Steagul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 24, nr. 5206-5231)
1969-11-19 / nr. 5221
V i ■A A Anul XXIV Nr. 5.221 (6.700) MIERCURI 19 noiemb 1969 4 pagini 30 bani Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu puternice și îndelungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor : NICOLAE CEAUȘESCU, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și Ioan Benția, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean — Mureș. După discutarea, pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice, în legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu (Continuare în pag. a IlI-a) Lucrările Sesiunii Marii Adunări Naționale Expunerea la proiectul de lege privind organizarea și funcționarea miliției prezentată de deputatul CORNEL ONESCU, ministrul Proiectul de lege pe care-l prezentăm este menit să definească rolul, organizarea și funcționarea miliției române — una din pîrghiile de înfăptuire a politicii partidului și statului nostru în domeniul apărării cuceririlor revoluționare ale poporului — și să contribuie la ridicarea nivelului muncii desfășurate de organele de miliție în apărarea proprietății socialiste și personale ale cetățenilor, a drepturilor și intereselor lor legale, menținerea ordinii și liniștei publice. In proiect sînt prevăzute atribuții privind apărarea proprietății socialiste — temelia orînduirii noastre — și a celei personale a cetățenilor, prevenirea și descoperirea cu operativitate a infracțiunilor, identificarea și prinderea infractorilor. De asemenea, sunt prevăzute atribuții referitoare la apărarea drepturilor și intereselor legale ale persoanelor, siguranța circulației pe drumurile publice, eliberarea și controlul actelor de trecere a frontierei, ținerea evidenței populației și eliberarea actelor care certifică identitatea, domiciliul și cetățenia. Stabilind distinct atribuțiile și sarcinile organelor miliției, precum și mijloacele de realizare a acestora, proiectul este clădit pe principiul respectului față de lege, față de om și adevăr. In acest sens în proiect se prevede că organele miliției își desfășoară întreaga activitate pe baza și în executarea legii. Referindu-mă la unele atribuții mai importante ale miliției, în legătură cu care proiectul de lege aduce unele elemente noi, unele precizări și clarificări necesare, menționez faptul că se stabilesc condițiile în care ofițerii și subofițerii întreprind măsuri milițienești in scopul combaterii infracționismului și menținerii ordinii. Așa spre exemplu, proiectul prevede că atunci cînd există date și indicii temeinice referitoare la pregătirea săvîrșirii unor fapte prevăzute de legea penală, organele de miliție iau măsuri pentru strîngerea și verificarea probelor, identificarea și prinderea infractorilor. în acest scop miliția efectuează investigații, constatări tehnico-științifice, rețineri de persoane în cazurile stabilite de lege și alte activități de cercetare penală, menite să contribuie la stabilirea adevărului și tragerea la răspundere penală a celor vinovați, în executarea atribuțiilor ce le revin, ofițerii subofițerii de miliție vor avea drepșitul și obligația de a conduce la sediile organelor de miliție pe cei care prin acțiunile lor periclitează ordinea publică, viața și integritatea cetățenilor. Proiectul de lege prevede că organele de miliție execută atribuțiile ce le revin din hotărârile consiliilor populare și deciziile comitetelor executive, le informează periodic despre starea infracțională, măsurile luate pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor, asigurarea pazei în orașe și comune, precum și cu privire la ordinele și instrucțiunile primite de la Ministerul Afacerilor Interne și la măsurile ce se impun a fi luate pentru aplicarea lor. în întreaga lor activitate organele de miliție au primit și primesc un prețios sprijin din partea oamenilor muncii, educați de partid in spiritul respectării legilor, al cinstei, dreptății și echității sociale. Sprijinul activ al maselor de cetățeni a constituit și constituie pentru miliție o chezășie a îndeplinirii în bune condițiuni a sarcinilor ce-i sunt încredințate. Pornind de aici, proiectul prevede posibilitatea organizării grupelor de sprijin ale miliției formate din cetățeni care se bucură de stimă și respect în rîndul locuitorilor și care se oferă voluntar să sprijine organele de miliție pentru menținerea ordinii publice, precum și pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor. Faptul, că în activitatea sa miliția se sprijină pe participarea largă a cetățenilor rezultă și din acele prevederi ale proiectului care precizează că organele miliției colaborează afacerilor interne cu organele și organizațiile de stat și obștești, cu organele presei, radioului televiziunii și cinematografiei în scopul creării unei puternice opinii împotriva celor care încalcă legile, pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor și contravențiilor, apărarea avutului obștesc și personal, a tuturor valorilor orînduirii noastre socialiste. Proiectul de lege stabilește sarcini de cooperare a miliției cu celelalte unități și organe ale M.A.I., C.S.S. și M.F.A. în îndeplinirea unor atribuții privind securitatea statului, paza frontierei de stat, apărarea locală antiaeriană și a altor atribuții prevăzute de lege. Pornind de la faptul că aplicarea și respectarea întocmai a legalității în activitatea miliției și, în general, realizarea sarcinilor ce-i sunt încredințate de partid și guvern sunt direct condiționate de nivelul politicoideologic, de pregătirea profesionaljuridică și de cultură generală a cadrelor, în proiect s-a stabilit că pregătirea personalului militar se face în școli militare de ofițeri, de maiștri militari și subofițeri, centre și cursuri de perfecționare și că pentru satisfacerea necesarului de specialiști ce nu pot fi pregătiți în școlile militare pot fi angajați absolvenți ai institutelor civile de învățământ superior. Reveniri Sunt nevoit să revin asupra unor probleme deja atinse în cadrul acestei rubrici. O fac păstrînd un ton de digitate, deși indiferența unora fața de critică ar cere un ton aspru, de pamflet. Ca și altădată, polemica e implicită notelor din „argument“, „Viridiana“ sau „Soarele vagabonzilor*’ Pe ecranele cinematografelor băcăuane filmele se programează totdeauna în baza unor criterii estetice și etice ? Analizînd, cu un alt prilej, programul cinematografului zis al tineretului, constatam tocmai absența unui principiu etico-estetic îndrumător. S-ar putea spune, chiar, că există o anumită tenacitate în ignorarea criteriilor. Cu o periodicitate obsedantă la cinematograful „Tineretului“ sunt reluate pelicule mediocre, gen „în umbra colțului“. Cu o periodicitate întristătoare se repetă gafele în programarea unor filme excelente, incit, prin reflex, se poate anticipa că orice capodoperă a celei de a șaptea arte, după trei zile va fi scoasă de pe ecranele băcăuane. Conform acestei reguli, „Viridiana“ de Luis Bunuel rulează trei zile, și tot atîtea zile rulează, în reluare, „Soarele vagabonzilor“. Cum se explică această idiosincrasie în fața capodoperelor, a celor din conducerea întreprinderii cinematografice județene ? Prin snobism ? Ei, nu, fiindcă asta ar însemna, totuși, o laudă ! E publicul băcăuan needucat și nu asimilează arta autentică ? Nimic mai eronat ! La „Viridiana“, de pildă, n-au lipsit spectatorii. De vină e păguboasa nepricepere, capcana gafei, în care se prind, de obicei, negustorii neinspirați. (Continuare în pag. a II-a) Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste prezentată de deputatul FLOREA DUMITRESCU, ministrul finanțelor Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestiunea bunurilor organizațiilor socialiste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, in raportul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea avutului obștesc, în gospodărirea unităților și în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bunului public, în general, se poate afirma că unitățile economice și bugetare s-au preocupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea și gestionarea corespunzătoare a valorilor materiale și bănești ce le-au fost încredințate. Totuși, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ținut pasul cu necesitățile și cerințele actualei etape de dezvoltare a societății noastre. Sunt cazuri cînd normele privind gestionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ține la zi și corect evidența bunurilor, nu se asigură depozitarea și paza lor în condiții corespunzătoare, iar uneori sunt angajați gestionari nepregătiți sau (Continuare în pag. a IlI-a) ■ Stl CLIPA CHIBZUIELII ȘI CONCRETEȚEA Cadrul nou al vieții culturale la sate (avantajele civilizației materiale, îndeosebi) determină în mod obiectiv o modificare a funcțiilor și atribuțiilor instituției de cultură. Căminul cultural tinde să devină nu numai o instituție de difuziune culturală, dar și un mijloc de participare a săteanului la actul de cultură, un cadru de păstrare și valorificare a creației populare, de dezvoltare a autenticității și originalității acesteia, o modalitate de cunoaștere a necesităților spirituale specifice unui grup social care nu se mai complace in situația de „spectator pasiv“. O funcție cu pondere deosebită, încă puțin cercetată, i-o conferă căminului cultural fenomenul masivei introduceri a mijloacelor mass-media la sate (televiziune, radio, film, discuri etc.). Citind presa, urmărind emisiunile TV și radio, locuitorii satului contemporan sînt supuși unui adevărat asalt informațional.De aici necesitatea integrării tuturor acestor surse de informare intr-un sistem educațional (la nivelul căminului cultural) care să poată prevedea o succesiune logică a răspîndirii cunoștințelor într-o creștere treptată a gradului lor de dificultate. Urmînd o evoluție firească, dependentă de aspectele menționate și decurgînd în bună parte din acestea, nivelul exigenței spectatorului se traduce de cele mai multe ori prin refuzul deschis al manifestărilor încropite în pripă și participarea activă la acțiunile de reală substanță. Pretențiile pe care le ridică actualmente colectivitatea sătească au depășit de mult stadiul „serbării“ de la căminul cultural, mergînd spre activități organizate la nivelul calității pretins de oraș. Orientarea fără greș în acest context de o deosebită complexitate presupune reglementarea unui anumit principiu organizatoric, promovarea spiritului științific in munca concretă. Coordonare înseamnă creație o latură deloc neglijabilă în acest proces organizatoric o constituie realizarea planurilor de activități pe durată mare, variind între trei și cinci luni. E tocmai latura luată aici în discuție, cu concursul directorilor de cămine culturale din comunele Săucești (situată în imediata apropiere a orașului), Răcăciuni (zonă de mijloc) și Podu Turcului (situată la mare depărtare de oraș). — Ce rol vă revine personal în întocmirea unui plan de activități ? — N-a rămas chiar așa departe vremea cînd întocmeam planul de activități de unul singur, „sparge ghiața“ Nicolae Plugaru, directorul căminului cultural din Săucești, întrebarea îmi prilejuiește o retrospecție: îmi storceam imaginația ca să nu mă repet de la o lună la alta. Și mă izbeam de obstacole la tot pasul: profesorul nu venea la acțiunea programată fiindcă „nu era genul lui“, mai știu eu care grup de săteni era ostil serilor de calcul, să zicem, pentru că „prea erau toate la fel“... Experiența deatunci mi-a prins bine, încet, încet am atras spre cămin toți intelectualii, am învățat să le cunosc potentele și preferințele. Inițiem împreună acțiunile, împreună atragem ceilalți factori la discutarea, întocmirea și concretizarea planului de activități. Mie mi-a rămas doar sarcina coordonării acțiunilor... — Dar coordonarea înseamnă creație, intervine profesorul — Fănică Miron, directorul căminului cultural din Podu Turcului. Chiar daca, în ultimă instanță, nu creezi decit climatul favorabil unei activități susținute. în ce ne privește, am ales patru obiective principale pentru perioada de iarnă : informarea operativă a oamenilor muncii cu problemele politicii interne și externe a partidului și statului nostru ; corelarea specificului comunei cu extinderea acțiunilor de propagandă cultural-științifică; sporirea eficienței acțiunilor de educație patriotică și cetățenească ; îmbunătățirea și intensificarea activității formațiilor artistice, valorificarea tradițiilor și folclorului local. De fiecare obiectiv răspunde un membru al consiliului de conducere dar toți ne gîndim la căile care ar putea duce la îmbogățirea tematică a obiectivului respectiv, la sporirea atractivității acestuia. Asta socotea că trebuie să fie, în permanență, creația coordonatorului , căutarea perpetuă, neliniștea creatoare. — în mare, obiectivele sunt peste tot aceleași, continuă Vasile Ariton, directorul căminului cultural din Răcăciuni. Important este însă nu numărul ci conținutul lor și calitatea concretizării acestuia. Un cămin culural poate avea formație de dansuri, teatru, estradă, teatru de păpuși, cercuri de activități, are o brigadă științifică și, fără doar și poate, un colectiv de conferențiari. Directorul trebuie să coordoneze activitatea fiecărui sector în parte, să-i creeze, dacă vreți, o cale proprie — dar sigură — de afirmare. Și, în același timp, să urmărească varietatea programului cultural-artistic și educativ în ansamblu. — Da, o cale proprie fiecărui sector. Dar asta presupune cuplarea fanteziei. Cu cit sînt mai mulți cei care se gîndesc la un lucru, cu atît, mai mult abundă ideile, spune —, ca pentru sine — Nicolae Plugaru." Ne-am făcut un obicei — continua interlocutorul — din a invita la ședințele de discutare a planurilor Discuții consemnate de Ștefan OLTEANU (Continuare în pagina a II-a) la Grupul industrial de petrochimie Borzești Relația plan-posibilități la periferia imperativelor anului viitor ? + Capacități de producție prevăzute a nu fi folosite, în total sau in parte Consumuri specifice nefundamentate ^ Mari rezerve la prețul de cost + Materiale neasigurate ^ Ambalaje repartizate în plus. Sarcinile de plan ale anului viitor, stabilite pentru Grupul industrial de petrochimie Borzești, nu se disting printr-o creștere cantitativă deosebită ci, în special, prin diversificarea lor. Este drept că, față de anul 1963, producția marfă va crește cu circa 7 la sută, spor pe deplin realizabil, dar care ridică probleme complexe privind asigurarea integrală a condițiilor materiale. Trebuie precizat, chiar de la început că sarcinile de plan sunt realizabile, dacă le confruntăm cu posibilitățile de producție existente. Astfel, numeroase instalații sunt prevăzute cu sarcini sub capacitățile lor. Enumerăm : la fenol — 97,7 la sută, acetonă — 97,7 la sută, iar la tricloretilenă — 88 la sută. De asemenea, instalația pentru producerea de plastifiante nu este asigurată încă cu producție. Care sunt cauzele ce conduc stabilirea unor prevederi de plan infferioare capacităților de producție existente ? La fenol și acetonă încă nu s-au realizat definitiv problemele legate de recuperarea în întregime a fenolului din reziduurile fenolice, și anume la treapta a doua nu se valorifică hidrocarburile la nivelul prevederilor. Recuperarea izopropilbenzenului semifabricat pentru producția de fenol-acetonă, cît și a alfametilstirenului nu este integrală, întrucit hidrocarburile rezultate la instalația F-4 nu corespund proiectului și nu s-a pus definitiv la punct tehnologia de separare la instalația de alfametilstiren , la tricloretilenă (după 5 ani de funcționare), nu s-a reușit să se atingă capacitatea proiectată, din cauza gradului mare de coroziuni ce se înregistrează, cît și a repetatelor defecțiuni tehnice, ca urmare a unor defecțiuni de proiectare, neremediate încă (după 3 ani de funcționare), instalația de monocloracetic nu a putut să-și realizeze capacitatea proiectată, fapt pentru care și în anul 1970 s-a stabilit din nou o sarcină inferioară capacității de producție. Dacă aceasta este situația în ceea ce privește capacitățile de producție, să urmărim felul în care este asigurată, sau nu, o eficiență economică ridicată. O succintă analiză asupra modului de determinare a consumurilor specifice scoate în evidență suficiente carențe generate de superficialitatea manifestată la stabilirea lor, consumuri care în majoritate sînt superioare celor realizate în acest an, cînd firesc ar fi, ținînd seama de posibilitățile pe care le oferă gradul înalt de tehnicitate, ca acestea să se situeze sub nivelul celor înregistrate. Constatăm plusuri la acidul sulfuric — 1255 de tone, acizi grași — 202 tone, butadienă — 73 tone, emulgatori P.V.C.emulsie — 193 tone, var — 1415 tone, metilpropilenă — 27 tone etc. Se pune, în mod cu totul firesc, întrebarea : ce alte criterii au stat la baza stabilirii acestor cantități suplimentare, valorînd cîteva milioane de lei, decit cele care vizează o eficiență economică ridicată. Există o experiență tristă a stocurilor supranormative de producție din anii precedenți, care au atras numeroase imobilizări de fonduri. De ce se persistă, cu bună știință, în această situație? Doar de dragul de a fi la adăpost de orice surprize neplăcute, pentru că așa este mai comod ? Pe de altă parte constatăm, din analiza planului de aprovizionare, că nu s-au primit încă repartiții pentru unele materiale importante ca : acid sulfuric, alcool etilic, benzen, butanbutenă, butan normal, bitum, cocs, lindan, propilenă, propan, păcură, silicat de sodiu, toluen, talc etc., materiale de bază, și care vor atîrna greu în balanța realizării planului pe anul 1970, mai ales dacă ținem seama de faptul că și în acest an s-au înregistrat asemenea situații, care au grevat activitatea, în complexitatea ei. Pentru unele ambalaje s-au repartizat cantități peste necesar, printre care menționăm : saci de hîrtie cusuți și imprimați — 226.000 bucăți, saci închiși cu valvă — 93.000 bucăți, saci deschiși simpli — 46.000 bucăți și altele. Din această analiză, rezultă că pregătirea producției pentru anul 1970 nu este suficient de documentată, iar procesul de producție sub limita posibilităților, deoarece se desprinde foarte clar faptul, că Grupul industrial de petrochimie dispune de numeroase rezerve interne nefolosite. Așa, spre exemplu, unele capacități de producție nu au atins parametrii proiectați din cauza unor grave defecțiuni de funcționare și fabricație, sau neluării măsurilor tehnice cele mai adecvate pentru eliminarea golurilor, a improvizațiilor sau a punctelor slabe. Nu s-au remediat defecțiunile la unele instalații, care persistă încă din faza probelor tehnologice, ceea ce periclitează realizarea planului la unele produse și în anul viitor. De asemenea, normele de consum s-au calculat fără o analiză temeinică, supraestimîndu-se cantitățile necesare, ceea ce va conduce la, însemnate imobilizări a mijloacelor circulante și, implicit, la greutăți financiare, ce se vor concretiza in împrumuturi restante și cheltuieli neproductive. Umflarea normelor de consum demonstrează încă un aspect, și anume, faptul că la prețul de cost sunt importante rezerve, care se impun a fi depistate și mobilizate la buget sau în planul de acumulări. Deoarece a mai rămas puțin timpina la începerea noului an, conducerea grupului trebuie să ia toate măsurile tehnice, organizatorice și de plan pentru adâncirea fundamentării, pentru eliminarea disproporțiilor și depistarea rezervelor interne semnalate, astfel ca planul de producție să se realizeze integral și cu cît mai mici eforturi materiale și bănești. Este necesar ca în această perioadă și organele bancare să facă o serioasă analiză în domeniul fundamentării planului de producție, pentru a mobiliza la bugetul statului rezervele interne arătate. C. MARCARE In pagina a ll-a Carnet cultural Dosarul Mata-Hari (I) Glorie post-mortem ? Soarta oamenilor ca Mata Hari este ca, cu timpul să fie dați uitării. Dar oricît de paradoxal ar părea, renumele Matei Hari, ca regină a spionajului, a apărut abia după moartea ei și, timp de aproape 50 de ani lumea a continuat să vorbească despre ea. Care au fost motivele acestei glorii post-mortem ? Primul este legat de secretul absolut în care s-a desfășurat ancheta și procesul Matei Hari. Autoritățile franceze nu au comunicat niciodată oficial capetele de acuzare care i s-au adus și pentru ce a fost condamnată la moarte. Doarul Matei Hari se păstrează și acum în arhivele secrete ale Ministerului Apărării al Franței. Al doilea motiv are un caracter pur personal, legat de înclinația Matei Hari spre tot felul de născociri și fantezii, mai ales cînd era vorba de biografia ei. Fantezia ei mergea atît de departe nicit uneori ajungea să-și creadă propriile născociri. Și în sfîrșit al treilea motiv are mai curând tangență cu sfera socială, și nicidecum cu personalitatea dansatoarei: în secolul XX a crescut interesul pentru cei care odinioară au încurcat și descurcat ițele unei țări. Și aceasta cu atît mai mult pentru cazul de față în care misteriosul personaj este o femeie. Așa se explică de ce în ultimii ani au început să apară tot mai multe cărți și articole despre frumoasa dansatoare, împrumutînd unul de la altul fapte născocite și adăugind la nevoie detalii sui-generii autori lipsiți de scrupule au ridicat-o deodată la rangul de cea mai mare spioană a tuturor timpurilor și popoarelor. Guimet inventează o biografie ...Mata Hari a intrat în istorie în sunetele languroase ale orchestrei exotice în sala împodobită cu statuia lui Shiva din Muzeul de artă orientală din Paris. La premieră a fost de față cel mai select public, inclusiv ambasadorii Germaniei și (Continuare în pag. a II-a)