Steagul Roşu, martie 1973 (Anul 28, nr. 6235-6261)

1973-03-23 / nr. 6254

* COMUNICAT in ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat DECRETUL PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURĂ PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE. D­ECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1. — Structura organizato­rică a centralelor industriale și uni­tăților asimilate acestora, a între­prinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără persona­litate juridică ale centralelor — u­­zine, fabrici, exploatări și altele si­milare — denumite în cele ce ur­mează unități economice, se stabi­lește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2 — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte­­ unități similare și pentru intreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul de­cret. Pe baza acestor structuri, Consi­liul de Miniștrii va prezenta spre a­­probare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri econo­mice, pentru unități asimilate cen­tralelor, pentru întreprinderi și uni­tățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități econo­mice. de muncă necesită cel puțin 15 per­soane ; în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un bi­rou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este a­­jutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director ad­junct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în con­ducerea lor cîte un director, un ingi­ner șef, său, după caz, un conducă­tor tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi ART. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specifi­cul activității, structura organizato­rică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și con­cepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive ; b) laboratoare de control și cerce­tare ; c) secții de producție, montaj, ser­vice, precum și pentru alte activi­tăți productive ; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri ; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități si­milare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cîte un mais­tru ; mărimea acestor formații de lu­cru se stabilește pe bază de norma­tive unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea ne­mijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un nu­măr de muncitori echivalent cu pa­tru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, a­­tel­ierul se poate constitui cu un nu­măr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de produc­ție de complexitate deosebită, for­mațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfă­­șoară pe schimburi, fiecare atelier a­­vind numărul de maiștri corespun­zător normativelor și cîte un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît in cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de per­soane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor or­ganiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea ca­lității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de stu­diu și cercetare ; ele se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte acti­vități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activi­tăților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ate­liere de producție ; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii aces­tora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de uni șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se nu­mesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de­ schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pen­tru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum și pentru realizarea planului pe întreaga sec­ție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, ex­ploatările și celelalte unități simi­lare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul Întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de pro­ducție diferite, cu aprobarea Consi­liului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico­­sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără per­sonalitate juridică sînt conduse de cîte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de produc­ție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuții­lor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic su­perior și cu respectarea normelor u­­nitare și a structurilor tip ; în cazul în care aceste unități sunt situate în­ alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac par­te, ele pot avea în structura lor or­ganizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o acti­vitate normală. ART. 9. — Biroul este un compar­timent funcțional care se poate con­stitui pentru îndeplinirea unor lu­crări sau activități omogene care ne­cesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un nu­măr minim de 5 persoane ; de ase­menea, se­ pot constitui, în mod ex­ceptional, birouri in cadrul unor ser­vicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un com­partiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor ac­tivități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care tre­buie conduse unitar, dacă volumul ART. 12. — Centrala este o uni­tate economică autonomă, de pro­ducție, constituită prin gruparea u­­nor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehno­logiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de am­plasarea teritorială a unităților com­ponente. Centrala asigură in mod ne­mijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din compo­nența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcție de volumul, complexita­tea, importanța și specificul activi­tății, structura organizatorică a cen­tralelor industriale cuprinde : A) structura de producție și con­cepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exte­rior ; b) institute sau centre de cerce­­tare-pr­oiectare sau, după caz, de cer­cetare ori de proiectare , c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică ; d) subunități de producție și con­cepție prevăzute pentru întreprin­deri la art. 3 pet. A. lit. a, b și c . e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare; B) structura funcțională: a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centrale­lor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribu­țiilor necesare pentru buna desfășu­rare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de pro­ducție, transport și alte unități eco­nomice similare cu personalitate ju­ridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organiza­rea și conducerea unităților socialiste de stat, în cazuri deosebite, la cen­tralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimen­te se pot înființa, în subordinea cen­tralelor, întreprinderi de comerț ex­terior. ART. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cerceta­re, proiectare sau cercetare-proiec­tare se organizează ca unități de spe­cialitate în subordinea centralelor in­dustriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea nor­melor unitare de­­ structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. ART. 15. — Uzinele, fabricile, ex­ploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează un condițiilor prevăzu­te de ar­t. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte acti­vități productive, atelierele de pro­iectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit nor­melor prevăzute la art. 4, 5, 6 și res­pectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cerce­tare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă per­sonalul ajutător de cercetare. ART. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiec­tare se poate constitui după cum ur­mează : a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care mi­nimum 15 cercetători la care se a­­daugă personalul ajutător de cerce­tare ; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare orga­nizatorică distinctă ; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității ne­cesită cel puțin 80 de persoane ; de regulă, în cadrul secțiilor se organi­zează colective de proiectare ; în ca­drul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ate­liere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă ; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activi­tății de cercetare cu cea de proiec­tare, dacă volumul de activitate ne­cesită cel puțin 60 persoane , în sec­ții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau a­­teliere de proiectare cu respectarea (Continuare în pagina a IV-a) CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale 1 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție: Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a ce­lei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora­ 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU CONSILIUL DE MINIȘTRI A APROBAT 9 normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice pri­vind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiec­tive de investiții productive și neproductive, precum și de producție. In vederea restrîngerii și folosirii cit mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producția­ agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potri­vit competențelor și profilului de activitate, pentru mi­nistere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, beneficia­rii lucrărilor de investiții, organizațiile de proiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru co­misiile de sistematizare. Intre acestea se menționează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și­­ a altor condiții stabilite de lege, în cazuri cu totul excepțio­nale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în­ lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor și me­todelor de edificare a construcțiilor pe mai multe ni­vele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii moderne, restrîngerea drumu­rilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șantie­relor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse mă­suri în vederea asigurării studiilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folosite la amplasarea obiec­tivelor. După două decade ale lunii martie mai puțin fructuoase măsuri energice pentru ca planul trimestrial maximal să fie îndeplinit de toate unitățile­ . ■> ■ ft. In cele două decade ale lunii martie, doar citeva din unitățile economice din județ și-au realizat planul fi­zic de producție. Dintre acestea menționăm : G.I.F.E.T. Moinești, Rafinăria Dărmănești, U.E.I.L. Comănești, în­treprinderea de industrie locală Moinești. Este o realitate de necontestat; în intervalul 12—17 martie, aproape toate unitățile de producție au fost a­­fectate — unele mai mult, altele mai puțin — de căde­rile masive de zăpadă. Așa se explică și faptul că, la principalele produse, numeroase sunt cazurile de nerealizare a planului pe primele 20 de zile ale lunii martie. Astfel, nu s-a realizat planul pe aceste două decade cu : 290 tone la cărbune, 335 tone armături industriale din fontă, 24,8 tone antidăunători, 54 tone fenol, 1.538 m­ c­h­erestea de fag, 574 tone P.F.L., 483 tone celuloză, 5.000 perechi încălțăminte și altele. Să fim insă realiști — aceste nerealizări nu pot fi trecute în exclusivitate pe seama condițiilor nefavora­bile din ultima vreme ! Cea mai elocventă dovadă ne-o oferă depășirile substanțiale la alte produse decit cele menționate mai sus. Așa ftind lucrurile, evident, in aceste ultime zile ale lunii martie trebuie luate asemenea măsuri tehnice și organizatorice incit, printr-un efort deosebit, planul celei de-a treia luni a actualului trimestru să fie reali­zat de către totalitatea unităților noastre economice. Desigur, multe întreprinderi au înregistrat depășiri de plan în precedentele două luni. In această situație se înțelege, puține unități se vor prezenta cu un bilanț trimestrial sub cifrele înscrise in plan. In rîndurile de mai sus noi am menționat doar rezultatele primelor decade ale lunii curente. Datele însă constituie un serios semnal de atenționare și, sintem­ siguri, condu­cerile tehnico-administrative, organele și organizațiile de partid, sindicat și U.T.C., toate colectivele de mun­că vor ști să-și mobilizeze forțele, energia creatoare, incit, acest prim trimestru să aducă satisfacția datoriei împlinite. I ! PAGINA I: I iBiiiiiii ii 1111 ii 11111111 ! Í CURIER I ! SÂPTÂMÎNA I ! CURIER I ! IBHN­BIBiflBl Un conținut bogat, eficient al vieții de partid, presupune: Perspectivă, participare, combativitate, exigență comunistă Printre factorii antrenați și aliniați zi de zi la traducerea in fapt a anga­jamentului organizației Bacău a P.C.R. privind municipale realizarea cincinalului înainte de termen, la loc de frunte se înscrie și dezvoltarea democrației interne de partid, întări­rea disciplinei și asigurarea unui ca­dru propice dezbaterii aprofundate a tuturor problemelor ce frămîntă viața și activitatea organizațiilor de partid, exprimarea deschisă a opiniilor asu­pra modului lor de soluționare. Faptele ne dovedesc că acolo unde sunt respectate prevederile statutului partidului, prevederile normelor de muncă, ale activității comuniștilor, de etică și echitate socialistă, viața internă a organizațiilor de partid pulsează cu mai multă vigoare, pro­cesul dezvoltării conștiinței comuniș­tilor apare mai pregnant, prin­tr-o­ in­tensificare continuă a activității fie­căruia și a organizațiilor în ansam­blu. Așa, de pildă, există o legătură di­rectă între faptul că Fabrica de confecții, „Proletarul“, „Letea" și al­tele își îndeplinesc an de an sarci­nile de producție în bune condițiuni, că produsele lor se bucură de apre­cieri din partea beneficiarilor interni și externi, și între felul în care se desfășoară viața si activitatea organi­zațiilor de partid din aceste Între­prinderi. Legătura rezidă, mai ales, în aceea că sunt puse în dezbaterea comuniștilor aspectele importante ale producției, că există o largă consul­tare a membrilor de partid asupra măsurilor ce urmează a fi adoptate, că se stimulează consecvent critica și autocritica și că se promovează exprimarea liberă a părerilor, a idei­lor. Intre modul în care se desfășoară viața internă de partid, munca poli­tică în aceste întreprinderi și faptul că ele sînt cîștigătoare, In anul 1972, a­­ primelor 3 locuri în acțiunea „Ca­litatea producției, o problemă de demnitate și patriotism“, există, de asemenea o legătură strînsă, sunt lu­cruri care nu pot fi privite izolat. In ultima perioadă, comitetul de partid de la Uzina metalurgică acționează mai eficient pentru ridicarea unui număr tot mai mare de salariați, — comuniști sau nu — la nivelul de competență și responsabilitate impus de gradul actual de dezvoltare a uzinei. Așa se face că, de la un timp încoace, comitetul oamenilor muncii de la Uzina metalurgică nu numai că primește o îndrumare calificată din partea comitetului de partid, dar el însuși are posibilitatea ca în acțiu­nile sale să se bizuie pe un activ larg, oameni care nu se situează cu nimic mai prejos de organul colec­tiv de conducere. Este, de asemenea, demn de urmat exemplul organizațiilor de partid din unitățile medico-sanitare, al unor or­ganizații de partid din comerț și șan­tierele de construcții, care se preo­cupă ca toți membrii lor să fie tot mai activi, mai consecvenți, mai conștiincioși in îndeplinirea sarci­nilor profesionale și obștești. In­deplinindu-și cu cinste rolul de di­namizator al întregului colectiv în mijlocul cărora activează, o serie de organizații de bază de la C.P.L. și industria alimentară trăiesc o viață tot mai intensă, cu efecte mereu mai pozitive în mobilizarea maselor de salariați la îmbunătățirea proprii­lor activități. Experiența comitetului de partid de la Ii.N­. 23 August, de la Șantierul 1, al Trustului de cons­trucții, ca și a organizației de bază de la întreprinderea poligrafică, do­vedește că acolo unde hotărîrile și măsurile ce se elaborează sînt aduse la cunoștința masei largi de comu­niști, li se explică acestora sensul și semnificația lor, se raportează des­pre felul în care membrii de partid acționează pentru ducerea lor la în­ Gheorghe BOCA, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R. (Continuare in pagina a III-a) Cm planul trimestrial, la export, îndeplinit U.J.C.C. și Inspectoratul silvic Acordînd importanța cuvenită îndeplinirii planului la export, și aceasta lună de lună, decadă de decadă, primele două colective care reușesc să-și realizeze sarci­nile la export pe primul trimes­tru al anului sunt : Uniunea jude­țeană a cooperativelor de consum și respectiv Inspectoratul silvic. . De remarcat că planul a fost nu numai realizat, ci și depășit, cu 10 zile mai devreme ! Astfel, U.J.C.C. reușește ca de la începutul anului și până la 20 martie să exporte cu 23,3 la sută peste cifrele aferente primelor trei luni ale anului cu­rent, iar Inspectoratul silvic cu 4,3 la sută. Nu trecem cu vederea faptul că ponderea exportului la unitățile a­­mintite este mică in raport cu alte întreprinderi economice din județ, însă merită reținut că, funcție de posibilități, colectivele celor două unități au­ depus eforturi susținute, care au fost încununate de un binemeritat succes. Produse petrochimice peste plan Din dorința de a sa­tisface în cel mai înalt grad pretențiile bene­ficiarilor interni externi — atît sub ra­și port calitativ cit și cantitativ — petrochi­­miștii de pe Valea Trotușului au dat, și în aceste două decade, însemnate cantități de produse peste plan. In cele 20 de zile ale lu­nii martie, care fac o­biectul acestui grupaj, au fost produse peste prevederile maximale de plan : 296 tone cau­ciuc, 141 tone policlo­­rură de vinil, 50 tone polistiren și altele. Să nu uităm însă că aceste depășiri s-au realizat în condiții mai puțin prielnice, dată fiind starea de excep­ție din perioada 12— 17 martie, cînd apro­vizionarea tehnico-ma­­terială a avut de su­ferit de pe urma vis­colului, a abundenței de zăpadă ! Această si­tuație fiind depășită, în săptămîna care a mai rămas din luna martie, suntem­ con­vinși, cantităților a­­mintite li se vor a­­dăuga altele, alături de depășirile la pro­dusele menționate vor apare și altele. Energeticienii­­ la înălțime Asigurînd buna funcționare a centralelor și rețelelor, luînd mă­suri temeinice, care să aibă drept efect evitarea avariilor, energeti­cienii din județul nostru au reușit să satisfacă în condiții optime pre­tențiile numeroșilor lor beneficiari. In cele două decade expirate, în sistemul energetic național au fost pulsați 680.000 Kw energie elec­trică peste prevederile planului. Să nu uităm că în acest interval au fost și condiții meteorologice mai mult decât nefavorabile! Totuși, prin modul în care ei și-au făcut datoria, planul n-a fost afectat, ci, dimpotrivă, depășit, marii și micii consumatori primind cu continui­tate energia electrică necesară. E un merit al întregului colectiv al întreprinderii electrocentrale Bor­­zești și, implicit, al întreprinderii de rețele electrice Bacău. JL1

Next