Steagul Roşu, decembrie 1959 (Anul 11, nr. 3255-3281)
1959-12-01 / nr. 3255
2 ess±5s.- Pentru îmbunătăţirea continuă a reţelei de drumuri şi poduri în regiunea Bucureşti (Urmare din pag. 1-a) Planul de contribuţie în muncă cu braţele şi atelajele nu numai că a fost îndeplinit, dar şi depăşit. Acest fapt demonstrează interesul şi dorinţa cetăţenilor de a avea la dispoziţie drumuri şi poduri cît mai bune. Numai prin contribuţia în muncă în acest an s-au întreţinut 1970 km. drumuri din care 464 km. drumuri regionale, 893 km. drumuri raionale şi 614 km. drumuri comunale. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de raioanele Titu, Răcari, Urziceni, urmate de Vidra, Domneşti, Olteni şi Olteniţa. In discuţiile purtate, mai mulţi vorbitori printre care Ion Zachiu, Petre Constantin, M Nisipaşu, preşedinţii sfaturilor populare raionale Olteni, Lehliu şi Olteniţa au arătat că rezultatele bune obţinute de raioanele lor se datoresc activităţii rodnice desfăşurate de comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, de marea majoritate a deputaţilor în cadrul circumscripţiilor electorale, cît şi aportului adus de comitetele cetăţeneşti. Spre exemplu, comitetele de cetăţeni din comuna Kiselef, raionul Olteniţa, în frunte cu deputaţii Radu Dumitru, Enache Marin şi Gheorghe Iordan au antrenat aproape pe toţi locuitorii comunei la transportul balastului din portul Olteniţa. O altă măsură luată în acest an a fost şi aceea în legătură cu reducerea lungimii mari a drumurilor din pămînt şi împietruirea cu balast din carierele locale a 300 km. drum. Pînă acum, cele mai bune rezultate sînt în raioanele Răcari, Olteniţa şi Olteni. Bilanţul făcut de a 8-a sesiune a sfatului popular regional asupra rezultatelor obţinute în privinţa asigurării unei reţele de drumuri şi poduri din ce în ce mai bune, este în general pozitiv. Insă, faţă de posibilităţile existente rezultatele nu sunt încă pe deplin satisfăcătoare. Aceasta pentru că nu peste tot munca în acest domeniu de activitate a fost suficient de bine organizată. Nu peste tot în regiunea noastră sfaturile populare şi deputaţii au acordat acestei probleme atenţia cuvenită. Mai sînt încă comune şi raioane unde masele largi de cetăţeni care doresc să contribuie la îmbunătăţirea reţelei de drumuri nu sînt suficient antrenate şi îndrumate de către comitetele executive, de către inginerii şi tehnicienii de drumuri. De asemenea se poate aprecia că în regiunea noastră mai sînt destule posibilităţi locale nedescoperite şi care valorificate cu grijă ar putea contribui la reducerea şi mai mult a preţului de cost pe km. de drum modernizat, la creşterea numărului de km. de drumuri practicabile. Sesiunea a arătat că pînă la sfîrşitul acestui an se mai pot executa o serie de lucrări. Este necesar însă ca toţi deputaţii să meargă în mijlocul alegătorilor şi să îi antreneze şi mai activ decît pînă acum, la cărarea materialului pietros din gări şi aşternerea lui pe drumuri, la săparea de şanţuri şi terasamente, etc. Sesiunea a mai atras atenţia că nu este suficient să se construiască şi să se repare drumurile. Ele trebuiesc însă în permanenţă întreţinute pentru a fi tot timpul anului şi pe orice vreme bune de folosit. Bilanţul ce-l vom face la sfîrşitul anului poate şi trebuie să fie mai bogat. Producători Uniunea Raională a Cooperaţiei de Consum RĂCARI ACHIZIŢIONEAZĂ prin cooperativele din raioanele Titu şi Răcari orice cantităţi de cereale, legume, fructe, fîn, paie, ouă, păsări şi alte produse agroalimentare, PLĂTIND PREŢURI AVANTAJOASE ♦ VRAJARE PARTID Prilej de analiză temeinică Din darea de seamă prezentată de către secretarul comitetului orăşenesc de partid Călăraşi, Nicolae Zaharia a reieşit că planul producţiei globale a întreprinderilor industriale din oraş a fost îndeplinit pe primele 10 luni ale anului 1959 în proporţie de 104,25 la sută. Comentariile care s-au făcut pe marginea acestei probleme atît în darea de seamă cit şi în discuţiile participanţilor la conferinţă au scos în evidenţă aportul organizaţiilor de bază, al comuniştilor, aportul comitetului orăşenesc de partid la obţinerea unor asemenea rezultate în producţie. Organizaţiile de bază de pe cuprinsul oraşului Călăraşi îndrumate îndeaproape de către comitetul orăşenesc de partid au desfăşurat o largă muncă politică de masă în vederea susţinerii planurilor de producţie, au sprijinit organizarea consfătuirilor de producţie, a întrecerii socialiste, şi luarea unor măsuri tehnico-organizatorice care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan. Ca urmare a acestei activităţi, colectivul de muncă al staţiei C.F.R. Călăraşi, începând de la 20 septembrie 1959 lucrează în contul anului 1960. Harnicul colectiv de aici a asigurat o bună circulaţie a trenurilor de persoane şi marfă; printr-o bună organizare a muncii, a fost redus timpul de staţionare la încărcaredescărcare cu 5 ore la vagon. Datorită rezultatelor obţinute în producţie, staţia C.F.R. Călăraşi a fost desemnată ca staţie fruntaşă pe regionala C.F.R. De asemenea muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Centrul mecanic Călăraşi, îndrumaţi de către organizaţia de partid, prin eforturile depuse, şi-au îndeplinit planul de producţie în procent de 105,19 la sută. Prin folosirea judicioasă a resurselor locale, au reuşit să ridice productivitatea muncii cu 11,2 la sută peste planul stabilit. In lupta pentru realizarea planului s-au evidenţiat echipele conduse de comuniştii Ion Purcărea şi Manache Răducanu. Şi întreprinderea de industrie locală a îndeplinit planul pînă la 1 noiembrie în procent de 101 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 3,8 la sută faţă de plan. Aici, cele mai frumoase rezultate au fost obţinute de secţiile covoare orientale, tipografie şi altele. Anul acesta, organizaţia de partid s-a ocupat mai mult de îmbunătăţirea calităţii produselor şi de mărirea sortimentelor acestora. Nu se poate spune însă că aici toate lucrurile merg bine. Pe bună dreptate a fost criticată aşadar întreprinderea de industrie locală din Călăraşi care, cu toate rezultatele bune obţinute în cîteva sectoare, mai are încă unele lucruri de pus la punct. Astfel, s-a arătat că deşi în general calitatea pîinii s-a îmbunătăţit, totuşi uneori mai apare pe piaţă pîine necoaptă, iar transportul ei se face defectuos. La preparatele de carne, nu toate sortimentele sunt de bună calitate. Conducerea întreprinderii amintite n-a luat toate măsurile necesare pentru remedierea lipsurilor existente, iar organizaţia de bază n-a sprijinit şi controlat conducerea administrativă în această direcţie. Vorbitorii au criticat conducerea cooperativei „Bărăganul" care nu s-a ocupat în suficientă măsură de organizarea muncii şi organizaţia de bază de aici nu şi-a adus contribuţia la rezolvarea acestei probleme. Secţiile de comandă ale cooperativei „Borcea" dau produse de proastă calitate şi din această cauză populaţia oraşului le ocoleşte. Lucrările conferinţei au arătat că în urma dezbaterii Documentelor plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie 1959, oamenii muncii din oraşul Călăraşi s-au angajat în faţa partidului să realizeze anul acesta economii în valoare de 3 844.878 lei. Pînă la data ţinerii conferinţei orăşeneşti de partid, angajamentul luat a fost realizat în proporţie de 98,2 la sută. In fruntea bătăliei pentru obţinerea de cît mai Pe marginea lu-crăiilor conferinţei orăşeneşti de partid Călăraşi multe economii s-au situat comuniştii. Costea Vlădescu de pildă de la secţia strungărie a Centrului mecanic Călăraşi, prin adaptarea de noi dispozitive la maşina sa, a redus timpii de lucru şi a realizat însemnate economii. Angajamentul de economii luat de candidata de partid Manda Pavel, îngrijitoare la maternităţile 3 şi 4, — a arătat în cuvîntul său tovarăşul Nae Comper, secretarul organizaţiei de bază de la I.C.J.A. — a fost de 10.000 lei. Pînă acum însă, economiile realizate de către tovarăşa Manda Pavel însumează cifra de 14.550 lei. Au mai fost arătate în conferinţă şi alte nume de membri şi candidaţi de partid şi alţi muncitori harnici ale căror rezultate în lupta pentru obţinerea de economii le fac cinste. Printre organizaţiile de partid care au desfăşurat o activitate rodnică în sprijinul îndeplinirii şi depăşirii angajamentelor de economii se numără cea de la centrul mecanic unde s-au realizat 662.000 lei economii (faţă de 485.000 lei angajament), LC-I.A. cu 551.470 lei (faţă de 380.000 lei angajament) şi altele. In oraşul Călăraşi, însă, s-a arătat în conferinţă, sunt şi întreprinderi care nu stau prea bine cu îndeplinirea angajamentelor de economii, întreprinderea de gospodărie orăşenească de pildă, n-a realizat aproape nimic din angajamentul luat. La G.A-S. Călăraşi, realizările de economii, faţă de angajamentul luat sunt mici, ele reprezentînd doar 39 la sută. Darea de seamă prezentată conferinţei şi participanţii la discuţii au criticat aspru activitatea desfăşurată de organizaţia de bază a G.A.S.-ului, munca consiliului de conducere al gospodăriei şi în special a tovarăşului Guia, organizatorul de partid al acestei gospodării şi a tovarăşului Gheorghe Nicolae care a răspuns din partea Comitetului raional de partid de activitatea GA.S.-ului Călăraşi care n-au făcut tot ce se putea pentru ca această unitate să-şi respecte angajamentul luat. Munca politică de masă desfăşurată în gospodărie în sprijinul obţinerii de economii a fost slabă. Conferinţa a arătat că deşi comitetul orăşenesc de partid a iniţiat unele analize economice ale întreprinderilor prin trimiterea de brigăzi de control, această activitate n-a fost dusă pînă la capăt. iN-au fost discutate rezultatele acţiunii întreprinse şi ca urmare controlul efectuat n-a avut eficacitate. In centrul atenţiei întregii activităţi desfăşurate de către organizaţiile de bază şi de comitetul orăşenesc de partid Călăraşi, după cum a reieşit din conferinţă au stat omul şi nevoile sale Astfel, faţă de anul 1958, anul acesta s-au pus la dispoziţia locuitorilor prin unităţile comerţului de stat din oraş cu 68,7 la sută mai multă carne, cu 27 la sută mai multe confecţii, cu 200 la sută mai multe biciclete, mai multe motociclete, televizoare, frigidere, maşini de spălat rufe, etc. Reţeaua comerţului de stat din Călăraşi a fost mărită cu încă 5 unităţi, dintre care un magazin specializat pentru copii. Nivelul de deservire a populaţiei prin comerţul de stat a crescut. Anul acesta a fost îmbunătăţit iluminatul public. Reţeaua de energie electrică® fost prelungită în cartierele mărginaşe şi în satele vecine. Aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului s-a îmbunătăţit, iar reţeaua de canalizare a fost extinsă. Prin luarea unor măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor şi printr-o mai bună îngrijire dată bolnavilor spitalizaţi asistenţa medicală din oraş s-a îmbunătăţit simţitor. In oraş au fost construite anul acesta două blocuri muncitoreşti. Conferinţa însă n-a trecut cu vederea nici lipsurile manifestate în buna gospodărire a oraşului de către organele locale. Aşa bunăoară s-a arătat că comitetul orăşenesc de partid n-a ajutat în suficientă măsură organizaţia de partid de la I.G.O. în activitatea sa. Aceasta a făcut ca organizaţia de bază de aici să exercite o slabă influenţă asupra conducerii întreprinderii în a cărei activitate există încă unele deficienţe. Astfel, s-a arătat că datorită lipsei de preocupare a I.G.O., deşi există forţă energetică disponibilă, n-au fost echilibrate încă fazele, ceea ce pricinuieşte unele neajunsuri populaţiei în ce priveşte iluminatul. Curăţenia străzilor, uneori, lasă încă de dorit. Nici parcurile din oraşul Călăraşi nu sunt întreţinute cum trebuie. Participanţii la discuţii au făcut unele propuneri valoroase în această direcţie noului organ. Lucrările conferinţei au scos în evidenţă combativitatea şi înaltul spirit de răspundere al comuniştilor din oraşul Călăraşi faţă de problemele vieţii interne de partid. In continuarea lucrărilor conferinţei a fost ales noul comitet orăşenesc de partid al oraşului Călăraşi. I. COMAN ■ STEAGUL ROŞU Colinele de la Decinea Un curios fenomen Cu patru ani în urmă, drumeţii care mergeau din comuna Ciocăneşti spre satul Decingea din raionul Răcari au observat apariţia peste noapte a cîtorva coline înşirate pe marginea drumului. De unde provin Cercetările întreprinse au dus la concluzia că aceste coline nu au apărut în urma unei mişcări a scoarţei pămîntului, ci a unei mişcări de materiale de la Bucureşti către aceste locuri. Deci, noua formă de relief este de origină bucureşteană şi nu vulcanică. Compoziţia geologică Compoziţia lor geologică nu este din pămînt. Că doar pămînt există berechet şi prin aceste locuri şi nu mai trebuia adus cu trenul tocmai de la Bucureşti. Colinele au o compoziţie bolovănoasă, adică sînt formate din bolovani. Din cauza mărimii lor, s-a exclus posibilitatea naşterii coli nelor în urma unei ploi cu pietre, întrucît pînă acum nu s-a văzut nicăieri să plouă cu bolovani. Numele noii forme de relief Datorită originii, colinele de la Decingea au primit numele de colinele I.C.A.R. Este cea mai potrivită denumire pentru ele, deoarece prin grija acestei întreprinderi din Capitală au luat naştere pe drumul dintre comuna Ciocăneşti şi satul Decingea. I . A.B.ul a transportat aici cele cîteva vagoane de bolovani, în vederea amenajării unui dig la apa Colentinei din apropiere. După trecerea celor 4 ani de la apariţia colinelor, sătenii au ajuns la concluzia că ele au devenit un monument. Dar nu un monument al naturii, ci un monument al nepăsării tovarăşilor de la I.C.A.R. La ce sînt folosite Respectivele coline servesc numai la împiedicarea circulaţiei pe acest drum. Ele nu au putut fi utilizate la construirea digului proiectat, întrucît, — după afirmaţia I.C.A.R.-ului — nu s-a găsit în patru ani un specialist în asemenea construcţii. Sfatul popular comunal a solicitat mereu materialul pentru repararea drumurilor, dar proprietarii s-au arătat de fiecare dată la fel de neclintiţi ca bolovanii lăsaţi pe aceste meleaguri. De aceea, ei se lasă atît de greu urniţi şi la amenajarea digului la care se tot orîndesc de peste 4 ani. Asta face pe săteni să spună de cîte ori trec pe lingă cele cîteva vagoane de bolovani : — De fier să fim şi tot nu putem rămîne nesimţitori pînă nu ni se iau pietrele astea de pe inimă. Sau mai bine zis de pe drum ! c. georgescu MIHAI ION din Călăraşi ne întreabă dacă şi în ce condiţiuni, fraţii şi surorile unui pensionar decedat pot primi pensie de urmaş ? RĂSPUNS : Potrivit prevederilor legale, au drept la pensie ca urmaşi ai unui salariat ori pensionar decedat, fraţii şi surorile : a) pina la vîrsta de 16 ani, sau dacă urmează o şcoală, pină la vîrsta de 18 ani; b) dacă au devenit invalizi de orice grad, pînă la împlinirea vîrstelor arătate la lit. a sau în termen de cel mult un an de la împlinirea acestor vîrste, pe toată durata invalidităţii. Pensia se acordă numai dacă solicitantul este orfan de ambii părinţi sau, dacă aceştia sînt în viaţă, sînt invalizi de gradul I sau II şi nu au pensie, ori sînt lipsiţi de mijloace de întreţinere. TRIFU GHEORGHE din Băbăiţa-Olteni lucrează la o întreprindere din Bucureşti din februarie a.c. şi ne întreabă care este alocaţia de stat pentru copil la care are dreptul. RĂSPUNS: Salariaţii permanenţi care au beneficiat de compensaţia bănească de cartelă şi pentru ei personal şi pentru copii sau ar fi beneficiat de aceasta dacă ar fi fost angajaţi* înainte de 26 dec. 1954, au dreptul la o alocaţie de stat de 100 lei pentru copil. * SANDULESCU R. din Giurgiu] ne întreabă cum poate face dovada că un bun este propriu în spiritul prevederilor Codului Familiei. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor, art. 5 din Decr. 32/54, dovada că un bun este propriu se va face, între soţi, prin orice mijloc de probă. In cazul căsătoriilor încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului Familiei (1 febr. 1954), dovada că un bun este propriu se va putea face, de toţi cei interesaţi, de asemenea prin orice mijloc de probă. ZAMFIR C. din Roşiori ne întreabă dacă membrii majori ai familiei devin colectivişti prin însuşi faptul că tatăl a cerut să intre în gospodăria agricolă colectivă, sau trebuie să solicite acest lucru fiecare din ei în parte. RĂSPUNS: Potrivit prevederilor Statutului pot deveni membri ai G A.C. persoanele, indiferent de sex sau naţionalitate, care au vîrsta de 16 ani împliniţi. Intrarea în gospodăria colectivă se face pe baza unei cereri scrise în care cel care doreşte să devină colectivist va arăta : numele, pronumele şi domiciliul lui şi al membrilor familiei care fac parte din gospodăria sa, averea ce posedă el şi membrii familiei şi adeziunea lor liber consimţită la prevederile Statutului. Cererea de înscriere trebuie semnată de toţi membrii familiei care au împlinit vîrsta de 16 ani şi care devin astfel, şi ei, colectivişti. Pentru sezonul de toamnă şi iarnă COOPERATIVELE DE CONSUM DIN RAIONUL OLTENI sînt bine aprovizionate cu: ţesături de bumbac, lină şi mătase încălţăminte pentru femei, bărbaţi şi copii articole metalo-chimice articole de menaj şi de uz casnic ANUNŢ CENTRUL MECANIC MNITA livrează piese de schimb pentru tractoare RD 35, IAR 22 şi 23 şi Lantz. Se pot obţine cu forme legale de plată. Comenzile se trimit pe adresa : Centrul Mecanic Ciulniţa, raionul Călăraşi, regiunea Bucureşti sau telefon Ciulniţa 8. Aspect de la Expoziţia de prezentare a produselor cu vînzare a întreprinderii de industrie locală Urziceni LA G. A. C. DIN SĂPUNARI 600.000 lei venituri din sectorul zootehnic Creşterea producţiei agricole la hectar şi dezvoltarea ramurilor economice aducătoare de venituri, îndeosebi a sectorului zootehnic, au constituit una din preocupările permanente ale colectiviştilor din Săpunari, raionul Lehliu Recent, vizitînd această gospodărie am avut prilejul să constatăm progresele înregistrate de harnicii colectivişti în creşterea averii obşteşti Astfel, la sectorul taurin, numărul animalelor s-a dublat faţă de anul trecut ajungîndu-se la 128 capete din care 50 vaci cu lapte. Ferma de porci şi-a triplat efectivul ajungînd la 141 din care 42 scroafe matcă, iar la oi s-a urmărit nu numai îmbunătăţirea rasei ci şi sporirea efectivului cu încă 300 capete. Gospodăria mai posedă aproape 3000 păsări, 20 stupi de albine şi altele, fapt ce a făcut ca în acest an numai prin valorificarea produselor obţinute din sectorul zootehnic, să se realizeze venituri în valoare de peste 600.000 lei. Comuniştii Marin David, Anghel Oancea şi alţii, dovedesc multă experienţă în îngrijirea animalelor şi depun mult suflet în sporirea veniturilor ce se acumulează din acest sector. Prin valorificarea unor însemnate cantităţi de cereale şi a altor produse agroalimentare, în condiţiile avantajoase oferite pe baza contractelor încheiate cu statul, veniturile gospodăriei agricole colective „Pămînt desţelenit“ din satul Săpunari, raionul Lehliu, vor ajunge la sfîrşitul anului la peste 3.000.000 lei, iar fondul de bază va creşte la 1.400.000 lei Creşterea averii obşteşti aduce după sine creşterea veniturilor repartizate colectiviştilor pe baza zilelor muncă efectuate în cadrul gospodăriei Pentru cele peste 1000 zile-muncă, realizate împreună cu cei 4 membri ai familiei sale, colectivistul Costică Ciocan a primit pînă în prezent însemnate cantităţi de cereale de produse agroalimentare, precum şi peste 15.000 lei. Venituri însemnate atît în natură cît şi în bani, au primit Stan Anghel, Marin David şi mulţi alţi colectivişti din satul Săpunari, sat cu agricultura în întregime colectivizată P. GHEORGHE corespondentul ziarului „Steagul roşu“ pentru raionul Lehliu Veşti din raionul Titu Succesele mecanizatorilor Mecanizatorii de la S.M.T. Vînătorii Mici, raionul Titu, şi,au luat ca angajament să realizeze în acest an 154.000 lei economii. Prin recondiţionarea pieselor şi prin prelungirea duratei de funcţionare a tractoarelor, cuantumul sumei de mai sus a fost depăşit cu 242.000 lei. Echipa de motoare, condusă de mecanicii Radu Cotnari şi Vasile Stănilă, a executat reparaţii de bună calitate la toate tractoarele, devenind cu această ocazie echipă fruntaşă în obţinerea de economii. In afară de reparaţii unde s-au înregistrat 319.000 lei economii, s-au mai obţinut economii la carburanţi, lubrefianţi precum şi la cheltuielile gospodăreşti. Prin obţinerea economiilor arătate mai sus, mecanizatorii ocupă primul loc pe raion. 5.000 ore muncă voluntară Acţiunile patriotice desfăşurate de elevii şcolii mecanice agricole din Titu-Gară sînt bine cunoscute în cadrul raionului, tineretul acestei şcoli, fiind prezent la cele mai importante lucrări din raion cum sînt şantierul de hidroamelioraţii de la Conţeşti, amenajarea stadionului din localitate, construirea şcolii medii de II ani, etc. In perioada de practică, la S.M.T.urile din raion cele cinci brigăzi de muncă patriotică, conduse de către cadrele didactice, au prestat 3000 ore muncă voluntară la înfrumuseţarea parcurilor din aceste staţiuni. După aceasta, odată cu începerea cursurilor noului an şcolar, în zilele libere elevii au participat şi la diferite alte munci obşteşti. Numărul tuturor orelor de muncă voluntară prestate de către elevi la lucrările amintite mai sus se ridică la 5.000. Fruntaşi în acţiunile patriotice au fost Constantin Alecu, Tănase Clement, Marinică Mîtroiu și alții. Lucrări de plantaţii Acţiunea de plantare a pomilor fructiferi a căpătat un caracter de masă şi în comuna Sălcuţa. încă de anul trecut, primii în plantarea pomilor în livezi s-au dovedit a fi membrii întovărăşirilor „Drum Nou“ şi ,,30 Decembrie“ din această localitate Exemplul lor a fost urmat şi de alţii. In acest an, de pildă, un număr tot mai mare de locuitori din Sălcuţa au cerut secţiei agricole raionale să le livreze cît mai mulţi puieţi. La îndemnul deputăţiilor, cetăţenii dinstat au pregătit240 de gropi şi în scurt timp vor planta sute de puieţi de paişi, vişini, meri şi peri. Printre primii care au început plantarea puieţilor se numără Ghiţulescu Petre şi Ion Brătuleanu. COOPERATIVA „UNIREA MEŞTEŞUGARILOR“ I ICD I C K X I SEDIUL CENTRAL, STR. 30 DECEMBRIE 45, TELEFON 264. EXECUTĂ pentru deservirea populaţiei şi pentru sectorul socialist: confecţii pentru bărbaţi şi copii încălţăminte , comenzi, reparaţiuni şi încăpuţări reparaţiuni radio şi televizoare confecţionări de piese pentru stilouri şi reparaţiuni reparaţiuni ceasornice reparaţiuni de instalaţii electrice lucrări de construcţii, care se fac şi în rate pentru salariaţi. MARŢI 1 DECEMBRIE 18,30: Informaţiile după amiezii ; 18,35 : Emisiune pentru cei mici ; 19,00 : Filmul artistic pentru copii „Mama s-a îmbolnăvit" ; 19,10 : Recitalul baritonului Andrei Hrolski din R. P. Polonă — prim solist al Operei din Varşovia. La pian Suzana Szöreni ; *19,30: Transmisie de la Teatrul Municipal, sala Filimon Sîrbu: ,,Soţul ideal". In pauze: Emisiune de ştiinţă şi tehnică; Jurnalul televiziunii şi ultimele ştiri. Patria (10; 12,30 ; 15,30; 13,30; 21,15), I. C. Frimu (10; 12,45; 15,30; 13,45; 21) Maxim Gorki (10,30; 16, 20). 8 Martie (15; 13, 21), N. S. Hruşciov în America —■ S.O.S. în cosmos; Republica (10; 12; 14; 16; 18;15; 20,20; 22,30), Gh. Doja (10; 12; 15; 16; 19; 21) , TizOC . Mingheru (9;45; 11;15; 13;15; 15; 17; 19; 21), Bucureşti (9,30—13; 15; 17; 19; 21), 1 Mai (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21), Libertăţii (9; 11; 13; 15; 17; 19, 21) : Abuz de încredere ; V. Alecsandri (10; 14; 15; 17; 19, 21): Nunta lui Figaro; Elena Pavel (9; 11,30; 14; 16,30; 19; 21,30): Omul de pe planeta Pămint ; Lumina (9,30—14; 16,15; 18,30; 20,30): Marile manevre; Central (9; 11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30), v. Roaită (10; 12; 15,30; 18; 20,30): Casa părintească; Timpuri Noi (9—16; 17,45; 19,30; 21,10); G. Coşbuc (15; 17; 19, 21): Amnarul fermecat; Tineretului (16; 18;15; 20,30) , 8 Mai (15,30; 18; 20,30): Pentru 100.000 de mărci; Înfrăţirea între popoare (15,30; 18; 20,30); Tosca; Al. Popov (10—21) : Dansez cu tine; Griviţa (15; 17; 19; 21): Ultima aventură a lui Don Juan; Cultural (14,15; 16,30; 18,45; 21): Teodora; Unirea (14,15; 16,30; 18,45; 21): Nu aştepta luna mai; C. David (15; 17; 19; 21): Frumoasele nopţii; Al Sahia (10; 12;15; 17; 19; 21): Fata cu ulciorul; Flacăra (15; 17; 19; 21): Marile familii ; Arta (9,30; 11,45; 14; 16;15; 18,15; 21,15): Cartea junglei; Munca (15; 17; 19; 21): Ani de zbucium; T. Vladimirescu (15; 17; 19; 21), 30 Decembrie (15; 17; 19; 21); M. Eminescu (15; 17; 19; 21): Soarta unui om; Mioriţa (10; 12; 16; 18,30; 21): In zilele lui Octombrie; 23 August (15; 17; 19; 21): Mama vitregă; 13 Septembrie (15; 17; 19; 21): Iile Pintilie (15; 17; 19; 21): în căutarea comorii; 16 Februarie (16; 18;15; 20;30): Popular (15; 17; 19; 21): Kociubei; Volga (15; 17; 19; 21): Primăvara; N. Bălcescu (9; 11; 13; 15; 17; 19; 21): Lady Hamilton ; G. Bacovia (15; 17; 19; 21) : Misiune periculoasă; Olga Bancic (15; 17; 19; 21), Donca Simo (14,30; 16,30; 18,30; 20,30) : Moartea în şa; Drumul Serii (16; 19,30) : O întîmplare extraordinară (ambele serii); B. Delavrancea (15,30; 17,45; 20): Omul cu pantaloni scurţi. Teatrul de Operă şi Balet al R.P.R., orele 19,30: Carmen; Teatrul de Stat de Operetă, orele 19,30 : Liliacul ; Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (Sala Comedia) orele 20 : Fata fără zestre; (Sala Studio) orele 20 : Hangiţa; Teatrul Municipal (Sala Matei Millo) orele 20: Răzvan şi Vidra; (Sala Filimon Sîrbu) orele 20: Soţul ideal; Teatrul Tineretului, orele 20: Britannicus; Teatrul Armatei (Sala Magheru) orele 20: Pygmalion; (Sala Uranus) orele 20: Văduva isteaţă; Teatrul ,,C. Nottara“ (Sala C. Miile), orele 20: Nora (Sala Libertatea) orele 20: Fotoliul nr. 16; Teatrul Evreesc de Stat orele 20: Tinereţea părinţilor; Teatrul Muncitoresc C.F.R.Giuleşti orele 19.30: Rapsodia ţiganilor; Teatrul Ţăndărică (Sala Orfeu) orele 15: Păcală; (Sala Academiei) orele 16: Isprăvile viteazului Heracle; Circul de Stat, orele 20.30. Curaj şi voie bună. Institutul Meteorologic Central comunică , în Bucureşti şi regiunea Bucureşti, în următoarele 24 de ore vreme în încălzire uşoară cu cer schimbător, mai mult noros. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sudic. Temperatura în creştere uşoară, minimele vor oscila între minus 1 grad şi plus 1 grad, iar maximele între 4 şi 7 grade, în următoarele trei zile, vreme relativ călduroasă. Cer schimbător. Temporar precipitaţii slabe. Vînt moderat din sectorul vestic. sa MARŢI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL I 14.00 Concert de prînz; 14.40 Mari ansambluri sovietice de cîntece; 15.00 Buletin de ştiri» 15.05 Recomandări din program» 15.10 Concert simfonic» 15.49 Din muzica popoarelor sovietice» 16.15 Vorbeşte Moscova I 16.45 Cîntecul săptămânii; 17.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic» 17.15 Noi medicamente romîneşti; 17.25 Muzică de estradă; 18.00 Revista Economică Radio; 18.25 Ciclul ,,Muzică romînească de cameră"; 19.00 Buletin de ştiri; 19.05 Limba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur; 19.15 Program de cîntece şi jocuri» 19.40 Muzică uşoară executată la orgă» 20.00 Radiojurnal; 20.20 „Noapte bună, copii"» 20.30 Jurnalul satelor» 21.00 Muzică populară romînească; 21.30 Cîntarea Romîniei. Itinerar liric prezentat de Violeta Zamfirescu; 21.45 Sonata în Fa major K.V. 332 de Mozart» 22.00 Radiojurnal, buletin meteorologic şi sport » 22.30 Orchestre de muzica uşoară» 23.00 „Simfonia Alpilor“ de Richard Strauss, 23.52—23.55 Buletin de ştiri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de ştiri; 14.03 Recomandări din program; 14.07 Din cîntecele de luptîi ale popoarelor; 14.30 Program emis de Studioul regional Cluj; 15.00 Vechi melodii populare romîneşti; 15.30 Muzică distractivă; 16.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 16.15 Piese vocale de compozitori romîni; 16.30 „Acordeoniştii veseli" — program de muzică uşoară; 16.45 Carnet de reporter; Universitatea populară muncitorească; 17.00 Muzica populară romînească; 17.25 Sfatul medicului; 17.30 Emisiune muzicală pentru copii; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Cîntece pentru tineret; 18.30 Concert interpretat de orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocîrlia"; 19.00 Instrumentişti sovietici de muzică uşoară; 19.15 Antologie Radio; Nicolae Tăutu citeşte din versurile sale ; 19.30 Piese instrumentale ; 19.50 Din viaţa muzicală a oraşelor şi regiunilor patriei. Fragmente din opera: „Neamul Şoimăreştilor" de Tudor Jarda; In pauză: Radiojurnal, sport, buletin meteorologic, şi foileton; 22.30 Melodii populare româneşti; 23.00 Radiojurnal ; 23.15—24.00 Concert de noapte. MIERCURI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 5.15 Muzică uşoară; 5.45 Lecţia de gimnastica; 5.55 Sfatul medicului; 6.00 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 6.15 Emisiunea pentru sate; 6.30 „Bucuria muncii colective" — emisiune de cîntece; 6.45 Salut voios de pionier; 7.00 Buletin de ştiri şi sumarul presei centrale; 7.15 Jocuri populare romîneşti; 7.30 Valsuri instrumentale; 7.45 Anunţuri şi muzică; 8.00 Din presa de astăzi; 8.30 Mici piese simfonice; 9.00 Melodie şi ritm, program de muzică uşoară; 9.30 Vreau să ştiu» 10.00 Program interpretat de cvintetul instrumental condus de Hans Boll, formaţie din R. D. Germană; 10.20 Concert de muzică din opere; 11.00 Buletin de ştiri; 11.03 Muzică de estradă; 11.30 Cîntece de prietenie; 11.50 Ciclul „Muzică romînească de cameră"; 12.20 Povestirea „Ynge Memned" de scriitorul turc Yaşar Kemal; 12.35 Din muzica popoarelor; 13.00 Buletin de ştiri; 13.05 Concert de muzică ușoară. 13.45 Cotele apelor Dunării.