Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)

1972-04-08 / nr. 5959

Pag. 2 V La Schela de extracție Modîrzău Propaganda în slujba producției Pornind de la necesitatea iniție­rii unor acțiuni eficiente pentru combaterea activității necores­punzătoare și a neglijenței în respectarea normelor de protecția și igiena muncii, pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbol­năvirilor profesionale, comitetul oamenilor muncii în colaborare cu comitetul sindicatului de la Schela de extracție Modu­zău, din cadrul GIFET-Moinești, a oganizat două colective de control muncitoresc. Acestea, dotate cu aparate de fotografiat, au primit sarcina să controleze — la diferite ore din schimburile de zi și de noapte — toate locurile de muncă, brigăzile de sondori, parcurile de separatoa­re, stațiile de ««împresoare, atelie­rele, garajele, depozitele de petrol etc., în legătură cu respectarea normelor de protecție a muncii. In timp de 5 zile, colectivele au controlat amănunțit nouă secții de producție. Obiectivul urmărit a fost ■— în afară de cel specificat mai sus — depistarea și înregistra­rea metodelor bune de muncă, dis­ciplina în producție, respectarea legislației în vigoare. Trebuie arătat că eficiența con­trolului efectuat are la origine și­ întocmirea, din timp, a unei te­matici amănunțite de către con­ducerea întreprinderii și comite­tul sindicatului Bilanțul acțiunii este concretizat atît în relevarea unor aspecte po­zitive cît și în existența unor de­ficiențe, situații care, între altele, au fost înregistrate pe peliculă, executate fotografii, sau incluse în materiale de propagandă. In legă­tură cu prelucrarea materialelor respective, la clubul Schelei Mo­dîrzău, personalul tehnico-ingine­­resc, sondorii șefi, șefii de echipă, operatorii de extracție, cît și son­dorii care au fost criticați pentru unele abateri, au participat la o dezbatere „pe viu“, din care cei peste 300 de participanți nu au avut decît de învățat. Ceea ce a favorizat comentarii aprinse a fost proiectarea pe ecran a unor ima­gini surprinse în diferite locuri de muncă. Participanții la discuții, între care și directorul tehnic al GIFET­­Moinești, inginerul Mircea Bejec, au apreciat valoarea acestei acțiuni, caracterul ei educativ și combativ în colectivul de salariați. Acest sistem de propagandă con­tribuie efectiv la lărgirea schim­burilor de expierență, la care iau parte direct muncitorii conducători ai locurilor de muncă, la amelio­rarea situațiilor în diverse sec­toare de activitate. Constantin MOISA ’ tehnician MUNICIPIU!. BACAU Muncitorul : .Copacii mor în picioare*. (Orele : 10,20 : 15.20 , 17,20 ; 19.20 , 21.20). Tel. 12028. Flamura roșie­­ .Alo, ați greșit numă­rul“. (Orele­­ 16 , 18: 20). In comple­tare documentarul „Printre tineri“. Tel. 11950. Progresul : „Farmecul ținuturilor săl­batice". (Orele : 10,10 , 14,30 ; 16,30 ; 18,30 ; 20,30). Tel. 11377. In completare documentarul „Intilnire cu cerul“. Tineretului: „Vagabondul“ seriile I-II. (Orele : 10,30, 15 , 18 , 21). Tel. 12939. Documentarul „Un pas pe lună, doi pași pe pămînt". MUNICIPIU!, GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Puterea și Adevărul" se­riile I-II. Citite : „Pădurea de mesteceni*. Sg*."TEATRU Teatrul dramatic „Bacovia“ prezintă la sediu — ora 19,30 — spectacolul cu piesa „Vicleniile lui Scapin" de Moliére. întreprinderea de industrie locală „OZANA“ Tg. NEAMȚ Strada 7 Noiembrie nr. 10. angajează de urgentă: 6 muncitori tâmplari mobilă O sculptori lemn (și cu munca la domiciliu). Angajarea și salarizarea conform prevederilor H.C.M. nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la biroul personal — telefon 428. Șantierul naval Brăila recrutează candidați la cursul de calificare de scurtă durată pentru meseria de strungari-frezori CONDIȚII: — vîrsta 17—18 ani sau 21—35 ani; — studii — școala generală de 8—10 clase. Admiterea se face pe bază de concurs la disciplinele : — matematică — fizică înscrierile se fac pînă la data de 15 aprilie 1972. Informații suplimentare se pot obține la sediul Șantierului na­­val Brăila, telefon 16800, interior 160, biroul personal. ■ SiiMwiisiMiHiaiiHiMiaiiaimiHiMiHiiiHmiaiiiBmiHiSiiMiMiMiisiimsi STEAGUL ROȘU Măsuri eficiente (Urmare din pag. I) De cea mai mare grijă s-au bucu­rat însă în acest an cele 58 hectare cu vie nobilă, fiind administrate 12 tone îngrășăminte complexe. La­ livadă, acțiunea este în cu­rs de des­fășurare. Aceeași preocupare serioasă, res­ponsabilitate fată de fertilizarea so­lului există și la C.A.P. Dealu Per­jului, unde inițial, din 410 hectare cultivate cu grîu pe 338 hectare s-au încorporat în sol 45 tone azo­tat de amoniu revenind cite 130 kg/ha, iar suplimentar 160 hectare au primit încă 25 tone azotat ceea ce a ridicat cantitatea dată în me­die pe fiecare hectar la 170 kg. Gunoiul de grajd (650 tone) a fost folosit pentru fertilizarea grădinii de legume, suprafeței destinate sfe­clei furajere pentru animalele de producție și pe unele tarlale ce vor fi însămînțate cu porumb pentru boabe. S-au folosit, de asemenea, și 36 tone de superfosfat pe 176 hectare. Și sporirea producției de masă verde a pășunilor constituie o pro­blemă pe agenda consiliului de con­ducere al C.A.P. Dealu Perjului, pen­tru suprafața de 25 hectare fiind destinată cantitatea de 2.500 kg a­­zotat de amoniu. Preocupările pentru ridicarea ran­damentului productiv al pămîntului au­­ început cu restructurarea cate­goriilor de folosință pentru ca fie­cărei suprafețe de teren să i se dea cea mai judicioasă utilizare, și au continuat cu multe alte măsuri prin­tre care amintim­­ toate lucrările so­lului pe suprafețele arabile se exe­cută de-a lungul curbei de nivel, pe 140 hectare la Dealu Perjului se a­­menajează benzi înierbate cu lu­cerna, s-a efectuat un volum în­semnat de lucrări de protejare a tar­lalelor — canale de scurgere a apei, decolmatări, desecări și altele simi­lare, în planul de producție pe 1972, la C.A.P..— Oncești s-a inclus ame­najarea complexă (despăduriri, de­frișări, terasări, benzi înierbate, etc) a suprafeței de 50 hectare teren agricol cu o pantă de peste 20 la sută ce va fi executată atît cu fon­duri de la stat cît și cu aportul cooperatorilor, lucrare ce va în­cepe în această lună. In aceste zile se lucrează din plin la pregătirea patului germina­­tiv pentru cultura porumbului în scopul realizării unor producții spo­rite. Rezultatele obținute pe linia ridi­cării fertilității solului, și în com­baterea procesului de eroziune, precum și măsurile ce se impun a fi luate în continuare, au constituit și obiectul unei concludente analize pe care comitetul comunal de partid a întreprins-o și dezbătut-o într-o plenară cu activul său din agri­cultură. In acest sens a fost constituit un comandament care sub conducerea secretarului comitetului comunal de partid, Gheorghe Rebegea, acționea­ză multilateral ca paralel cu in­tensificarea executării lucrărilor din campania de primăvară, să se înfăp­tuiască toate prevederile cuprinse în angajamentele asumate de coo­peratorii din Oncești ca răspuns la chemările la întrecere dintre jude­țele țării și dintre cooperativele a­­gricole. Randamentul muncii forestierilor (Urmare din pag. 1) au determinat — subliniază tova­rășul Vasile Iliesei — nerealizarea acestui indicator și la sectorul de exploatare Bacău, lăsînd la o parte unele cauze o­­biective care au condus la cele 3800 ore de stagnări ale utilajelor și la obținerea unui indice scăzut de exploatare a acestora, trebuie spus că cele mai multe dintre dere­glările consemnate în primul tri­mestru la­­ acest important capitol de producție țin­de organizarea muncii în sectoare și parchete. Este firesc să se ivească dese defecțiuni la tractoare, deci stagnări în produc­ție, atît­ timp cît tractoriștii, cei ca­re au în sarcină supravegherea stă­rii tehnice a acestora, execută lu­crări de reparații și întreținere ne­corespunzătoare, atît timp cît unii dintre ei posedă o insuficientă pre­gătire profesională. Este adevărat ca aceste mijloace de transport au de făcut față unor drumuri mai greu accesibile și deci sunt foarte mult solicitate. Cu atît mai mult, însă, se impune maximă grijă față de întreținerea lor tehnică. Cît privește lipsa pieselor de schimb, stă în putința conducerilor unității și a sectoarelor de exploatare de a asigura din timp stocuri suficiente cu reperele mai des întrebuințate. La numai doi pași, respectiv la U.M.T.F., acestea pot afla o bună experiență în rezolvarea cu succes a problemei. Bilanțul cu care a încheiat pri­mul trimestru U.E.I.B. Bacău ar fi fost cu mult mai rodnic și dacă cele două unități de industrializare din subordine își rezolvau integral sar­cinile de plan. Or, colectivele de aici au rămas datoare la o serie de indicatori, între care, în mod deo­sebit, la producția marfă. Și aici se înregistrează o insuficientă folosi­re­a mașinilor și utilajelor, a fon­dului de timp destinat producției. Trecînd în cea de-a doua jumăta­te a primului semestru din acest an, forestierii de la U.E.S.S. Bacău au de îndeplinit sarcini deosebit de importante. Concluziile desprinse din analiza rezultatelor oferite de bilanțul primului trimestru trebuie să mobilizeze, sub conducerea or­ganizației de partid, întregul colec­tiv spre folosirea eficientă a tuturor pîrghiilor de producție, între care exploatarea intensivă a mașinilor și utilajelor ocupă un loc central. Este de altfel, unul din obiectivele sub­liniate cu deosebire la Conferința pe țară a activului din economie, obiectiv față de care, deocamdată, forestierii băcăuani sînt datori. P­roOBRDEFU ■ Antohi Veronica, Bacău, pier­dut legitimația de serviciu sezo­nieră. O declar nulă. ■ Rusu Silvia, pierdut legitima­ția de serviciu nr. 205 eliberată de G.I.F.E.T. Moinești. O declar nulă. ■ Marișca C. Vasile, pierdut mar­ca 1.363 eliberată de Trustul de con­strucții Bacău. O declar­antă: IVOVZAfl­­iff Uf" -----------------------­■ Vînd casă liberă Sascut. Posed autorizație vînzare. Adresați — Tă­­băcaru Dumitra. A/NA^WWWWW\AAAAAAAA^(\AAA/WWVWVV Unitatea de foraj Tg. Ocna str. Avram Iancu nr. 2 angajează prin concurs sau examen > MAIȘTRI PRINCIPALI FORAJ ; > MAIȘTRI FORAJ ; > MAIȘTRI MECANICI întreținere și revizie instalații, foraj;­­ MAIȘTRI MONTAJ-DE MONTAJ TURLE ȘI INSTALAȚII DE FORAJ. Condiții de angajare conform Legii 12/1971 și H.G.M. 914/1968. Relații suplimentare zilnic la biroul personal și învățămînt. Laboratorul de protecția plantelor BACĂU angajează prin concurs BIOLOG-absolvent al Facultății de biologie Concursul va avea loc în ziua de 15 aprilie a. c.r ora 10, la sediul unității din Calea Mărășești nr. 88. Telefon 12266. Tragerea foto din 7 aprilie 1972. Extragerea 1: 81, 29, 35, 18, 71, 6, 43, 56, 17. Extragerea a II-a : 54, 55, 19, 79, 48, 4, 74. MUnICIPIUL BACAU • Muzeul de stiinte naturale — strada Karl Marx nr. 1 • Muzeul de Istorie si arta — strada Karl Marx nr. 13 si Calea Marasese nr. 20. • Casa „George Bacovia”, secție de li­teratura a Muzeului Județean de isto­rie Si arta (strada George Bacovia nr 13). • Punctul muzeal „Nicu Enea” c Co­lecția de pictura Nicu Enea (strada Nu­fărului nr. 31). Ore de vizita 10—18. Luni Închis. EjISW * I MUNICIPIUL BACAU • Galeriile de arta, Calea Mârâșești nr. 1 2 i expoziția „Pictori braileni*. • La sediul Muzeului de istorie t ex­poziția „Tineretul băcăuan prezent In lupta revoluționara condusa de partid­ COMUNA RACOVA • Expoztu­l memoriale „Ion Borcea”. SLANIC MOLDOVA • Expoziția de pictura si grafica 5 „1907*. IUI ki Miniilică • RODICA IACOB — Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej . Dacă un beneficiar de alocație are 8 copii, din care doi în vîrstă de 18 și respectiv 17 ani, iar ceilalți sub 16 ani, cum se va stabili rangul fie­­cărui copil ? Copiii care au depășit vîrsta de 16 ani și sunt încadrați se mai iau în considerare la stabilirea rangu­lui ? In condițiile noilor reglementări mai este necesar a se cere benefi­­ciarului de alocație declarație de venit impozabil ? Stabilirea drepturilor de alocație se face potrivit art. 2 din Decretul 285/1960, republicat la 21 august 1971. Prin circulara nr. 170.049 din no­iembrie 1971 Ministerul Muncii pre­cizează că la stabilirea dreptului de alocație se iau în considerare toți copiii beneficiarului — exclusiv cei ce se încadrează în prevederile art. 7 din decret — în vîrstă de pînă la 18 ani, indiferent de plafonul de venituri în care se încadrează aces­ta. Orice altă interpretare data a­­cestor prevederi nefiind valabilă. Beneficiarul de alocație la care vă referiți, dacă are șase copii în îngrijire, din care unul de 18 ani, al doilea de 17 ani, iar ceilalți sunt sub 16 ani, are salariul sub 1.500 lei și domiciliul în mediul urban, alo­­­­catia cuvenită va fi stabilită astfel : primul copil, ce are 18 ani împli­niți, nu se ia în considerare la sta­bilirea rangului, al doilea copil, de 17 ani, este de rangul I (dar pentru el nu se plătește alocația deoarece a depășit vîrsta de 16 ani), ceilalți vor fi de rangul II, III, IV și V, iar alocația cuvenită va fi pentru cel de rangul doi ICO și cei de rangul III, IV și V de 180 lei. In cazul în care copilul ce a de­pășit vîrsta de 16 ani este salariat nu se mai ia în considerare la sta­bilirea rangului. Și, în această si­tuație vor fi numai patru copii cu drept de alocație ce se încadrează in rangurile I, II, III și IV. Art. 2 (5) din decretul 285/1960 republicat prevede veniturile care se iau în considerare la încadrarea în plafoanele prevăzute, dar între care nu se menționează și veniturile impozabile realizate din activități a­­gricole sau din meserii. Deci aces­tea nu mai interesază la stabilirea alocației și nu se mai poate pretin­de salariatului declarație de venit impozabil. Sumele care sunt prevă­zute că se iau în considerare sau cele ce se includ in salariu tarifar trebuie aduse la cunoștința unității ce acordă alocația. (Urmare din pag. 1) membrii de sindicat activități speci­fice fiecărei întreprinderi. Credem că tocmai aici și-a spus cuvîntul princi­piul muncii și conducerii colective. Încet, încet aceste mici disensiuni au dispărut. Chiar dacă respectivele for­mații activează pe lingă un comitet sindical, repetițiile se desfășoară la Casa de cultură, iar în componența lor intră artiști amatori de la oricare sindicat. Așa de pildă, în ansamblul de cîntece și dansuri de la G.I.P. activează soliști de la Panificație și T.C.I., iar în ansamblul de estradă al T.C.I. sînt cuprinși cei mai talentați amatori de la Termocentrală, sindi­catul învățămînt, G.I.P. și altele. Asi­­gurîndu-se această colaborare strînsă, atît între casa de cultură și comite­tele sindicale, cît și între comite­tele sindicatelor, a fost posibil un salt în întreaga activitate cultural­­educativă din municipiu. Desele întil­­niri între activiștii sindicali, între ar­tiștii amatori, confruntările artistice repetate au creat o emulație, au pri­lejuit un schimb de experiență stimu­lator și au dus, în final, la plasarea acestor activități în mijlocul intere­sului general al publicului. Rezultatele obținute în ultima pe­rioadă sunt concludente. Din inițiativa Biroului executiv al Consiliului mu­nicipal al sindicatelor, în cinstea a­­niversării a 20 de ani de la înce­perea construcțiilor în municipiul nostru, a fost organizat festivalul „Te cini oraș al tinereții", festival cu­­prinzînd pe lingă concursuri la toa­te genurile artistice și multe alte ma­nifestări : simpozioane, sesiuni de co­municări științifice, expoziții, serbări populare etc. S-au desfășurat con­cursurile artistice a căror fază mu­nicipală a constituit și prilej de se­lecție pentru faza județeană a festi­valului „Sub cer, cu cîntece și flori“. La startul competiției s-au prezentat 31 de formații (cifră record înregis­trată îa municipiul nostru), iar la fa­za județeană au fost promovate 23 de formații. Dincolo de premiile și diplomele obținute, rămîne un bun cîș­­tigat faptul că pe scenă au evoluat peste 500 de artiști amatori ur­măriți cu interes de peste 15.000 de spectatori și că activitatea tuturor acestor formații nu au încetat o dată cu prezentarea în concurs. Merită subliniată pre­ocuparea permanentă a unor co­mitete sindicale cum sînt cele de la G.I.P. (președinte Dan Teofil), T.C.I. (președinte Ștefan Marin), Termocen­trală (președinte Emil Leuștean), în­­vățămînt (președinte Ion Popa), I.G.C.L. (președinte Stan Vrînceanu), Panificație (președinte Ecaterina Du­­mitrașcu), Spital (președinte Dr. Laura Corșatea) pentru permanentizarea ac­tivității cultural-artistice. Un alt aspect îmbucurător este a­­cela că în ceea ce privește brigăzile artistice de agitație nu s-a apelat la specialiști din afară, folosindu-se puterea de creație, experiența unor animatori din municipiul nostru. Tex­tele și instruirea artiștilor amatori au fost realizate de salariați ai între­prinderilor și instituțiilor noastre ca: Ruxandra Oniga, Mircea Tomescu, Ion Albu, Mircea Mărdărescu, Silviu Dumitrescu, Dan Dumitrescu, Eugen Cosma și alții. Ansamblul de cîntece și dansuri, ansamblul de estradă, co­lectivele de teatru, colectivele de recitatori, formația corală și celelalte sînt pregătite de alți inimoși acti­viști culturali dintre care amintim pe I. Mitarcă, G. Drug, G. Lăcătușu, G. Miluță, I. Cunțan, P. Moraru, E. Bir­san, E. Grigorescu, L. Gherghel, I. Cimponeriu. Am insistat asupra activității ar­tistice deoarece permanentizarea aces­teia a devenit una dintre preocupările noastre cele mai importante. Nu în­seamnă însă că sindicatele și casa de cultură nu au acordat atenția cuve­nită și altor forme de activitate. Folosind aceleași principii ale muncii colective și colaborării în a­­ceastă „stagiune culturală“ am înre­gistrat numeroase inițiative soldate cu acțiuni de mare interes, unele chiar pe plan republican. Aș aminti în acest sens serile pentru tineret or­ganizate de casa de cultură în cola­borare cu comitetele sindicatelor și Comitetul municipal al U.T.C. Aceas­tă acțiune este bine cunoscută. Ti­nerii din municipiul nostru știu că în fiecare joi, la ora 18, la casa de cul­tură îi aștepată un program intere­sant. Diversitatea formelor de acti­vitate care se îmbină în această ma­nifestare complexă, cerințele mereu crescînde ale tinerilor au determinat înființarea comisiei de organizare a serilor pentru tineret, în virtutea acelorași principii des­pre care am amintit mai sus am reu­șit ca,­pentru prima oară în țară, un teatru popular să-și desfășoare acti­vitatea pe bază de abonamente. Acest lucru a fost posibil datorită reperto­riului secției de proză, cît și afilie­rii la teatrul popular a încă trei sec­ții : teatru de estradă, ansamblu de cîntece și dansuri și teatru de păpuși. N-am putea spune că­­ reușita a fost deplină, dar considerăm că experiența și-a dovedit utilitatea oferindu-ne prilejul să tragem învățămintele ne­cesare pentru îmbunătățirea muncii. O atenție deosebită a acordat Bi­roul executiv, casa de cultură și co­mitetele sindicatelor bunei desfășu­rări a cursurilor Universității popu­lare și acțiunilor de propagandă teh­nică. La Universitatea populară func­ționează cu bune rezultate 7 cursuri, organizate în colaborare cu C.I.T., într-o suită de activități reunite sub titulatura „Conducere — tehnică — organizare", acțiunile de propagandă tehnică au stîrnit interesul specialiș­tilor din întreprinderile municipiului. Ele completează cunoștințele dobin­­dite la cursul de chimie — fizică a Universității populare urmărind a­­celași scop — promovarea noului. Nu pot fi trecute cu vederea nici alte initiative apartinînd Biroului e­­xecutiv, comitetelor sindicatelor sau casei de cultură cum ar fi acțiunea­­„Acasă la navetiști“ — care a stîr­nit un viu interes în comunele limtr­­rofe Municipiului Gheorghe Gheor­ghiu-Dej. Noutatea acestei acțiunii constă în aceea că, pe lingă special cotele care se prezintă, iau cuvîn­­tul tovarăși cu munci de răspundere în întreprinderea unde-și desfășoară activitatea navetiștii vorbind despre felul cum aceștia își fac datoria. Printre cei care au efectuat aseme­­­nea deplasări sînt membri ai comite­telor de partid, ai comitetelor sindi­catelor, directori și alți tovarăși din conducerea întreprinderilor. Este acțiune cu eficiență imediată. Dovadă o scăderea numărului de întîrzieri și absente, un Interes sporit față de ac­tivitatea productivă. Nu demult, spectatorii obișnuiți ai filmului au avut surpriza ca la cine­matografele „Oituz" și „23 August" să se intîlnească cu brigada artistică de agitație a comisiei de organizare a serilor pentru tineret. Efectul pro­dus de această apariție inedită a în­trecut așteptările noastre, nu tocmai optimiste la început. In următoarele săptămîni, toate celelalte 14 brigăzi din municipiu vor prezenta secvențe din programe la cele două cinemato­grafe. Ne gîndim ca pe viitor să extindem metoda și la cinematogra­fele de cartier. Ce anume ne deter­mină să procedăm astfel? Unii ce­­t ățeni se lasă greu convinși să se de­plaseze pînă la casa de cultură mai ales atunci cînd este vorba de un program de brigadă. In această situa­ție trimitem noi brigăzile acolo un­de , putem găsi spectatori. Odată cu venirea primăverii, vom monta es­trade în locurile aglomerate (par­curi, piețe publice, artere de mare circulație) unde, periodic, vor fi pre­zentate scurte expuneri, spectacole d­e brigadă, filme etc.­­ O altă problemă care ne frămîntă este „întinerirea" formațiilor artis­tice. începutul s-a făcut cu fanfara (peste 80 de elevi de la Grupul șco­lar chimic frecventează cercul de instrumente de suflat al dirijorului Ion Precup), ansamblul de estradă, formația de dansuri populare a Gru­pului școlar, formația de teatru și brigada comisiei de organizare a se­rilor pentru tineret, teatrul de păpuși (regizor, prof. C. Zarzu), colectivul de recitatori. Datoria noastră este să continuăm a lărgi sfera de cuprinde­re a cercurilor de studiu artistic. Ar fi bine ca, pentru anul viitor, Școala populară de artă din Bacău să pre­vadă deschiderea unor cursuri la Ca­sa de cultură a sindicatelor din Mu­nicipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mai trebuie remarcat un fapt: in­teresul pe care îl manifestă, iață de buna desfășurare a activității cultu­rale, conducătorii întreprinderilor și instituțiilor, organizațiilor de masă și obștești. Prezența la casa de cul­tură nu numai în calitate de spec­tatori a tovarășilor ing. Petre Bunea, director general al G.I.P., ing. Victor Popescu, director general al T.C.I., prof. Florica Leuștean, vicepreședin­tă a Consiliului popular municipal, ing. Gavrilă Bondor, director la Uzi­na chimică și a multor altora a deve­nit un fapt obișnuit. Toți au împăr­tășit din experiența lor de muncă și viață tinerilor, răspunzînd astfel in­vitației de a participa la interviurile din cadrul serilor pentru tineret. Ia­tă ce a determinat efervescența cul­tural-artistică din ultimul timp în municipiul nostru. Precizez că nu es­te vorba de muncă de campanie, ci de o suită de activități bine planificate și riguros urmărite. Departe de noi gîndul că am făcut totul. Pentru mai mult și mai bine se găsește loc ori­­cînd. Ne așteaptă o perioada la fel de bogată întrucît se apropie terme­nul de desfășurare a festivalului „Re­torta de cristal", a serbărilor popu­lare pe care le vom organiza în a­­nul 1972. Sîntem hotărîți să trimitem reprezentanții noștri la cele mai semnificative concursuri din țară atît pentru a stimula activitatea artiștilor amatori, cît și pentru a ne confrunta posibilitățile cu cele ale altor orașe și județe. Activitatea cultural-educativă din municipiul nostru are toate șansele unor noi împliniri și nu le pregătim sîrguincios, neîntrerupt. O activitate cultural-artistică bogată S­îmbătă 8 aprilie 1972 fânfolea, a fapte/joir Pe adresa primăriei Cetățeanul Nicolae Popa, din sa­tul Țigănești, comuna Vultureni, su­ferind de ochi, a devenit vic­tima neglijenței edililor din respectiva localitate, fiind la un pas de accidentarea gravă prin pră­bușirea de la o înălțime de peste 6 m în prăpastia ce însoțește șoseaua care traversează satul în cîteva puncte. Doar intervenția vecinilor, imediată și completă, a limitat pro­porțiile accidentului. Ceea ce în­seamnă că la aceleași pericole sînt predispuși și alți săteni, în special copiii, obligați să treacă zilnic, prin emoții, atunci, cînd se îndreaptă spre școală. „Vă rugăm, ne scrie e­­levul Alexe Geamăn, să-i lămuriți de pe „șefii" comunei să rezolve a­­ceastă situație". Ce părere aveți, tovarășe pri­mar ? Se poate ? Hîrtii de valoare Un minuscul pachet, înfășurat în hîrtie albă, pierdut cine știe cum pe una din străzile Bacăului, își petre­ce clipele într-un total dezinteres. De altfel, nimic din aspectul său exterior nu are darul să stîrnească curiozitatea, pașii trecătorilor alu­­necînd pe lângă el, la fel ca și pri­virile indiferente... Și totuși, cineva, poate, din pură Întâmplare, se oprește, îl ridică, desfăcînd încet, învelișul pătat­ in cî­teva locuri. Surpriză pn , teanc, de bancnote — aproape 1 .300 lei­ se oferă privirilor. Gestul spontan, care urmează, ne face cunoștință cu doi concetățeni pentru care cinstea se află la loc de frunte: Rodica Strugaru, din Bacău, și Anton Gh. Farcaș, din comuna Valea Seacă. Prezentați organului de miliție, banii au putut, astfel, intra în posesia pă­gubașului. Ecuație—test să propunem un test: cum poa­te fi depistat un cetățean care își are domiciliul în municipiul Bacău, ultimul loc de muncă la Șantierul drumuri și poduri Deva, familia în orașul Slănic Moldova, iar locul o­­bîrșiei la Odorheiul Secuiesc ? Prin­cipalele date ale problemei fiind expuse, să vă prezentăm și amă­nuntele : se numește Andrei Raduli, este de profesie mecanic, căsătorit, are o fetiță în vîrstă de nouă ani. Și-a părăsit însă, familia, iar din luna iulie anul trecut a dispărut, abandonîndu-și totalmente obliga­țiile (plata pensiei alimentare ș. a.). Adresîndu-nî-se, Liliana își expri­mă speranța că tatăl său poate fi găsit. Suntem­, desigur, de acord, a­­pelînd, insă, și noi, la sprijinul or­ganelor de miliție, al cetățenilor. Cine poate da primele răspun­suri la testul nostru ? Cinism In vara anului 1970, Gheor­ghe Botezatu a primit diploma de bacalaureat. Drept răsplată a mun­cii sale mediocre, a fost numit în­vățător suplinitor în comuna Ne­gri (!) în loc să se ocupe cu folos de învățarea și educarea copiilor. G. B. s-a îndeletnicit cu sucirea minților tinerei Z. L. în vîrstă de 14 ani, fiica gazdei „domnului" proaspăt învăță­tor. Printre alte promisiuni, de tip stele și lună, „domnu" a promis fe­tei și o căsătorie, cu nuntă ca­ n povesti. Și seducția a fost gata. Dar, după cîteva luni, a fost luat la oaste. Din armată, Gheorghe Bote­­zatu trimitea zeci de scrisori tine­rei Z. I. și părinților acesteia, cu „draga mamă și tată și iubita mea soțioară eu sunt bine sănătos mul­țumesc ceea ce vă doresc mersi a­­semenea". (Trecem peste ortogra­fia oribilă). La liberare, însă, „dom­nu" trimite un răvaș de­ un cinism rar întîlnit, în care anunță că s-a căsătorit cu o fată din Buzău (fals) și-i poftește la nuntă pe socri și pe fosta lui soțioară. Speră, zicea el, că date fiind relațiile dintre ei, nu va fi refuzat. Organele de urmărire penală sus­țin că tînărul Gheorghe Botezatu — actualmente funcționar la Fabrica de șuruburi din Bacău — are carac­terul identic cu ortografia. De a­­ceea, îi pregătesc o „nuntă" pe po­triva cinstei lui. Să vedeți... ce horă va fi. Rubrică redactată de Vasile PRUTEANU și Mihai BUZNEA <

Next