Steagul Roşu, mai 1958 (Anul 4, nr. 1266-1290)
1958-05-03 / nr. 1266
Pag. 2-at Agricultura socialistă — cauză a întregului popor Călăraşi Frumos împodobite cu drapele şi flori, cu ghirlande de verdeaţă Iscusit împletite, cu lozinci şi portrete, oraşul Călăraşi a cunoscut animaţia încă de cu zori; rezulta aceasta din sunetele trompetelor şi veselia pionierilor, din revărsarea oamenilor muncii in lungi şuvoaie şi din freamătul colectiviştilor care se îndreptau cu bucurie şi mirulire spre piaţa Stalin, unde urma să se ţină mitingul inchinat ntăreţei sărbători de 1 Mai. Piaţa şi străzile mărginaşe au fost inundate de oamenii muncii din oraş şi raion. Au venit aci mecanizatori, ţărani colectivişti fruntaşi din Ştefan Vodă, Radu Negru, Modelu şi Ceaca, muncitori de la centrele mecanice şi din intreprinderile oraşului, de la „Metalurgia Bărăganului" şi „Filimin Sirbu", de la „Piscicola" şi „11 Iunie", muncitori şi intelectuali să raporteze partidului succesele dobindite in cinstea lui 1 Mai, hotăriţi ferm de a lupta cu aurit pentru continua întărire a sectorului socialist, pentru recolte sporite la hectar. După ce tovarăşul George Mihai, secretar al comitetului orăşenesc al P.M.R., a salutat şi felicitat participanţii cu prilejul sărbătorii internaţionale a celor ce muncesc, a luat cuvintul tov. Constantin Predescu, prim suretar al comitetului raional al P.M.R., care a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai, trecind in revistă succesele obţinute de oamenii muncii din oraş şi raion, pe drumul dezvoltării agriculturii socialiste şi îmbunătăţirii continue a nivelului de trai. „In raionul nostru, ţăranii muncitori, îndrumaţi de organizaţiile de partid s-au hotărit să lucreze in comun in cete 35 de gospodării colective şi 152 întovărăşiri agricole, posedind o suprafaţă de 71.421 ha., se sublinia in expunere. Aceste unităţi se întăresc neîncetat, obţin importante realizări. Ne mindrim cu gospodăriile colective milionare „Gheorghi Dimitrov", „7 Noiembrie", „Drum Nou", „l Mai", ne mindrim cu cei 32 de colectivişti, ingineri, tractorişti, cărora li s-au conferit recent ordine şi medalii pentru merite deosebite in muncă printre care Ion Viorea, Constantin Ghiţă, Gheorghe Oprea, Şandru Ionel, Vasile Rusu, Gheorghe Predescu şi alţii. Cauza agriculturii socialiste este cauza întregului popor. De aceea noi vom lupta mai departe pentru întărirea şi dezvoltarea ei, pentru transpunerea în viaţă a importantelor sarcini ce s-au desprins din Consfătuirea de la Constanţa". In aplauze furtunoase, participanţii la miting şi-au dovedit hotărîrea lor de a nu precupeţi nici un efort pentru a adăuga succeselor obţinute noi şi noi victorii. G. GRIGORESCU Strîns uniţi în jurul partidului şi guvernului rînd peste 12.000 m.c. de pietriş şi lor de trai material şi cultural. Ei nisip pe drumuri, şi-au manifestat hotărîrea de a-şi Prin aplauze prelungite oamenii strînge mai mult rindurile în jurul muncii prezenţi la adunarea festivă partidului şi guvernului în lupta peuşi-au afirmat dorinţa de a lupta ferm tru făurirea vieţii noi, pentru pace, de a da viaţă hotăririlor partidului pentru creşterea nivelului M. ŞTEFANESCU Bilanţul unor vrednici gospodari pa la mitingul consacrat zilei de 1 Mai. Parcul şi străzile lăturalnice au devenit neîncăpătoare. Peste 6000 de oameni s-au adunat pentru a-şi manifesta ataşamentul lor faţă de partid şi guvern, pentru solidaritatea lor cu oamenii muncii din lumea întreagă. Oamenii muncii din Alexandria au întîmpinat ziua de 1 Mai cu noi realizări atît în producţie cit şi în ceea ce priveşte buna gospodărire a oraşului. La chemarea deputaţilor sfatului popular orăşenesc mii de alegători au pornit în cinstea marii sărbători acţiunea de înfrumuseţare a oraşului. Au fost efectuate mii de ore de muncă voluntară şi realizările sunt pe cît se poate de grăitoare. In cinstea zilei de 1 Mai un nou parc a răsărit în oraş, dîndu-i-se denumirea de „Parcul Tineretului“. De asemenea, au fost pietruite străzile 13 Decembrie, Elena Pavel şi Griviţa Roşie pe care s-au cărat şi împrăştiat peste 400 m. cubi piatră, iar în casele locuitorilor de pe străzile Dobrogeanu Gherea, Filimon Sîrbu şi Griviţa Roşie s a aprins în ajunul lui 1 Mai lampa lui Ilici. Uzina electrică a oraşului şi-a sporit şi ea capacitatea prin instalarea şi punerea în funcţiune a unui nou motor de 300 c.p. La mitingul de 1 Mai a luat cuvintul tovarăşul Ion Răşină prim secretar al comitetului raional de partid, care printre altele a subliniat că oamenii muncii din oraşul şi raionul Alexandria luptă activ pentru înflorirea şi întărirea patriei noastre, luptă împotriva acelora care urzesc un nou război. Cei peste 6000 de cetăţeni care au participat la miting, au manifestat pentru pace şi socialism, pentru întărirea lagărului socialismului, în frunte cu Uniunea Sovietică, luptătoare consecvent, pentru cauza păcii. După miting, pe estrada din centrul oraşului şi în mijlocul pădurii din marginea oraşului echipa de cor a Casei de cultură şi echipele de dansuri naţionale ale căminelor culturale din raion au prezentat frumoase programe artistice. C. FOTACHE Alexandria De aici, de unde mă aflu, privesc parcul din faţa sfatului popular al raionului Alexandria. încă din primele ore ale dimineţii au început să vie spre acest loc îmbietor, mii de oameni ai muncii din oraş şi din comunele învecinate pentru a pârtiei- Arminden în valea Teleormanului Olteni In valea Teleormanului, în mijlo______________cui unei păduri întinse, sărbătorirea lui 1 Mai a strîns laolaltă pe toţi locuitorii din Olteni. Această comună, destul de modestă ca proporţii şi populaţie, constituie totuşi un centru de raion în plină dezvoltare. I se spunea înainte raionului Olteni, Vîrtoapele. Nici că se putea nume mai potrivit pentru o aşezare de oameni lipsită odinioară de orice grijă gospodărească a vechilor edili, de orice condiţii pentru dezvoltarea ei economică şi social-culturală. Îmi povestea un bătrîn care venise cu nepoţeii la mitingul din Olteni, că acolo în valea Teleormanului nici nu se pomenea sărbătoare de Arminden pe vremea lui „conu" Gică şi „conu" Dorj, primari şi speculanţi de ţiglă şi vite. Biblioteci, case şi cămine culturale, cinematograf şi cluburi nu existau. Existau în schimb Vîrtoapele. Omul acela în vîrstă, martor al celor două epoci de viaţă, povesteşte şi compară simplu şi sincer imaginile traiului de ieri şi de azi... Sute de oameni în haine de sărbătoare printre care şi acel vechi şi bun cunoscător al „Vîrtoapelor" ascultau bucuroşi, cu o mîndrie lesne vizibilă, la adunarea festivă din valea Teleormanului, numeroase crîmpee, date şi cifre de bilanţ ale noilor înfăptuiri din cuprinsul raionului Olteni. Vorbea prim secretarul comitetului raional de partid, tov. Popa Dumitru. Participanţii la mitingul de 1 Mai aplaudau cu însufleţire fiecare pasaj care se referea la succesele obţinute pe linia transformării socialiste a agriculturii, pe linia dezvoltării social-culturale a raionului. — Numai în ultimele două săptămîni — a spus vorbitorul printre altele — au fost constituite, pe baza liberului consimţământ al ţăranilor muncitori, patru întovărăşiri agricole, cu 186 familii şi 246 ha., în comunele Necşeşti, Olteni şi Frăsinet. In comunele Licuriciu şi Gălăteni se vor inaugura noi gospodării agricole colective, iar la Talpa şi Bivoliţa se vor inaugura noi întovărăşiri. S-a menţionat la bilanţul lui 1 Mai 1958 şi electrificarea atîtor comune şi sate, clădirea frumoasei Case de Cultură din Olteni, noile magazine, parcurile Tineretului, drumurile reparate şi atîtea alte realizări. Aşa modelă cum se prezintă aşezarea de la Olteni faci cunoştinţă totuşi cu acele elanuri şi energii creatoare, proprii tuturor oamenilor, care au devenit stăpîni pe roadele muncii lor. Desigur, acest adevăr este un fapt cunoscut de mai multă vreme. Mi l-a ilustrat însă, odată în plus şi în chip pregnant, sărbătorirea lui 1 Mai din valea Teleormanului, bilanţul hărniciei acelor locuitori ai „Vîrtoapelor" care au astăzi pe uliţă difuzoare şi în mijlocul comunei, antenă de televiziune. A. SIMOVICI Domneşti Ogoarele raionului Domneşti înfloriseră in ziua întîiului de Mai. Oameni cu pluguri şi atelaje forfoteau pe câmpurile înfrăţite sau încă fărîmiţate, trăgind brazde şi punînd săminţa unei viitoare recolte îmbelşugate. Acestui peisaj de muncă harnică i se adăuga o altă imagine. In chiote şi cintece de veselie, maşini şi căruţe încărcate cu oameni ai muncii, îmbrăcaţi sărbătoreşte, goneau pe drumurile raionului. Reprezentanţii oamenilor muncii din toate comunele şi satele veneau spre Mihăileşti să aducă salutul tor frăţesc de solidaritate internaţională cu toţi cei ce muncesc, să facă în cadrul unei adunări festive bilanţul a tot ce au realizat sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru. Vorbind despre importanţa zilei de I Alai, tovarăşul Ştefan Bondar, prim secretar al Comitetului raional de partid Domneşti, a trecut in revistă succesele obţinute de oamenii muncii din raion în transformarea socialistă a agriculturii, în consolidarea sectorului socialist, in creşterea şi dezvoltarea unei industrii locale producătoare de bunuri de larg consum, in buna gospodărire a comunelor şi satelor, etc. Cu Îndreptăţită mîndrie au aflat oamenii muncii prezenţi la miting că raionul Domneşti se află printre primele 6 raioane fruntaşe pe regiune la însăminţări, că în acest an, rod al muncii colective, cu tot timpul nefavorabil, majoritatea drumurilor raionale şi comunale au fost refăcute şi îmbunătăţite. 12.000 de ţărani muncitori şi-au dat contribuţia în muncă, refăcind 45.000 m. de şanţuri, că- STEAGUL ROŞU Sărbătorind cu entuziasm ziua de 1 Mai, oamenii muncii din regiunea Bucureşti şi-au exprimat hotărîrea de a dobîndi noi succese în opera de construcţie socialistă Trainica alianţă dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare popular raional. Apoi, tovarăşul Gheorghe Iamandi, prim secretar al comitetului raional de partid a vorbit despre însemnătatea zilei de 1 Mai, trecând în revistă succesele obţinute de oamenii muncii din oraşul şi raionul Olteniţa. „Se întăreşte necontenit alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — a spus printre altele vorbitorul. Muncitorii Întreprinderilor noastre sprijină transformarea socialistă a agriculturii, întărirea economnico-organizatorică a unităţilor agricole socialiste, una din sarcinile principale desprinse din lucrările Consfătuirii de la Constanţa. În fiecare zi care trece, colectiviştii şi Întovărăşiţii trăiesc mai bine, se îmbracă mai bine. In gospodăriile personale ale ţăranilor muncitori, întâlneşti acum maşini de cusut, aparate de radio, aragazuri, mobile, etc., iar numeroşi dintre ei îşi clădesc case noi, durabile. De aceea ţărănimea muncitoare munceşte cu mai mult elan pentru sporirea producţiei la ha. şi aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare“. In repetate rînduri vorbitorul a fost întrerupt de participanţii la miting care au scandat lozinci manifestindu-şi dragostea faţă de partid şi guvern, dragostea faţă de marea Uniune Sovietică. După miting muncitorii, colectiviştii şi întovărăşiţii din oraşul şi raionul Olteniţa, uniţi in munca de construire a socialismului s-au înfrăţit in această zi de sărbătoare şi in cîntec şi joc. Piuă noaptea tîrziu, pe scenele special amenajate şi în sălile de festivităţi a răsunat veselia tumultuoasă a oamenilor muncii. Un aspect din timpul demonstraţiei oamenilor muncii din Olteniţa. (Urmare din pag. 1a) Unitatea de nezdruncinat Pacea este scumpă a ţărilor socialiste celor ce muncesc Titu Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii — 1 Mai — a prilejuit în raionul Titu o puternici manifestare pentru pace şi socialism. Sute de muncitori, tehnicieni, ingineri şi intelectuali din întreprinderile şi Instituţiile existente In cuprinsul raionului s-au îndreptat de cu zori spre comuna Titu Tîrg, unde urma să aibe loc mitingul. In primele rînduri îşi fac apariţia muncitorii C.F.R.-işti de la atelierele de zonă Titu. Datorită hărniciei cu care au muncit în cinstea acestei măreţe zile ei şi-au realizat sarcinile de plan pe luna aprilie în proporţie de 116,07 la sută, sporind productivitatea muncii cu 18,17 la sută, fapt ce a determinat reducerea preţului de cost cu mai mult de 15 la sută. Printre cei de faţă se află numeroşi inovatori şi fruntaşi în producţie ca sudorul Ion C. Preda, strungarul Marin Trandafirescu, fierarul Mirea Z. Tudor, lăcătuşul Constantin Muscăloiu şi alţii, care şi-au depăşit normele cu 23 şi 52 la sută, dînd lucrări de calitate. Luînd cuvîntul In cadrul mitingului, tov. Petre Pirnog, prim secretar al comitetului raional de partid Titu, a subliniat măreaţa semnificaţie a zilei de 1 Mai, care se sărbătoreşte sub semnul luptei celor ce muncesc din întreaga lume, pentru victoria cauzei păcii. Vorbind despre realizările oamenilor muncii din raionul Titu, tov. Pirnog a arătat printre altele că muncitorii de la depozitul pentru fermentarea tutunului şi-au îndeplinit planul cu 120 la sută, iar muncitorii dela gospodăria agricolă de stat Costeşti Vale, prin eforturile depuse în cadrul întrecerii, au obţinut însemnate succese în toate sectoarele de activitate. Numai în sectorul legumicol s-a realizat o economie de peste 30.000 lei. . Ziua de 1 Mai a constituit pentru oamenii muncii din raionul Titu o puternică manifestare a hotărîrii de a lupta cu forțe sporite, sub conducerea partidului, pentru triumful socialismului în patria noastră, de a întări şi mai mult unitatea de nezdruncinat a ţărilor socialiste, în fruntea cărora păşeşte spre comunism marea Uniune Sovietică. Seara, în parcul din pădurea Boteni au avut loc diferite manifestări artistice cu concursul echipelor culturale din Potlogi, Sălcuţa, Gura Şuţii, Odobeşti şi Produleşti la care au participat numeroşi oameni ai muncii. GH. POPESCU Intelectualitatea legată de popor Zimnicea Sunt uneori zile care te îndeamnă în a preţui mai mult tot ceea ce numim succes. Pentru sărbătoarea muncii s-au aşternut, precum un covor de mixandre, toate victoriile obţinute cu eforturi şi pasiune. Şi-au dăruit preţioasele succese nu numai muncitorii uzinelor şi harnicii meşteşugari ai ogoarelor. Cei ce şi-au pus priceperea lor intelectuală în slujba celor mulţi, a maselor populare, intelectualii satelor, au adus la 1 Mai daruri de înaltă preţuire. Am cunoscut câţiva dintre ei la Zimnicea. Le-am aflat succesele şi le-am preţuit pasiunea şi dragostea cu care şi-au oferit cunoştinţele şi puterile. Lui Hariton Marinescu, directorul şcolii medii din oraşul Zimnicea, nu-i este indiferent cum învaţă copiii. Şcoala pe care o conduce trebuie să dea oameni pregătiţi şi asta nu înseamnă puţin. De 1 Mai, cadrele didactice au pregătit un cor cu un bogat rapertoriu. Şi fiecare cîntec executat cu mult simţ artistic, ascundea munca asiduă, ore şi zile în şir de repetiţii, de pregătire conştiincioasă Pe scena ridicată în parcul din Zimnicea, corul intelectualilor a delectat numeroşii ascultători. De 1 Mai, se poate aminti cu mult respect numele a nenumăraţi învăţători şi profesori pentru a căror activitate nu trebuie să fim zgîrciţi cu laudele: învăţătoarea Rişcu Ioana din oraşul Zimnicea, Ciobanu Pascal din Cervenia, Nicolae Semeniuc şi Ganea Gănescu din comuna Piatra, Ion Mogoş din Conţeşti şi încă alţii s-au prezentat de sărbătoarea muncii cu succese frumoase în munca lor nobilă de luminare a oamenilor. Toţi aceşti Intelectuali şi alţii din raionul Zimnicea şi-au manifestat la mitingul de 1 Mai, dragostea lor faţă de poporul muncitor, hotărîrea de a munci mai mult pentru a da patriei cadre bine pregătite, capabile să contribuie cu succes la construirea socialismului. (Urmare din pag. l-a aliniat faptul că în această direcţie o importantă contribuţie au adus-o întreprinderile din oraşul Giurgiu. La rîndul lor, cei ce muncesc pe ogoarele raionului Giurgiu au contribuit la dezvoltarea agriculturii din regiunea Bucureşti. După cuvîntarea tovarăşului Marin Argint a început tradiţionala demonstraţie de 1 Mai a oamenilor muncii din oraşul Giurgiu. Portretele uriaşe a lui Marx, Engels, Lenin şi grupul de stegari au fost urmate de un glob pămîntesc peste care flutura un steag roşu cu inscripţia „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!" Corul Casei de cultură cîntă „Internaţionala" în timp ce zeci de porumbei albi simbolizînd pacea se roteau deasupra coloanelor de demonstranţi. Cu aplauze însufleţite au fost primite tinerele vlăstare ale poporului, viitorii constructori ai comunismului, pionierii. Coloana pionierilor a fost urmată de detaşamente ale gărzilor muncitoreşti înarmate. In uniformele lor albastre, cu banderolă tricoloră la braţ, au trecut dîrjii apărători ai cuceririlor clasei muncitoare, gata să dea riposta cuvenită la orice uneltire a duşmanului. Printre cei ce purtau peste piept pistolul-mitralieră sau arma pe umăr am recunoscut numeroşi muncitori fruntaşi de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă" sau de la Atelierele Navale Giurgiu, oameni căliţi în focul luptei de clasă din anii Instaurării puterii populare. Au trecut apoi coloanele muncitorilor de la fabrica de zahăr „Popa Şapcă", Atelierele Navale, Complexul C.F.R. — care deţine drapelul roşu pe regionala Bucureşti a Căilor Ferate, cei de la NAVROM, lucrătorii din sfaturile populare, elevii şcolilor medii, profesionale şi elementare, membrii corpului didactic, lucrători din comerţ şi cooperaţie, muncitori de la fabrica de conserve „Fructonil" şi de la fabrica de bere, membrii numeroaselor cooperative meşteşugăreşti în frunte cu cei de la cooperativa „Arta Modei", care a primit recent drapelul roşu de cooperativă fruntaşă pe regiune. Demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Giurgiu a constituit un prilej în plus de manifestare a sentimentelor internaţionaliste, de solidaritate cu cei ce muncesc din întreaga lume. In coloane se puteau vedea nenumărate lozinci exprimînd hotărîrea participanţilor de a-şi aduce contribuţia la întărirea unităţii lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, şi a mişcării comuniste internaţionale. De asemenea, numeroase tablouri ale conducătorilor partidelor comuniste şi muncitoreşti punctau coloanele, încheiată în sunetele măreţe ale „Internaţionalei" demonstraţia de 1 Mai din acest an a arătat încă odată ataşamentul oamenilor muncii din Giurgiu faţă de nobila cauză a păcii şi socialismului, unitatea indestructibilă existentă între partid, guvern şi popor, fidelitatea neţărmurită faţă de principiile internaţionalismului proletar. L. ALDULESCU Solidari cu muncitorimea de pretutindeni La tradiţionala demonstraţie de la Giurgiu oamenii muncii au manifestat entuziaşti pentru pace şi socialism. Brăneşti Mecanizatorii, colectiviştii, întovărăşiţii şi ţăranii muncitori din raionul Brăneşti au cinstit ziua de 1 Mai prin muncă. Până la 28 aprilie baza experimentală din cadrul institutului de cercetări pentru cultura porumbului, din Fundurea, a terminat însărrânţarea celor 1860 hectare de porumb hibrid. La mitingul închinat zilei solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc care a avut loc în pădurea Pustnicul, au participat reprezentanţii oamenilor muncii de pe ogoare. Cu acest prilej a luat cuvîntul tov. Velea Petre, prim secretar al comitetului raional de partid, care a subliniat munca plina de abnegaţie a mecanizatorilor şi ţăranilor muncitori, pentru terminarea într-un timp scurt a campaniei agricole de primăvară. Brigada nr. 3 de la S.M.T.Săruleşti — a arătat vorbitorul— a realizat peste 60 la sută din plan, iar tractoristul Sîmboteanu Ion de la acest S.M.T. a depăşit pină acum planul de producţie pe campanie cu 7 la sută. Participanţii la miting şi-au manifestat solidaritatea cu oamenii muncii din întreaga lume pentru întărirea şi consolidarea păcii. Hotărîrea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice cu privire la încetarea experienţelor nucleare — a arătat tov. Velea în cuvîntul său — constitue pentru popoare un nou şi puternic imbold în lupta pentru pace. Sînt încă vii îu memoria noastră ororile celui de al doilea război mondial şi de aceea vom întări şi mai mult vigilenţa şi vom face ca uneltirile imperialiştilor care încearcă să dezlănţuie un al treilea război mondial să se sfarme de lupta noastră dîrză pentru pace. După miting brigăzile artistice din raion, au făcut să răsune pînă seara tîrziu pădurea de cîntec şi voie bună, împotriva armelor atomice C PETRE Turnu Măgurele Turnu Măgurele, oraşul de pe malul bătrânului Danubiu s-a trezit dis-de-dimineaţă. Pe străzile împodobite cu steaguri şi ghirlande de verdeaţă au apărut primii locuitori îmbrăcaţi şi din strai sărbătoresc. Curind oraşul s-a animat. Către orele 8, coloanele de manifestanţi s-au îndreptat spre parcul oraşului unde avea să aibă loc mitingul. Mitingul a fost deschis de către tovarăşul Angliei Bodîrlău, prim secretar al comitetului raional de partid Turnu Măgurele. .A luat apoi cuvintul tovarăşul Ion Bică, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular al raionului Turnu Măgurele care a trecut in revistă succesele obţinute de oamenii muncii din raion in cinstea zilei de 1 Mai. Cind tovarăşul Ion Bică a vorbit despre Hotărîrea Uniunii Sovietice de a înceta unilateral experienţele cu arma atomică şi cu hidrogen, cei prezenţi la miting au aplaudat îndelung. In repetate rînduri s-au scandat lozinci prin care mulţimea îşi manifesta hotărîrea de a lupta pentru menţinerea păcii. Cetăţenii îşi exprimau dorinţa fierbinte ca fi S.U.A. şi Anglia să înceteze experienţele cu arme, nucleare. ■ , > Intr-un grup, mecanicul ■ Coticeru Marin vorbea cu indignare in glas despre ultima explozie a bombei cu hidrogen deasupra îndepărtatului Pacific: „Sfidiad voinţa popoarelor — spunea tovarăşul Coticeru Marin, — guvernul englez a efectuat o nouă explozie cu arma ucigătoare. Aerul din acele locuri a fost infectat iarăşi...". Undeva pe apele Pacificului s-a efectuat o nouă explozie a bombei H. La Turnu Măgurele insă oamenii muncii care iubesc viaţa, căminul, munca şi cuceririle dobindite in ultimii ani, şi-au manifestat voinţa de pace. Pentru ca elevele Floarea Turturică şi Elena Alexandru să ajungă oameni de ştiinţă, pentru ca să trăiască toţi copiii ce se bucură de îngrijirea lunetei Capotă, pentru ca toate casele construite de meşterul Pielea Paraschiv să găzduiască perechi fericite, pină la adinei bătrineţe, pentru toate acestea şi pentru multe altele au manifestat de 1 Mai oamenii muncii din Turnu Măgurele. C. POPESCU lip ... Tinereţe, optimism, dragoste de viaţă, iată ce se pot citi pe chipurile acestor tinere îmbrăcate in frumoase costume naţionale.