Steagul Roşu, iunie 1971 (Anul 26, nr. 5693-5718)

1971-06-11 / nr. 5702

I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN­­ BACĂU AL P.C.R. ?l AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­­ ANUL XXVI — NR. 5.702 (7.181) VINERI 11 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani în transpunerea în viață a măsu­rilor întreprinse în ultimii ani de conducerea partidului nostru pen­tru perfecționarea întregii munci de partid la nivelul sarcinilor e­­tapei actuale, un loc important îl constituie consultarea activului de partid, a celorlalți comuniști, receptivitatea la propunerile și sugestiile făcute de aceștia, mijloc important de stimulare ca participării lor efective la adop­a­tarea celor mai eficace hotărîri, la viața de organizație. Experien­ța a dovedit că propunerile și su­gestiile comuniștilor, făcute în a­dunările de partid sau cu alte prilejuri, prin conținutul și diver­sitatea lor, conțin sau sunt gene­ratoare de inițiative valoroase pentru soluționarea unor impor­tante probleme pe care le ridică viața economică și social-cultura­­lă a Bacăului în dezvoltarea sa. Pornind de la aceste considerente, Biroul Comitetului municipal Ba­cău al P.C.R. și, la rîndul lor, or­ganizațiile de partid din subor­dine, acordă o deosebită atenție asigurării unui climat de recepti­vitate față de sesizările, propune­rile­­ și sugestiile­ comuniștilor. A­­cest fapt își găsește concretizare, în cea mai mare parte, în inclu­derea­­ în planurile de măsuri a propunerilor întemeiate, funda­mentate științific. Altele, în func­ție de problema pe care o vizea­ză,­ devin obiect de studiu pentru comisiile economice, organizatori­ce, propagandă, învățămînt cultură. Sunt și propuneri, neîn­și temeiate, care preconizează soluții necorespunzătoare, sau ridică pro­bleme ce impun un stadiu mai în­delungat de rezolvare. Indiferent de natura lor, proble­mele ridicate și care nu s-au ma­terializat în prevederi în cadrul planurilor de muncă sunt clarifi­cate pe loc sau­ luate în evidență de către secretarii organizațiilor de partid ori activiștii Comitetu­lui municipal de partid, prezenți la adunările generale, ședințele de comitet. (Aceasta pentru că, pe bază de grafic, la toate adunările generale ale organizațiilor de ba­ză și ședințele de comitet participă un membru al Biroului, al Comi­tetului municipal de partid sau un activist al acestuia). Propu­nerile luate în evidență pentru rezolvare, modul cum și-au găsit aplicare în viață, formează obiec­tul unei scurte informări a secre­tarului organizației de partid în proxima adunare. Astfel, în peri­oada de la alegerile organelor lo­cale de partid și pînă în prezent, în adunările generale ale organi­zațiilor de bază sau cu alte prile­juri s-au făcut peste 2.000 propu­neri. Dintre acestea circa 1400 și-au­­ găsit răspuns pe loc sau prin includerea lor în prevederile planurilor de muncă. Altele, în jur de 500, au fost soluționate de către diferiți factori între două a­­dunări generale, autorii fiind in­(Continuare în pagina a IlI-a) Ioan ICHIM, prim-secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Receptivitatea la propunerile și sugestiile comuniștilor, condiție esențială a participării lor efective la viața de organizație I curier \ saptamina curier . Se dezvoltă rețeaua brutăriilor sătești La Negri a început construcția unei brutării comunale, proprieta­tea cooperatistei agricole de pro­ducție. Utilizînd unele resurse și posibilități locale, cooperatorii de aici au asigurat o bună parte din materialul de construcție ne­cesar, a fost întocmit proiectul de execuție, s-a stabilit judicioasă a noii clădiri, amplasarea potrivit planului de sistematizare a comu­nei, a fost comandat utilajul nece­sar prin Baza de aprovizionare pentru agricultură și silvicultură. Echipa de constructori a trecut, de ieri, la turnarea fundației brută­riei, care, avînd o capacitate de 2,5 tone în 24 ore, va asigura pe plan local plinea rumenă și proas­pătă pentru cooperatori. la Și nu numai pentru brutăria de Negri a început să se toarne fundația, în preocuparea de a da viață măsurilor adoptate de con­ducerea de partid și de stat pen­tru mai buna aprovizionare populației rurale cu produse de­­ panificație, Uniunea județeană cooperativelor agricole de produc­­­ție, în colaborare cu Uniunea ju­dețeană a cooperației de consum, a întreprins un studiu pentru dez­voltarea rețelei de brutării la sate. Potrivit preocupării acestuia și ca urmare a activiștilor comisiei cu probleme sociale a Uniunii ju­dețene a cooperativelor agricole de producție, îndeosebi a inginerului Florica Vasile, au fost asigurate condiții pentru începerea lucrărilor de construcție (și darea în folosință anul acesta) la încă opt în comunele : Coțofănești, brutării Valea Seacă, Tătărăști, Găiceana, Pinceș­­ti, Corbasca, Horgești, Faraoani. Pină la sfîrșitul anului 1973, în comunele județului se vor construi 31 brutării, dintre care 26 proprie­tatea cooperativelor agricole, iar p­­­ou­ormiînul m­innpra tipi­c p»­rnn­sum. Adăugate celor 19 existente în prezent, brutăriile ce vor in­tra în funcțiune anul acesta, ca și în decursul următorilor doi ani, vor contribui la asigurarea nece­sarului consumului de pîine al să­tenilor, aceasta fiind încă o înles­nire în munca gospodinelor, un răs­puns la satisfacerea tot mai depli­nă a cerințelor populației rurale. a Vizita delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul MAE CEAÜPU, în R.P.D. Coreeană Vizita nonfrnntară b­inoarășul « italie» gita vigwinMi­st* *«# v &*« mulci iCCLAE CEAUȘESCU Tovarășul Kim Ir Sen, secretar ge­neral al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetu­lui de Miniștri, împreună cu soția sa, Kim Lăng­u, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu­i, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. Iat La întrevedere, care s-a desfășu­într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Solemnitatea Joi dimineața, a avut loc solemni­tatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat tovarășului Nicolae Ceaușescu, so­ției sale, Elena Ceaușescu,, și tova­rășului Ion Gheorghe Maurer­orci-Popa, Ion Iliescu, George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministrului afa­cerilor externe, și Aurel Măm­ășan, ambasadorul­ român la Phenian. Din partea coreeană, au fost pre­zenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen­ger, O Jin­g, membri ai Comitetului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncii din Coreea, Zang Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Co­mitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Iung Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene București, și alte persoane oficiale,la unor decorări aul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamen­tale române. în cadrul aceleiași solemnități, to­varășul Nicolae Ceaușescu a înmî­nat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Song E, tovarășului Țoi­an Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele prezidiului Adunării Populare Su­preme, și tovarășului Kim Ir, mem­bru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim­­vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa a, II-a și „23 August“ cla­sa a Il-a unor tovarăși din conduce­rea de partid și de stat a R.P.D. Co­reene. Conferirea acestor înalte distinc­ții române și coreene, cu prilejul vi­zitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamen­tale a țării noastre, reprezintă o ex­presie grăitoare a legăturilor traini­ce de prietenie și colaborare stator­nicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și solidari­tate internaționalistă pe care le nu­tresc reciproc popoarele român și coreean. Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbi­rile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guvernamenta­lă a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preșe­dintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat mem­brii delegației române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului­ Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C. C. al P. C. R., George Macovescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Aurel Mămnă­șan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. (Continuare în pagina a IV-a) In executarea lucrărilor de întreținere a culturilor După cum dovedeș­te realitatea, îmbunătă­țirea organizării și retri­buirii muncii cooperato­rilor, acțiune inițiată de conducerea partidului nostru, exercită­ o­­ puter­nică forță de mobilizare a țărănimii în ce privește executarea exemplară a tuturor lucrărilor agri­cole. Aceasta va avea ca rezultat final sporirea continuă a producțiilor agricole, îmbunătățirea traiului cooperatorilor. Merită reliefat că acum pe ogoare se manifestă un interes sporit față de întreținerea culturi­lor, ceea ce dovedește viabilitatea măsurilor a­­doptate. Ce este și ce trebuie să fie funcția de brigadier în condițiile create de noile îmbunătățiri ale organizării și retribuirii muncii ; au crescut s­au au scăzut atribuțiile ? Care este sarcina centra­lă a brigadierului ? în ce măsură își justifică re­tribuirea muncii sale ? Iată coordonatele inves­tigației făcute în Coope­rativa agricolă din satul Dealu Perjului, comuna Oncești. Unitatea cooperatistă în care am examinat a­­cest aspect nu este mare, dar profilul variat al ra­murilor productive ridi­că o serie de probleme. Referindu-ne la activi­tatea brigadierilor, tre­buie să relevăm faptul că pînă în primăvara anu­lui 1971, acestora le re­veneau multiple atribu­­țiuni. Nu­ trebuiau să nor­meze munca cooperatori­lor, să-i antreneze pe a­­ceștia la lucru. Acum, ei au fost absolviți, aproape în totalitate, de cele două sarcini, în această primăvară principala atribuție brigadierilor a fost re­a­partizarea terenului pe familii și brațe de mun­că, in vederea aplicării retribuirii pe baza sis­temului acordului­­­ glo­bal. Acest lucru a deter­minat o largă participare a cooperatorilor la efec­tuarea muncilor agri­cole, ceea ce a de­grevat pe brigadieri de sarcina antrenării oame­nilor la lucru. Astfel, brigadierii au căpătat posibilitatea să se con­sacre unui scop princi­pal : asigurarea unor lu­crări de calitate. Iată deci un cîmp larg de a­firmare a competenței și spiritului lor gospodă­resc. Inginerul șef Titus Bar­tok releva că nu-i vorba de o micșorare a numă­rului de atribuții ale bri­gadierului, ci de o spo­rire a răspunderii sale în organizarea muncii și e­­xecutarea unor lucrări de calitate în funcție de tehnologia fiecărei cul­turi. Brigadierul, fiind a­­proape tot timpul în mij­locul cooperatorilor, poa­te să asigure o îndruma­re concretă, să vegheze la realizarea unor lucrări de calitate. în primăvară, la semă­nat, cei trei brigadieri de cîmp au fost nelipsiți de pe tarlale. Ceas de ceas, ei au vegheat ca tracto­riștii,cooperatorii să facă pregătirea patului ger­minativ, ca și semănatul, la un înalt nivel agroteh­nic. Acum, cînd se dă zorul cu întreținerea culturilor, brigadierii V. Arhire, C. Ciobanu și I. Hîncu se află pe cîmp și în sectorul viticol. Edifi­cator este faptul că zi­lele trecute, primii doi prășeaua laolaltă cu cei­lalți cooperatori. Apa­rent, s-ar crede că în­­tr-un fel, preocupările lor se uniformizează cu RĂSPUNDEREA BRIGADIERILOR LA COTE TOT MAI IN ALTE cele ale celorlalți coope­ratori. Dar nu este așa. Participînd concret, ală­turi de membrii forma­ției de lucru, la efectua­rea muncilor agricole de sezon, ei constituie cata­lizatorul energiilor coo­peratorilor, veghează cu strictețe la asigurarea u­­nei densități și uniformi­tăți optime a culturilor. în ce privește densita­tea, inginerul T. Bîrzoi spunea : Am verificat pe teren , indicația se res­pectă întocmai. Tot în legătură cu ca­litatea — preocupare de căpătâi a șefilor formații­lor de lucru — activita­tea brigadierului viticol Ion Hîncu oferă încă un argument: în vie, pe su­prafața de 58 hectare, se executa stropitul contra manei. Soluția de Orto­­cid era pregătită perso­nal de brigadier, conform dozei stabilite. Iar stro­pitul cu agregatul meca­nic ca și cel manual se făcea cu participarea sa directă, realizîndu-se ast­fel lucrări corespunză­toare. Evident, degrevat de o serie de îndeletniciri, li­nele de natură funcțio­nărească, brigadierul ră­­mîne investit cu răspun­deri sporite în direcția creșterii producției agri­cole, fiind chemat să ve­gheze la efectuarea unor lucrări de calitate și pe baza explicării zi de zi, amănunțit a prevederilor noului sistem de retri­buire a muncii, pe baza acordului global, să con­tribuie la mobilizarea tu­turor brațelor de muncă la activitatea din coope­rative și de pe urma a­­cestei angajări vor avea de cîștigat atit coopera­tiva, cit și membrii ei. Tudor STANCIU \ Conferințele organizației pionierilor Retrospectivă analitică și temei pentru o activitate superioară Mișcarea pionierească din țara noastră trăiește anul acesta, un e­­veniment de seamă. în luna octom­brie își va desfășura lucrările cea de a II-a Conferință pe țară a­ Or­ganizației pionierilor (precedată de conferințele orășenești, municipa­le și județene), la care se adoptă noul Statut al unităților și detașa­mentelor de pionieri și noul Re­gulament al Consiliilor Organiza­ției pionierilor. în întîmpinarea acestui eveniment au avut loc ample acțiuni organi­zatorice, menite să asigure un con­ținut elevat, corespunzător etapei actuale a mișcării pionierești, în școli s-au desfășurat adunări de dezbatere ale proiectelor de Sta­tut și Regulament, și de desemna­re a delegaților pentru conferin­țele orășenești, municipale și ju­dețene. Evident, elementul nou, care in­tervine anul acesta, este crearea secțiunilor pentru pionieri. Re­flectare­a preocupărilor partidului și statului nostru privind lărgirea democrației socialiste, participarea directă a copiilor la conferințe reprezintă un pas însemnat înain­te pe linia adîncirii autoconducerii pionierești, deschizînd accesul a­­cestora la decizie. Se trece, astfel, la o nouă etapă în viața pioniereas­că ridicîndu-se la nivel superior conceptul de autoconducere. Lucrările secțiunilor pentru pio­nieri, din cadrul conferințelor, au un program adecvat particularită­ților de vîrstă a copiilor. Astfel, deschiderea adunărilor se face cu ceremonialul pionieresc, devenit tradițional, după care­­ urmează trecerea în revistă a principalelor realizări din activitatea­­ unităților, și detașamentelor, prezentarea opțiunilor și părerilor pentru vi­itor. Purtătorii de c­uvînt ai marii mase de pionieri, delegații, vor fa­ce propuneri pe marginea proiec­tului de statut, dovadă în plus a participării active, nemijlocite a acestora la toate problemele ce privesc organizația. Transferul, fă­ră justificare pedagogică, a unor procedee din viața adulților în cadrul acestor secțiuni, poate con­duce la frînarea spiritului de ini­țiativă, la diminuarea participării copiilor la conducerea propriei lor organizații. Pentru a asigura un program cît mai atractiv, lucrările secțiunii vor fi urmate de acțiuni variate. Ast­fel, la Bacău pionierii vor participa la o interesantă competiție de karting, la Slănic se va organiza un Ștefan SPULBER, președintele Consiliului județean Bacău al Organizației pionierilor (Continuare în pagina a IlI-a) La ferma de stat Răcăciuni Muncile agricole de sezon se execută în ritm alert Preocupați ca în acest an să obțină recolte bogate la toate culturile, lucrătorii Fermei de stat Răcăciuni acționează perseverent pentru a efectua la timp și în condiții agro­tehnice superioare toate lucrările agricole de sezon. Șeful fermei, in­giner Silviu Strasser, pe care-l gă­sești zilnic pe cîmp, ne-a relatat că, principalele lucrări care se exe­cută acum sînt recoltatul cartofi­lor timpurii precum și prășitul me­canic, și al doilea manual la po­rumb. Merită apreciat faptul că s-a terminat repararea utilajului agri­col necesar recoltării grînelor. O ac­tivă contribuție la buna organiza­re a muncii și-o aduce maistrul Mihai Moise, iar la executarea lu­crărilor cu mijloacele mecanice se detașează prin rezultate bune, tractoriștii Vasile Danciu, Ion Se­cări și Vasile Ghiurca. Un deceniu de la constituirea unor cooperative agricole In pagina a ill-a de azi VĂ PREZENTĂM DIN REALIZĂRILE CAP. Cooperativele agricole de produc­ție : BUCȘEȘTI, BEREȘTI—TAZ­­I­AU, CLEJA, CORBASCA, FARA­OANI, FILIPENI, FRUNTEȘTI, IZ­VORUL BERHECIULUI, HEMEIU ȘI LIVEZILE, MAIAȘTI, MĂRGINENI PANCESTI, PIAJOL, PODURI, PLO­PANA, PRĂJEȘTI, RACHITOASA SOLONȚ, SCORȚENI, SANDULENI ȘIRETUL, TG. TROTUȘ și TRAIAN împlinesc­, în acest an, un decenii de la constituire. Evenimentul repre­zin­ta UN prilej uc i­memwiato­r­­e, ,, mului parcurs, de scrutare a viito­rului, căruia, acum, i se pot stabil cu certitudine coordonatele, ritmu­rile, dimensiunile. An de jubileu, an de început al unui nou cincinal, oricum, tot se im­pune a socoti ce și cum s-a făcut, ce și cum «trebuie făcut de-acum în­colo pentru ca pămîntul să producă mai mult, pentru ca efortul fizic al omului să se reducă, odată cu creș­terea productivității și a bunăstării sale. Și acest lucru e pe cale de în­făptuire prin tot mai adînca pătrun­dere a mecanizării în agricultură, prin tot mai larga extindere a iriga­țiilor și chimizării, prin folosirea u­­nor semințe din soiuri tot mai pro­­iuctive etc. Precedînd cu un an împlinirea a­­ctivizării agriculturii în țara noas­­tră, cooperatorii din cele 24 unități citate își vor spori eforturile pentru a fructifica din plin nu numai ex­periența cîștigată, ci și condițiile fa­vorabile ale acestui an agricol care se anunță a fi deosebit de rodnic. p­ina­t ian tarnt e­mir la aifrizur rHIlHUfIM — un fi UM UM I si f ILE COHSmum IM URMĂ CU 10 AMI

Next