Steagul Roşu, aprilie 1972 (Anul 27, nr. 5953-5978)

1972-04-08 / nr. 5959

> ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL PC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII — NR. 5.959 (7.738) SÎMBATA 8 APRILIE 1972 4 pagini — 30 bani „Nici o mașina, nici un utilaj sub randamentul planificat, nici un minut nelucrat“ La U.E.I.S. Bacău și de buna întreținere și exploatare a utilajelor depinde randamentul muncii forestierelor Privite în ansamblu, realizările cu care colectivul Unității d­e exploa­tare și industrializare a lemnului din Bacău a încheiat bilanțul primu­lui trimestru din anul curent atestă preocuparea forestierilor de a tra­duce in viață, la un nivel superior de calitate și eficiență, sarcinile de producție care le revin, obiective­le înscrise în angajamentele asuma­te în întrecerea socialistă. Cei mai mulți dintre indicatorii de bază ai planului înregistrează sporuri ce depășesc realizările aferente acele­iași perioade din anul precedent, fapt care evidențiază azi eficiența măsurilor tehnice și organizatorice aplicate în sectoarele de exploatare și de industrializare ale întreprin­derii, cât și hotărîrea forestierilor de aici de a încheia al doilea an al cincinalului cu bune rezultate eco­nomice. La cele două sectoare de exploa­tare, respectiv Bacău și Ad­jud, de­pășirile de plan­­ obținute fac ca o bună parte din angajamentele a­­nuale pe care aceste colective le-au luat să fie îndeplinite. Sec­și­torul Bacău, de exemplu, realizează o producție marfă suplimentară în valoare de peste 370.000 lei, iar cel de la Adj­ud înregistrează un spor de 103.000 lei la producția globală și 136.000 lei la producția marfă. Aceste succese se datorează — ne spune inginerul Gh. Chi­­riac, șeful sectorului Adjud — mă­surilor pe care le-am luat, încă de la deschiderea acestui an forestier, pentru o cia mai optimă organizare a muncii în parchete, astfel încît condițiile dificile de lucru din lu­nile iernii nu au impietat asupra activității de producție. La nivelul unității, bilanțul tri­mestrial consemnează un spor producția marfă de 1,5 la sută, pre­ia­ductivitatea muncii înregistrînd o creștere de 9 procente față de ace­eași perioadă a anului trecut. De a­­semenea, cu excepția unor sortimen­te secundare, cum sunt lemnul sub­țire și cel pentru construcții rurale (la aceste sortimente sunt prevăzute creșteri cantitative mai mari în lu­nile de vară) planul a fost îndepli­nit la toate celelalte capitole. Este de consemnat, apoi, faptul că fores­tierii unității din Bacău și-au ono­rat cu succes contractele la export, realizînd, în plus, 90.000 lei valută, prin livrarea unor cantități sporite de lemn de construcții, cherestea de fag și de stejar. Enunțînd aceste cîteva succese cu care colectivul de muncitori, ingi­neri și tehnicieni au încheiat cele trei luni (desigur, ele sunt mai mul­te) nu se pot ocoli, însă, o serie de deficiențe manifestate în­ această perioadă, deficiențe care se reflec­tă în bilanțul activității forestieri­lor. Conducerea unității­­ ni se destăinuie tovarășul Vasile Iliesei, directorul unității — este pusă în situația de a raporta neînde­­plinirea unui important obiectiv, in­dicele de folosire a utilajelor din dotare. Statistica pe județ a utilizării tim­pului destinat producției din mestrul încheiat ne arată că tri­la U.E.I.L. Bacău s-au înregistrat, în această perioadă, 3800 ore de stag­nări și întreruperi în funcționarea mașinilor și utilajelor, întreprinde­rea situîndu-se printre unitățile cu cel mai mare timp irosit din aceas­tă cauză. Șeful sectorului de exploa­tare Adjud explică nerealizarea in­dicelui de utilizare a mașinilor, în speță a tractoarelor, pe seama pre­gătirii profesionale a tractoriștilor (mulți dintre ei nu-și realizează nor­mele de producție), lipsei pieselor de schimb. La toate acestea se a­­daugă timpul mai puțin favorabil din lunile primului trimestru, pe­rioadă în care transportul pe dru­murile forestiere a solicitat mai mult­e tractoarele. Aceleași motive Constantin MAFTEI (Continuare în pagina a Il-a) Citiți în interiorul ziarului: Panoramic $colar o pagină specială dedicată muncii elevilor si cadrelor didactice b iblioteca centrala universitară ,M. EMINESCU* IA;'! j Planul pe județ la însămîn­atul culturilor din prima epocă a fost depășit Suprafețele prevăzute a fi însă­­mințate cu culturi din prima epocă, înscrise în planurile de producție ale unităților agricole din județ, însumează, in acest an, 23.400 ha. Pînă acum s-au însămînțat 24.131 ha, multe unități depășind suprafe­țele planificate. Relevăm acest succes și adăugăm aprecierea ing. Alexandru Dănilă, director general adjunct al Direcției generale agricole că, lucrarea s-a făcut bine și sub aspect calitativ — meritul revenind mecanizatorilor, cooperatorilor, specialiștilor. De re­ținut însă că a mai rămas de în­­sămînțat o anumită suprafață cu sfeclă de zahăr — peste planul ini­țial, ca o sarcină suplimentară dată de departament — lucrarea impu­­nîndu-se a se încheia azi, mîine cel mai tirziu. Desigur, mai sînt și cooperative agricole care nu și-au realizat su­prafețele planificate. Acestea, au, de asemenea, datoria ca, într-o zi, două, să termine lucrarea, întrucît momentul trecerii la însămîntatul porumbului s-a apropiat. In acest sens, în toate unitățile agricole trebuie să se intensifice pre­gătitul terenului, încît în următoa­rele zile, pe măsură ce se întrunesc condițiile cerute, să se poată trece la executarea acestei importante lu­crări. Pînă atunci, acolo unde se va erbicida total cultura porumbului să se erbicideze, iar la cele care se va erbicida pe rîndul de plante să se verifice amănunțit instalațiile de distribuție. Sînt posibilități și este necesar ca,­­țnînd seama de condițiile specifice ale acestei primăveri, în pămîntatul porumbului să se desfășoare în ritm intens și la cel mai înalt nivel agro­tehnic. In Municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej 0 activitate cultural-artistică bogată prin stimularea inițiativei și organizarea temeinică a muncii In cetatea chimiei trotușene, Casa de cultură a sindicatelor constituie punctul de interferență a eforturilor privind organizarea și desfășurarea vieții culturale a tînărului oraș. Fie că e vorba de activități proprii, fie de altele pentru care face doar oficiul de gazdă, modernul lăcaș înălțat aici se situează pe prim plan cînd e vorba de petrecerea timpului liber al oamenilor muncii. In virtu­tea acestui fapt, Consiliul municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al sindicate­lor și-a înscris între preocupările­ sa­le principale, permanente, îmbogă­țirea și diversificarea activității cul­tural-educative a Casei de cultură, transformarea ei, printr-o muncă sus­ținută, într-un centru al inițiativei și sintezei organizatorice locale. Ple­nara din 3—5 noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R. a însemnat un nou imbold, iar în prezent se poate vorbi de un important aport al sindicatelor din municipiu la o tot mai vie activitate culturală. A fost elaborat un plan de măsuri pentru angrenarea tuturor forțelor cultural-artistice de care dis­pune municipiul nostru. Acesta a fost rodul analizei temeinice efectuată de Biroul executiv al Consiliului muni­cipal al sindicatelor, în lumina recen­telor documente de partid.­­Ne-am în­dreptat atenția asupra realizării con­tinuității în activitatea­­ unor forma­ții artistice (ansamblul folcloric, bri­­­găzile artistice de agitație, formația corală, teatrul de păpuși), sporirii nu­mărului, brigăzilor artistice de agita­ție, manifestărilor cultural-educative pentru tineret, acțiunilor de propa­gandă tehnică etc. întîlnirea activului cultural cu se­cretariatul Comitetului municipal de partid, schimbul de opinii care a a­­vut loc, au constituit un puternic sti­mulent pentru cei ce lucrează în do­meniul culturii de masă, mai ales că acestei întîlniri i-au urmat măsuri concrete a căror îndeplinire a fost urmărită cu perseverență: Reorganizarea consiliului de con­ducere a Casei de cultură, în compo­nența căruia au intrat reprezentanții comitetelor sindicatelor din marile întreprinderi și instituții, solicitarea acestui organism la îndeplinirea sar­cinilor curente și de perspectivă, crearea unui larg activ obștesc, a­­tragerea­ unui număr tot mai mare de intelectuali la organizarea­­ și desfășu­rarea activităților, solicitarea­ condu­cătorilor întreprinderilor și institu­țiilor la viața culturală, iată numai cîteva dintre căile indicate de către secretariatul Comitetului municipal de partid pentru ridicarea pe o treap­tă superioară a activității cultural-e­ducative. Un prim pas care trebuia făcut a fost centralizarea întregii activități la Casa de cultură, folosirea integra­lă și cu eficiență maximă a spațiului pe care îl oferă acest modern edi­ficiu. A fost necesar ca toți să înțe­leagă că această casă de cultură este a­ lor, că nu este o instituție separată, fără nici o legătură cu­­ sindicatele. N-a fost tocmai ușor mai ales cînd era vorba de comitetele­­ sindicatelor din marile întreprinderi,­ care, firesc, își revendicau­ dreptul de- a avea for­mații proprii, de a, organiza pentru Mihai GHIBILIC, președintele Consiliului Municipal Gheorghe Gheorghiu-Dej al sindicatelor (Continuare în pag. a II-a) Bun sosit in patrie iubitului conducător­­ • ■ _______. al patriei și partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU ■ Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu pe continentul african s-a încheiat cu succes. După patru săptămîni de rodnică activitate în folosul patriei, șeful statului și al partidului s-a înapoiat în țară. Zeci de mii de cetățeni ai Capitalei i-au spus un călduros BUN VENIT PE PÂMÎNTUL SCUMP AL PATRIEI SOCIALISTE, exprimînd în acest fel voința unanimă a poporului, dragostea noastră fierbinte față de partid, de conducătorul său — marele patriot, om de stat care ne-a reprezentat cu cinste, cu demnitate pe continen­tul african. Timp de aproape o lună opinia publică a putut constata încă o dată fermitatea cu care Republica Socialistă România duce o politică externă de pace și prietenie, de înțelegere cu toate popoarele în interesul progresului social, politică ce face să sporească continuu prestigiul României pe toate planurile, pe toate con­tinentele. Exprimînd atașamentul profund față de această politică, dragostea ce o poartă Partidului Comunist Ro­mân, secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii din județul Bacău, asemeni între­gii țări sunt mîndri de prestigiul României, mulțumesc Partidului pentru politica sa înțeleaptă și se angajează solemn să nu precupețească nici un efort pentru a face ca acest prestigiu pe arena internațională să crească și mai mult. In coloanele ziarului nostru de astăzi publicăm cîteva dintre numeroasele scrisori sosite la redacție în cursul zilei de ieri, scrisori în care oameni ai muncii din cele mai diverse sectoare de activitate apreciază contribuția patriei noastre, a partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu la întărirea relațiilor prietenești din­tre state, la crearea unui climat propice progresului pe toate planurile. încești. Măsuri eficiente pentru sporirea rodniciei pămîntului In prevederile actualului cincinal, dezvoltarea agricul­turii ocupă un loc foarte important. In perioada anilor 1971—1975 producția agricolă va crește cu 36—49 la sută (față de cincinalul anterior), ritmul anual de creș­tere fiind de 7—8 la sută. O contribuție esențială trebuie să-și aducă, în sporirea producției agricole, sectorul coo­peratist. Agricultura va primi în această­­ perioadă importante mijloace materiale, fondurile de investiții — acumulări depășind în cincinal 100 miliarde lei din care circa 80 miliarde din fondurile centralizate ale statului. Va crește numărul tractoarelor și se va diversifica gama lor, vor fi dotate stațiunile de mecanizare a agriculturii cu se­mănători, combine și alte mașini de mare randament, care vor spori gradul de mecanizare a lucrărilor agri­cole. Creșterea producției agricole impune însă, ca paralel cu sporirea Înzestrării tehnice a agriculturii să se ia și alte măsuri menite să contribuie la valorificarea supe­rioară a potențialului productiv al pămintului. In ultimii ani în unitățile noastre agricole coopera­tiste a început să se manifeste o atenție deosebită pen­tru obținera unor producții tot mai mari, folosind se­mințe cu calități biologice superioare, o fertilizare a­­d­ecvată și o agrotehnică precisă, științifică. Consiliile de conducere ale C.A.P., organele și orga­nizațiile de partid, urmăresc sistematic cu o grijă spo­rită acțiunile Întreprinse în acest sens, analizind stadiul înfăptuirii lor, impulsionindu-le atunci când se constată tergiversări, deficiențe. Pentru cooperatorii din Oncești problema ridicării stării de rodni­cie și a utilizării cît mai raționale, în general, a pămintului se pune în mod deosebit, deoarece terenurile celor două cooperative , Oncești și Dealu Perjului­­, se află în cea mai mare parte pe dealuri cu pante accentuate de 15 pînă la 45 grade și un pronunțat caracter de ero­ziune. La C.A.P. Oncești, din 1020 hec­tare, cît are cooperativa teren ara­bil, sunt supuse degradării mai bine de 740 hectare, în timp ce la C.A.P. Dealu Perjului circa 80 la sută din teren este în pantă, afectat de pro­cesul eroziunii. Acțiunea de ridicare a nivelului productiv al pămintului îmbracă două aspecte, corelate între ele și anume: — îmbunătățirea fertilității solului prin încorporarea de îngră­șăminte chimice și naturale, și exe­cutarea unor lucrări de combatere a fenomenelor de depreciere a so­lului, de indepărtare a efectelor a­­cestui proces. Ambele acțiuni se bucură de o atenție accentuată de la un an la al­tul și pe măsură ce se majorează posibilitatea de aprovizionare cu îngrășăminte produse de industria noastră chimică. Dacă pînă în urmă cu cîțiva ani împrăștierea pe tar­lalele unităților cooperatiste a în­grășămintelor chimice era un feno­men întîmplător, neglijat, de multe ori neapreciat la justa sa valoare, astăzi nu mai există cooperator care să nu fie convins de importan­tul lor efect binefăcător asupra re­coltelor. Așa se explică de ce in planu­rile de producție, ale celor două cooperative agricole din Oncești, problema fertilizării solului s-a a­­flat în acest an pe un loc central, manifestîndu-se o mare grijă și pen­tru ducerea la îndeplinire a preve­derilor în acest sens incluse în plan. Sub directa conducere a comite­tului comunal de partid s-a acțio­nat cu hotărîre și spirit gospodă­resc, de bună organizare, începînd cu procurarea îngrășămintelor și pînă la împrăștierea lor pe cîmp. In cadrul unor adunări, sub con­ducerea organizațiilor de partid, cooperatorii au dezbătut pe larg, cu argumente convingătoare rolul și importanța fertilizării, arătîndu-se practic, detaliat, de către inginerul cooperativei și valoarea eficienței economice. De îndată ce timpul a fost prielnic s-a trecut cu multă ho­tărîre la treabă. In primul rînd trebuie relevat că s-au folosit cantități de îngrășă­minte mult sporite fată de anii pre­cedenți, apoi faptul că s-a acordat o atenție sporită calității lucrării ceea ce va avea desigur efect di­rect asupra nivelului producțiilor. La C.A.P. Oncești un efect sti­mulator l-au avut rezultatele ob­ținute în anul 1971, eficiența apli­cării îngrășămintelor în brigada nr. 1 fiind deosebit de convingătoare , în tarlaua din Dealul Barboasei, ca urmare a aplicării unei fertilizări corespunzătoare, pe suprafața de 14 hectare s-au obținut 3.300 kg grîu la hectar de unde în anul 1969, nu se recoltaseră decit cite 600 kg griu la hectar. Respectînd prevederile planului de producție, încă din timpul iernii, a început transportul gunoiului de grajd pe cîmp, în total fiind împrăș­tiate pe tarlalele ce vor fi cultivate cu porumb, mai bine de 1.700 tone îngrășăminte naturale, cantitate cu mult superioară realizărilor anului precedent. Și pentru cultura grnu­lui s-a manifestat o preocupare a­­tentă, pe 315 hectare fiind adminis­trate 32 tone azotat de amoniu, în timp ce pe terenul de 100 hectare destinat culturii inului pentru ulei s-au împrăștiat alte 10 tone azotat, împrăștiatul s-a executat, în gene­ral cu mijloace mecanizate și unde terenul nu a permis folosirea ma­șinilor, s-a acționat manual avîn­­du-se în vedere ca operația să se facă cît mai uniform. La pregătirea patului germinativ pentru cultura porumbului pentru boabe s-au aplicat pe o suprafață de 100 hectare, 15 tone de super­­fosfat. O însemnată cantitate de îngrășăminte chimice este procu­rată pentru a fi administrată în o­­gor de vară în care va fi însămîn­țat griul. Ing. D. MITULESCU (Continuare în pag. a II-a) in interesul întregului nostru popor Lungul itinerar pe care secreta­rul general al partidului nostru — tovarășul Nicolae Ceaușescu, l-a parcurs în opt țări de pe continen­tul african se înscrie la loc de frun­te în viața politică a României so­cialiste, care se afirmă tot mai preg­nant în lupta internațională pentru destindere, pace și progres. Așa cum sublinia conducătorul partidului și statului nostru în Cu­­vîntarea rostită, la sosire pe aero­portul Băneasa, vizita solilor po­porului român pe continentul afri­can reprezintă o expresie a relații­lor de prietenie care ne leagă pe noi, constructori ai socialismului în această parte a lumii, de toate sta­tele care au scuturat jugul asupririi imperialiste și colonialiste și au pă­șit pe calea făuririi unei vieți libe­re, independente. Mesajul de prietenie și frăție pe care delegația noastră ni l-a adus din partea popoarelor vizitate — popoare care luptă pentru deplina lor independență națională, pentru a-și făuri o economie de sine-stă­­tătoare — constituie o dovadă în plus a stimei și prețuirii de care se bucură poporul român în lumea contemporană. Am urmărit cu justificat interes declarațiile comune semnate de con­ducătorul statului nostru și condu­cătorii țărilor vizitate, și socotesc ca istorica vizită pe continentul a­­frican constituie o nouă etapă, deo­sebit de importantă, în dezvoltarea prieteniei și întărirea colaborării cu țările care au pășit nu de mult pe calea făuririi unei vieți indepen­dente, așa cum doresc popoarele lor. Putem spune — arată secretarul general al partidului —­ că această vizită constituie un moment de im­portanță deosebită în politica ex­ternă a României, o manifestare fără precedent a politicii noastre inter­naționale de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mișcările de eliberare națională, cu cei care luptă pentru indepen­dență, pentru progres, pentru bună­stare. Ne putem mîndri acum, pe drept cuvînt, că România și-a făcut noi prieteni, care se bucură sincer de succesele noastre, ca de pro­priile lor realizări. Rezultatele vizitelor delegației ro­mâne — făcute în interesul și spre binele poporului — au fost încunu­nate de succese remarcabile, care își vor pune amprenta pe amplifi­carea colaborării, pe toate planurile, dintre România și aceste țări ale A­­fricii, înfăptuirea cu succes a aces­tor sarcini de cooperare ne mobili­zează și pe noi, cei care dăm viață programului stabilit de partid de dezvoltare și înflorire a patriei. Gheorghe CURCUDEL, tehnician, secretarul comitetului de partid, C.P.S. Comărnești Semne particulare POSTA I­I JURIDICA} Mandatul încredințat - îndeplinit exemplar Am urmărit cu inte­res deosebit, desfășura­rea vizitei făcute de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al partidului, în țările africane. Succe­sul acestei importante vizite este o strălucită dovadă că mandatul, pe care poporul nostru l-a încredințat solilor României socialiste a fost îndeplinit în chip exemplar. S-a dovedit încă o dată că poporul nostru dorește prietenia și co­laborarea cu toate sta­tele lumii, indiferent de orînduirea socială. S-a afirmat încă o dată că sîntem solidari cu ță­rile continentului afri­can care luptă pentru eliberarea națională și socială, împotriva colo­nialismului, și neocolo­­nialismului, că sîntem uniți cu toate forțele antiimperialiste. Cel mai important lucru este faptul că avem prie­teni și în aceste opt țări africane, că ne bucu­răm de un mare pres­tigiu pe care-l făurim prin munca noastră rodnică, prin eforturile ce le depunem pentru a trăi în pace și priete­nie cu toate popoarele. In timpul vizitei, noi, cooperatorii din Se­­cuieni am muncit cu vrednicie pentru a în­cheia grabnic semăna­tul culturilor din prima epocă, ne-am pregătit să însămînțăm porum­bul în condiții bune. Tot ce facem pentru prosperitatea coopera­tivei este în același timp și o manifestare a aprobării depline fată de politica partidului și statului nostru. 0 Așa cum spunea tova­rășul Nicolae Ceaușescu la reîntoarcerea în pa­trie, avem datoria să ne intensificăm eforturile pentru înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea, al a partidului, de edificare societății socialiste multilateral dezvoltate. Aceasta este și hotărî­rea unanimă a coopera­torilor din Secueni. C. CIUTEA, președintele C.A.P. Secueni Alte ecouri și imagini retrospective Festivitatea de sărbătorire a „Zilei sănătății“ Ieri, la Casa de cultură „Vasile Alecsandri“ din Bacău, a avut loc festivitatea dedicată „Zilei sănătă­ții“. Au participat numeroase cadre medico-sanitare din municipiul Ba­cău, ca și din alte localități ale ju­dețului. La adunare a luat parte to­varășul Victor Enășoae, secretar al Comitetului județean Bacău al P.C.R. In cuvîntul său, directorul Direc­ției sanitare județene, tovarășul Va­sile Lezeriuc, a reliefat o serie de succese care au fost obținute în do­meniul ocrotirii sănătății publice ca urmare a politicii partidului și sta­tului nostru. A reieșit, totodată, e­­fortul depus de oamenii în halate albe, care veghează ca starea de sănătate să fie mereu mai bună. Tovarășul Victor Enășoae a feli­citat călduros pe cei prezenți, toate cadrele medicale, întregul personal sanitar, pentru rezultatele bune ob­ținute, pentru abnegația și dăruirea cu care acționează spre a traduce în viață sarcinile trasate de condu­cerea partidului. Starea de sănătate a populației reflectă și ea nivelul de trai, gradul de civilizație, mersul nostru ascendent. Grija pentru om stă în centrul politicii noastre, iar starea sănătății publice a fost ridi­cată la rangul preocupărilor de înalt nivel ale statului. După­­ ce a fă­cut unele recomandări privind ori­entarea activității medicale, vorbi­torul a apreciat favorabil munca nobilă desfășurată de medici, su­rori, asistente, celelalte cadre sani­tare din județ, urîndu-le totodată noi succese în activitatea viitoare. A urmat apoi un spectacol prezen­tat de formațiile artistice de ama­tori ale sindicatului sanitar.

Next