu grîu, trebuie să fie în centrul atenției. Săptămîna trecută, la I.A.S. Răcăciuni, motopompele erau în cîmp. Vineri, și C.A.P. a instalat­ un agregat pentru pomparea apei de pe o parcelă de grîu. O altă lucrare care se impune a fi făcută în cel mai scurt timp și cu mare atenție este dezgropatul viței de vie. Specialiștii din unitățile care dețin vie, președinții și brigadierii viticoli să ia cele mai hotărîte măsuri pentru efectuarea acestei lucrări, evitînd clocirea ochilor. Pomicultorii, de asemenea, au îndatorirea să grăbească tăierile la pomi. Sinteza în cea de-a doua săptămînă a lunii aprilie și temperatura în creș­tere va duce în foarte scurt timp la depășirea timpului optim pentru a­­ceastă lucrare. De asemenea, legumicultorii au datoria să asigure spațiul necesar și să facă neinterziat repicatul culturilor timpurii pentru suprafețele planifi­cate. Să fie combătută tendința unora care ar dori să treacă peste această lucrare ! Se impune cu acuitate Pregătirea patului germinativ pentru cultura sfeclei de zahăr Rezerva însemnată de a­pă din sol, din­­ această primăvară, poate a­­sigura plantelor de sfeclă, o bună dezvoltare, cel puțin în prima parte a perioadei de creștere. Acum problema principală care se pune, este aceea, ca prin lucră­rile executate să se­­ rețină în sol cît mai multă apă, mai ales în stra­turile lui superficiale. în acest fel, se poate asigura răsărirea semințe­lor care nu numai că se seamănă a­­proape de suprafață, dar au nevoie pentru a germina de mult mai mul­tă umiditate decit multe alte cul­turi. Pe plan mondial, tendința în ul­tima vreme este aceea ca primăvara mobilizarea solului să se facă pînă la adîncimea de semănat, pentru ca glomerulele de sfeclă să găsească sub ele un str­at de sol așezat, care se menține în continuare umed prin ridicarea apei din profunzime prin capilaritate. Acest lucru apare cu atît mai mult în evidență, cu cît primăvara este mai secetoasă și cu cît sînt vînturi mai multe, c­are u­­sucă stratul de sol ce s-a lucrat, în scopul mobilizării pînă la a­­dîncimea de semănat a sfeclei, ple­dează și o serie de experiențe în­treprinse la Stațiunea Secueni, care au arătat că în primăverile uscate și pe terenurile ușoare, netasate și neîmburuienite, grăparea energică de două ori a arăturilor de toamnă poate asigura un pat germinativ su­ficient de bun pentru sfecla de za­hăr. Totuși, este absolut necesar de a se constata la fața locului­, în funcție de sol și stare­a lui de afi­­nare, dacă cele două lucrări cu gra­pele cu colți reglabili pot asigura o bună mobilizare a solului pînă la adîncimea de semănat, în caz con­trar, este necesar a se face discui­­rea terenului. După cum se vede, important este să se asigure o bună­ m­obilizare a solului și nu contează unealta cu care se lucrează pentru realizarea acestui pat germinativ pentru se­mințe. Condițiile, cu totul rooade de lucru, dictează folosirea unei unelte sau­­ alteia, fără a se pierde din ve­dere ca­­ lucrarea ce se execută să fie de bună calitate. Momentul optim de efectuare a muncilor agricole în primăvară, este de multe ori în legătură și cu mijloacele de care se dispune. Ast­fel, nivelarea terenului la despri­­măvăxare, trebuie făcută cît mai timpuriu. Dacă se dispune de sufi­ciente mijloace, lucrarea se execută mai devreme decit atunci cind se așteaptă ca roțile tractoarelor să poată intra pe tarla. De asemenea,­ la desprimăvărare, condițiile de lu­cru în cîmp pot fi deosebite, chiar și în cursul aceleiași zile. Spre e­­xemplu, după nopțile reci, uneltele nu pot lucra bine în primele ore ale dimineților, dar ele dau randamen­te optime peste cîteva ore, cînd te­renul se zvîntă. Important este să nu se piardă nici un moment pen­tru executarea cât mai devreme a lucrărilor de pregătirea patului ger­minativ pentru sfeclă, deoarece menținerea în sol a unei cantități cît mai mari de umiditate, asigură răsăritul complet al semințelor. Nu trebuie să avem teamă că, e­­xecutînd timpuriu semănatul, nu va­ exista suficientă căldură în sol pen­tru a asigura germinația glomeru­­lelor. Primăverile în zona noastră sînt destul de călduroase pentru a permite încolțitul semințelor, iau­ stratul de sol afinat de deasupra glomerulelor se încălzește în acest scop suficient de mult. Mai impor­tant ca toate, este în zona noastră menținerea umidității în sol, care de cele mai multe ori, atunci cînd este puțină, duce la compromiterea cul­turii. Tot la fel de important pentru culturile de sfeclă de zahăr, este ca ultima lucrare de pregătire a te­renului, să se facă cu puțin timp înaintea semănatului. Cel mai bine este ca ea să se facă în aceeași zi.­­In acest fel sînt distruse toate se­mințele de buruieni care au încol­­­­țit pentru că la răsărirea sfeclei de­­ zahăr, care durează destul de mult,­­ numărul lor să fie cît mai mic. Pregătirea patului germinativ în cele mai bune condiții și păstrarea umidității solului, asigură culturilor­ de sfeclă de zahăr un răsărit uni­form și deci și premisele unei re­colte bogate. Ing. Al. NICOLAU, cercetător 1 Stațiunea J

Next