Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 26, nr. 5719-5745)

1971-07-24 / nr. 5739

tanai roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACĂU AL PC.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Proletari din toate țările .unitivá ( ANUL XXVI — NR. 5739 (7.218) SÎMBATA 24 IULIE 1971 4 pagini 30 bani Cuvîntarea tovarășului NICOLAI CEAUȘESCU rostită la intilnirea cu activul de partid din județul Constanța Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor muni­cipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice), în aceste zile, am vizitat unele u­­nități din județul și municipiul Con­stanța, atît în industrie cît și în a­­gricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării ță­rii, precum și din anii mai apropiați — și pot sa apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricul­tură, cît și în domeniul științei, în­vățământului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este­­un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai impor­tant șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și Comitetul județean vor acționa în așa fel încît progra­mul de dezvoltare a șantierelor na­vale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (A­­plauze puternice). Constanța a fost prima regiune, în care s-a terminat cooperativizarea a­­griculturii. (Vii aplauze). Sunt de a­­tunci 14 ani. Am vizitat acum cîte­­va zile unele cooperative, o între­prindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile ob­ținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la pro­ducția vegetală, rezultatele în zoo­tehnie, cît și în mecanizarea lucrări­lor agricole , pot spune că astăzi ju­dețul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socia­liste, în transformarea României în­­tr-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înain­tată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de or­ganizațiile de partid, de­ Comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă munci­toare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce co­respunde intereselor vitale ale na­țiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viață. To­varășul Vîlcu s-a referit aici­ la con­dițiile de trai tot mai bine create oamenilor moneii din județul Con­stanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afir­ma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le­ obținem în toa­tă țară. Nu există astăzi?județ, oraș sau­­ sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agri­cultură, în celelalte, domenii ale vie­ții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și sta­tului pentru creșterea bunăstării po­porului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa acti­vitate sunt închinate omului, făuri­rii fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectuali­lor, tuturor locuitorilor din munici­piul și­ județul­ Constanța pentru­ fe­lul cum au realizat sarcinile cinci­nalului care a trecut, pentru rezul­tatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvolta­re a României în anii 1971-1975. Ju­dețului Constanța îi revin sarcini mari ; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un pro­gram de investiții de peste 20 mili­arde lei, din care un volum impor­tant reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult fa­ță de prevederile inițiale ale cinci­nalului. Șantierul naval­ din Con­stanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă con­struirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înal­tă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea or­ganizației­ de partid județene și municipiului Constanța, din partea a comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specia­liștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deose­bite ce revin Ministerului Industri­ei Construcțiilor de Mașini ; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini,­în cele mai bune condiții marile obiective cu­prinse în noul cincinal. Suntem­ convinși că județul Con­stanța va realiza în întregime sar­cinile ce-i revin în domeniul indus­triei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se do­resc tuturor succes deplin în activi­tatea lor­­ (Aplauze puternice). în agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Con­stanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare,­­să ocupe lo­cul I în preocupările pentru dezvol­tarea agriculturii. Suntem­ convinși că țărănimea cooperatistă, muncito­rii din agricultură, specialiștii, or­ganizația de partid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe lo­cul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vilcu și-a luat angajamen­tul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o t­ro­­ducție de 12.000 kg porumb la hec­tar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul a­­cesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sate sau, poate, de mii de hectare. Jude­țul Constanța va avea, însă, la sfîr­­șitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obți­nă asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hec­tare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să reali­zăm asemenea producții, pe mari su­prafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sunt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem pro­ducții tot­ mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socia­liste, la­­ ridicarea bunăstării poporu­lui. Urez tuturor lucrătorilor din a­­gricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit­ aici privind pregăti­rea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoș­tințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, intr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor , a­­tît a marinarilor, cit și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind con­centrarea intr-un singur loc a șco­lilor de marină. Pregătirea marinari­lor și a ofițerilor pentru marina co­mercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superi­oare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să re­zolvăm rapid această problemă. Desigur probleme de pregătire ,a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregăti­rea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, pro­gramul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru co­merț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de recicla­re și pregătire a cadrelor. Vom adop­ta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine nece­sităților dezvoltării activității noas­tre în diferite domenii. Ceea ce tre­buie să ne preocupe este ca, indife­rent de formele pe care le vom a­­dopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli. (Continuare în pag. a IlI-a) silim Valoros înseamnă, în primul rînd, autentic Nu mai încape îndoială că cea mai spectaculoasă, cea mai atră­gătoare și mai aproape de ceea ce ar putea imprima personalitatea Festivalului nostru rămîne latura folclorică. Parada portului — acel preludiu pitoresc al tuturor ma­nifestărilor programate de-a lun­gul unei săptămîni­­, concursurile ansamblurilor folclorice, ale dansa­torilor, orchestrelor și soliștilor de muzică populară, precum și carna­valul popular, datorat în primul rînd participării formațiilor de datini și obiceiuri, dau vigoare și farmec unei inițiative băcăuane ri­dicate la rangul acțiunilor de va­loare națională. O anchetă în rîn­­dul spectatorilor ne-a dovedit că ceea ce stăruie în mintea și sufle­tul fiecăruia este bucuria de a cu­noaște frumusețea portului moldo­venesc, odată cu meleagurile stră­­­bătute de prezența seculară a ma­relui Ștefan, cîn­tecul și jocul ca­racteristice unei zone folclorice ca­re poate deveni tot mai bine cu­noscută, întrecerile artistice din anul a­­cesta, datorită unei numeroase par­ticipări a amatorilor, pe întreaga țară, au cunoscut o mare diversi­tate , au fost aplaudate frenetic „Corăghiasca“ de la Asău (județul Bacău), dar și „Călușul“ de la Buftea (județul Ilfov), suitele de dansu­ri ardelenești, dar și cele muntenești. Totuși, avînd în vede­re faptul că la a patra ediție a sa Festivalul se constituie sub ochii noștri intr-o acțiune ce depășește ca amploare și calitate granițele județului, definirea profilului său se pune în mod acut. Iar această definire nu poate porni decît de la manifestările folclorice amin­tite. La Slănic, în inima Moldovei, folclorul prezentat în diversele sa­le forme ar trebui să fie nu de ori­unde din țară, ci mai ales de aici, din Moldova, recomandînd deopo­trivă costumul, eleganța și vigoa­rea cîntecului, a jocului, tradiția țesutului și cusutului, a olăritului, incrustaturile în lemn etc. După părerea noastră­­­ pe acest aspect trebuie insistat. „Pl­ cc cu un gust amar — ne mărturisea Stelian Va­­silescu, de la revista „Familia“, un pasionat culegător de folclor, auto­rul monografiei „Nunta în Bihor“ — pentru că n-am putut să-mi dau seama pe deplin de folclorul au­tentic moldovenesc. Nu l-am găsit. Curiozitatea mea a mers pînă a­­colo încît m-am d­us și am stat de vorbă cu cîțiva soliști, l-am între­bat dacă culeg folclor. Oamenii parcă nici nu știau că ar trebui să facă aceasta“... De altfel, despre repertoriul soliștilor vocali — al­cătuit din cîntece prea des auzite la radio sau televiziune, ne-au vor­bit și alți membri ai juriului. Di­rijorul Igor Ciornei era de părere ca regulamentul Festivalului să prevadă, între condițiile participă­rii la concurs, prezentarea unor cîntece și jocuri moldovenești. A­­dică, de ce Festivalul n-ar putea avea o temă dată, punînd cu fer­mitate problema autenticului, problemă de cea mai mare impor­­­tanță ? Am­­ văzut la acest Festi­val reprezentații frumoase, este adevărat, dar și prea multe piese contrafăcute, prelucrate­­ și aran­jate pînă la uniformizare, sau lua­te de-a dreptul din repertoriul u­­nor soliști profesioniști. — Nu credeți că unul dintre tro­feele Festivalului ar trebui acordat pentru presa folclorică cea mai ori­ginală, cea mai autentică adusă pe scena concursului ? Răspunsul tovarășului Ernest Gavrilovici, vicepreședinte al Co- Măndria MARDARE (Continuare în pag. a II-a) 0 In actuala campanie agricolă, lucratorii de la I.A.S. Traian sînt hotărîți să execute la timp și la un nivel calitativ superior toate lucrările. Pină în momentul de față ei s-au ținut de cuvînt, fiind tot timpul la zi cu lucrările. în fotografie , o imagine surprinsă la Traian pe cînd se recoltau ultimele suprafețe cultivate cu păioase. Fotografia­­ Alexandru LAZAR Pentru completarea bazei furajere, IlilMIIlWIJULWlliBIlHlIiBMWL^ JUI.ILIllMIIMBLIIIWIII Ilii Ilii WIHIIIIII111 !■ Ill ......I.......... ■■IHWWI ■ Mil 11 HU Ilii III.HIM— Culturi duble pe suprafețe cît mai mari Problemă de mare însemnătate — asigurarea unui indice sporit de u­­tilizare a fondului funciar preocupă acum în grad înalt pe toți lucrăto­rii ogoarelor. în acest context se înscrie și însămînțarea de culturi succesive pe suprafețe întinse, pen­tru completarea bazei furajere ceea ce se va repercuta pozitiv în crește­rea producției animaliere. în aceste zile, în cooperativele a­­gricole, paralel cu recoltatul cerea­lelor păioase, se desfășoară o largă acțiune pentru eliberarea terenului, arături și semănatul culturilor du­ble. La C.A.P. Filipești, bunăoară, imediat după recoltatul orzului și primelor suprafețe de grîu, s-au exe­cutat arături și însămînțatul porum­bului pentru masă verde. Suprafața realizată pînă în zilele trecute era de 63 hectare, iar inginerul A. Ena­­che ne asigura că imediat ce vre­mea va permite, concomitent cu strînsul griului, se va continua se­mănatul culturilor duble. Suprafețe cuprinse între 40-60 hectare se în­­sămințaseră cu culturi duble și în cooperativele agricole din Cleja, Ra­­cova, Roșiori, Nicolae Bălcescu, Găi­­ceana și altele. Totuși, analizind datele centrali­zate zilele trecute la Direcția agri­colă a județului se constată un mare decalaj între recoltatul griului și însămînțatul culturilor duble. Sunt cooperative în care nu se tre­cuse la semănatul culturilor succe­sive, deși suprafețele de grîu recol­tate se cifrează la sute de hectare. Spre exemplu, la cooperativa a­­gricolă din Parincea, deși se recol­taseră 305 ha de grîu, nu se în­­sămînițase decît o suprafață mică cu culturi succesive. Nu începuse decît sporadic această acțiune în coopera­tivele agricole Letea Veche, Blaga, Dealu Morii, Vultureni, Motoșeni și altele. în județ, potrivit sarcinilor de plan, sunt de însămînțat cu culturi duble circa 19.000 ha. Realizările nesatisfăcătoare de pînă acum, ca și condițiile bune create prin regimul pluviometric, reclamă o largă mobi­lizare de forțe și mijloace la execu­tarea arăturilor și la semănat. Con­ducerile cooperativelor trebuie să ia cele mai bune măsuri pentru ca ime­diat ce se poate intra în brazdă să se accelereze ritmul de lucru la se­mănatul culturilor duble. Cooperatorii și mecanizatorii sunt chemați să depună toate eforturile pentru ca să fie realizate integral prevederile privind culturile succe­sive, in interesul progresului econo­mic al fiecărei unități cooperatiste. I în pagina a II-a .....—....... w turistice IO Excursii interne^ O Itinerar în țară :­­ După 2000 km... O împrejurimile Bacăului: Pădurea Buhoci Informarea și formarea­­ obiective interdependente ale muncii organizației de partid Climatul politic generat de propunerile făcute de to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU privind măsurile pen­tru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de edu­care marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, precum și de Expunerea secretarului general al partidului la Consfătuirea de lucru a acti­vului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, este predominant. El se manifestă atât la nivelul întregii noastre societăți cît și — în mod specific — în fiecare compartiment al vieții materiale și spirituale. Amplul program politic — pri­mit cu deosebit interes și satisfacție de către oamenii muncii — își găsește un ecou vibrant și creator, în primul rind, în organizațiile de partid cărora le revine rolul hotărîtor în înfăptuirea obiectivelor activității politico-educative în strînsă legătură cu cerințele eta­pei actuale a construcției socialiste în patria noastră. Inițiativele și acțiunile organi­zației de partid la locul de muncă unde acestea activează sînt che­mate, în lumina Programului pre­zentat, să ridice munca politico­­ideologică și cultural-educativă pe trepte superioare. — Și pînă acum ne-am­ ocupat de educarea marxist-leninistă a mem­brilor de partid, a tuturor oame­nilor muncii — ne spune tovarășa Margareta Niței, secretara comitetu­lui de partid de la Fabrica de con­fecții „Bacăul“. De fapt aceasta a fost și rămîne una din sarcinile fundamentale ale muncii organiza­țiilor de partid, în ansamblul for­melor și metodelor pe care le-am folosit și le vom folosi, o atenție îndreptățită am dat-o conținutului adunărilor generale ale celor 5 or­ganizații de bază din fabrică. Aflăm, în această ordine de i­­dei, că acordînd, în adunările ge­nerale de partid, o grijă deosebită analizei problemelor cu specific e­­conomic, comuniștii au stabilit în­totdeauna măsuri menite să mo­bilizeze pe toți oamenii la realiza­rea întocmai a indicatorilor de plan, a sarcinilor întreprinderii în general. — Am discutat problemele pro­ducției — continuă secretara co­mitetului de partid — nu ca să ne aflăm in treabă, cum se spune. Fiecare organizație de partid a urmărit prin astfel de analize câ­teva obiective majore din care aș exemplifica două : crearea la fie­care membru de partid a conștiin­ței necesității realizării exemplare a sarcinilor de producție, și sădirea la toți comuniștii a convingerii că sarcinile de producție ale între­prinderii sînt, in primul rînd, sar­cinile lor, ale tuturor. Analize ca cele referitoare la ritmicitatea în realizarea planului și aprovizionarea tehnico-materia­­lă, la calitatea producției etc, au stimulat inițiative, au impulsionat colectivele de muncă. Fiecare membru de partid s-a evidențiat și se evidențiază la locul său de producție nu numai ca muncitor, ci și ca un autentic activist al par­tidului, promotor al muncii însu­flețite. Așa cum sublinia secretara organizației de partid de la între­prinderea amintită, adunarea ge­nerală a organizației de bază con­stituie doar o formă de educație partinică, revoluționară a comu­niștilor. „în continuare, arăta to­varășa Margareta Niță, o grijă spo­rită o vom manifesta pentru, folosirea cu eficiență maximă a formelor muncii politice de masă. Informarea comu­niștilor și a celorlalți oameni ai muncii cu problemele curente ale politicii partidului nostru, impul­sionarea agitației vizuale prin ra­cordarea ei cît mai eficientă la problematica generală a activității politico-ideologice și cultural-edu­cative din fabrică, coordonarea permanentă a activității agitatori­lor, constituie doar cîteva din di­recțiile spre care am și început să acționăm potrivit măsurilor propu­se de tovarășul Nicolae Ceaușescu. în acest context vom milita cu in­transigență pentru informarea formarea ca oameni politici a ce­și­lor care conduc nemijlocit produc­ția, grupurile de oameni“, în formarea conștiinței comunis­te, a militantului neobosit pentru transpunerea in viață a liniei poli­tice a partidului, locul și rolul or­ganizațiilor de masă au fost și sunt de o deosebită însemnătate. La fa­brica de confecții activează o or­ganizație sindicală care a obținut rezultate importante în activitatea politică desfășurată în rîndul oa­menilor muncii. — în prezent — arată tovarășa Elena Stan, președinta comitetului sindicatului — ne-am intensificat eforturile pentru a răspunde cerin­țelor ce se pun în fața sindicatelor privind educarea marxist-leninistă a oamenilor muncii. Vom folosi pentru aceasta nu numai mijloa­cele materiale ce ne stau la dispo­ziție, adică gazeta de perete, stația de radioamplificare, agitația vizua­lă etc, ci vom iniția și in continuare, împreună cu organizația, U.T.C., ac­țiuni menite să dezvolte spiritul de răs­pundere al oamenilor, atitudinea lor combativă, intransigentă față de lipsu­rile ce se mai manifestă în activitatea colectivelor de muncă din fabrica noa­stră. Elena Niță, secretara comitetului U.T.C. din întreprindere, ne pune la dispoziție cîteva elemente care atestă preocupările organizației, a tinerilor muncitori din fabrică. — Educarea tuturor tinerilor prin muncă și pentru muncă — ne spune interlocutoarea — este sar­cina de căpătîi a organizației noas-Eugen VERMAN (Continuare in pag. a II-a) IN TOATE COMPARTIMENTELE VIETII SOCIALE­­--eeăcceg/fcete ci Oameni, destine, pasiuni Dăruire 11 ani. Atîția numără activi­tatea desfășurată de Gheorghe D. Lucaci în meseria pe care și-a a­­les-o, cea de mecanizator. Acum lucrează în stațiunea de mecani­zare a agriculturii din Traian, u­­nitate înființată cu numai cîțiva ani în urmă, care dispune de u­­tilaje și instalații din cele mai moderne. Căsătorit și stabilit de­finitiv în Traian,­Gh. Lucaci își desfășoară întreaga sa activitate pe tarlalele cooperativei agricole din localitate, lucrînd pămîntul după cele mai moderne tehnolo­gii, iar rezultatele muncii lui nu întîrzie­ să apară. Cîteva cifre sînt concludente in această direc­ție , numai în primăvara anului în care suntem­, suprafața însă­­mînțată cu mașina pe care a avu­t-o în primire se ridică la circa 370 hectare. . A luat parte din plin și la întreținerea culturilor, iar în actuala campanie de recoltare și treieriș, deși a lucrat doar cîteva zile, vremea nefavorabilă creînd destule greutăți, a reușit totuși să adune de pe cîmp peste 90 tone de cereale, înregistrînd cele mai bune rezultate în comparație cu ceilalți 5 combineri cît numără secția de mecanizare. Dar, așa cum am aflat, Gh. Lucaci nu mun­cește de unul singur pe tarlalele cooperativei agricole, ci împreună cu soția sa, Elisabeta Lucaci, care de cele mai multe ori lucrează în calitate de mînuitor de agregate, pe semănătoare, combine sau alte mașini agricole. — Timpul ne încurcă, ne spu­nea interlocutorul. Recolta este bună, dar trebuie adunată repede de pe timp. De aceea, imediat ce vremea va permite, forțele noas­tre vor fi concentrate spre strîn­­gerea grabnică și fără pierderi a întregii producții. Este rodul mun­cii noastre de un an de zile, și prin urmare trebuie să facem to­tul ca să ajungă în hambare. De la șeful secției de mecani­zare, Ștefan Gali, am aflat că, pînă la venirea ultimelor ploi, cele 5 combine pe care le are în dotare secția de mecanizare au recoltat circa 120 hectare de grîu, că­paie­­le au fost balotate de pe 100 hec­tare, iar aproximativ 50 hectare au fost însămînțate cu culturi duble, pe unele suprafețe plante­le fiind deja răsărite.

Next