Steagul Roşu, mai 1971 (Anul 23, nr. 6791-6815)
1971-05-04 / nr. 6793
FIECARE COMUNĂ O LOCALITATE MODERNĂ MULTILATERAL DEZVOLTATĂ • Prin muncă patriotică, lucrări in valoare de 155 milioane lei # 645 000 pomi şi trandafiri plantaţi • 7 milion lei economii la lucrările de investiţii Remarcabilelor rezultate obţinute de colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri din unităţile economice ale judeţului Ilfov în întîmpinarea semicentenarului partidului li se adaugă cele dobîndite de oamenii muncii de la sate, antrenaţi într-o amplă întrecere patriotică pentru realizarea unor obiective cu o cît mai mare eficienţă economică sau social-culturală. Este acesta un răspuns şi la chemarea lansată de Consiliul popular al judeţului Neanţ. Ca urmare a preţioaselor indicaţii date de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cu ocazia premierii judeţelor fruntaşe pe anul 1970, întrecerea patriotică din judeţul Ilfov, desfăşurată pentru o cît mai bună gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, cunoaşte în această perioadă un (Continuare in pag. a 3-a) ritm deosebit. Meritul revine în primul rînd tuturor organizaţiilor de masă care au reuşit să antreneze în această acţiune mase tot mai largi de tineri şi vîrstnici. Ca urmare, rezultatele sunt pe măsura efortului depus . De la începutul anului şi pină acum s-au executat lucrări in valoare de circa 155.000.000 lei, faţă de 241.000.000 cît este angajamentul pe întregul an. Printre obiectivele mai importante realizate în această etapă se pot sublinia lucrările de îndiguiri efectuate pe o suprafaţă de 151.000 m.p. — la Olteniţa, Chiselei, Corbeanca, Periş ; construirea a peste 300.000 m.p. tro- TUDOR POPA DIN AGENDA ACTIVITĂŢII PIONIEREŞTI De mai mult timp, pe agenda activităţii pioniereşti din judeţul nostru, se înscrie o interesantă formă de manifestare : „întîlniri cu preşedintele Consiliului Naţional al organizaţiei Pionierilor“. După recentele întîlniri de la Afumaţi şi Giurgiu, ca răspuns la invitaţia pionierilor, duminică, 2 mai, în oraşul Buftea, cu prilejul încheierii întrecerilor sportive dotate cu cupa „A 50-a aniversare a creării P.C.R.“, tov. Virgiliu Radulian a fost din nou oaspetele pionierilor Ilfovului, într-o atmosferă de sărbătoare specifică, cei aproape 600 pionieri din 25 de unităţi au ascultat cuvîntul preşedintelui Consiliului Naţional, despre semnificaţia ce o prezintă aniversarea gloriosului semicentenar al , partidului, pentru copilăria lor fericită, pentru înflorirea României socialiste. II. numele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, vorbitorul a transmis tuturor unităţilor şi detaşamentelor de pionieri din judeţul Ilfov calde felicitări pentru rezultatele obţinute la învăţătură şi în activitatea pionierească, precum şi urări de noi succese în acţiunile viitoare. La rîndul lor, pionierii au mulţumit oaspetelui pentru cinstea ce le-a făcut-o de a fi prezent în mijlocul lor, i-au oferit flori şi i-au solicitat să participe şi la alte manifestări organizate de ei. PROLETAR ! DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXIII — Nr. 6793 Marţi 4 mai 1971 4 pagini 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA GLORIOSULUI SEMICENTENAR Semnificaţia unui gest Vizindu-i miinile ce parcă mîngiiau cimpul hirtiei de cale pe care se contura silueta unei nave, mi-am amintit de ritualul, surprins magistral de Geo Bogza, cu care ţăranca din Ţara Moţilor minca un măr... Il aveam in faţă pe maistrul Aurel Dumitrescu, constructor de nave de la Şantierul Olteniţa, li citeam pe chip bucurie şi tristeţe. Bucurie pentru încercarea şi activitatea ce avea s-o desfăşoare pentru ca intr-o zi să dăruiască bătrînelor ape ale Dunării un alt vas. Al citelea oare? Tristeţe pentru că avea totuşi să se despartă de el. Oare a cita despărţire ? Aşa au trecut ani şi ani şi maistrul Aurel Dumitrescu şi-a pus semnătura, alături de întregul colectiv, pe frontispiciul a zeci şi zeci de nave ce străbat numeroase meridiane ale lumii. Poate nimic deosebit in toate acestea, dacă încercatul constructor de nave n-ar fi animat de căutarea noului, de propagarea lui în tehnica făuririi vaselor. De aici şi prezenţa lui continuă in toate acţiunile iniţiate in acest sens. Şi dacă acum, in întregul şantier se aplică cu succes diverse metode ce răspund exigenţelor tehnicii mondiale, nu trebuie uitată şi contribuţia lui, a comunistului Aurel Dumitrescu. Cind l-am revăzut era in faţa proiectelor unei nave de 5000 de tone. Pe cală prindea chip cel de al 30-lea vas din această serie, construit in şantier. TR. POPESCU PRIMIRIEA PRISMEI CONSILIULUI DE STAT, MAE CEAUŞESCU Ambasadorul U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit luni, 3 mai a.c., pe V. I. Drozdenko, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească. Ziaristul norvegian, Johann Otto Jahansen Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit la 3 mai pe Johann Otto Jahansen, şeful secţiei externe a Televiziunii norvegiene. In timpul primirii, preşedintele Consiliului de Stat a acordat ziaristului norvegian un interviu filmat. PREVEDERILE RECENTELOR LEGI— noi impulsuri pentru dezvoltarea producţiei agricole Recenta sesiune a Marii Adunări Naţionale a dezbătut şi aprobat Legea privind acordarea unor scutiri şi reduceri de impozit pe veniturile realizate de gospodăriile agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor individuali ; Legea privind organizarea şi dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii în unităţile aparţinînd consiliilor populare, cooperaţiei agricole, meşteşugăreşti şi de consum ; Legea pentru organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi semincere, precum şi a staţiunilor comunale de montă. Desigur că pe ordinea de zi a recentei sesiuni a M.A.N. au figurat şi alte probleme deosebit de importante pentru viaţa economică şi socială a ţării noastre, pentru dezvoltarea în continuare a economiei noastre socialiste, pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor puse în faţa naţiunii de către Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. Ne-am oprit asupra acestor trei legi, pentru că ele vin să întregească cadrul legal, cuprinderea în norme juridice precise a activităţilor strîns legate de dezvoltarea potenţialului productiv al agriculturii socialiste, de folosirea şi valorificarea superioară a resurselor naturale ale ţării, de sporirea continuă a şeptelului. Cele 4.485.000 de gospodării agricole aparţinînd membrilor cooperativelor agricole de producţie şi producătorilor individuali beneficiază, prin noua lege privind acordarea de scutiri şi reduceri de impozite, de un stimulent puternic în vederea sporirii contribuţiei lor la realizarea integrală a sarcinilor reieşite din Programul naţional cu privire la dezvoltarea zootehniei în patria noastră. In art. 3 din lege se spune „Veniturile realizate de gospodăriile agricole personale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie din creşterea animalelor sînt neimpozabile. Veniturile realizate de gospodăriile producătorilor agricoli individuali, precum şi de cele aparţinînd altor persoane fizice sau juridice, altele decît unităţile de stat şi cooperativele agricole de producţie, din creşterea unui număr de pină la 5 bovine adulte, 20 ovine şi caprine şi 20 porcine, sunt neimpozabile“. Numai acest fapt este în măsură să stimuleze puternic atragerea fiecărei gospodării în circuitul economic al valorilor materiale cu avantaje substanţiale atît pentru producători cît şi pentru statul nostru socialist, în judeţul Ilfov, membrii cooperatori vor beneficia, în urma acestei legi, de o reducere a impozitului cu circa 17.000.000 lei. Consiliile intercooperatiste au trecut la acţiuni concrete privind asigurarea bazei furajere pentru animalele membrilor cooperatori, prin cultivarea cu lucernă a unei părţi din loturile personale, precum şi la livrarea către aceştia, contra cost, a cite doi purcei din care unul să fie valorificat, la greutatea de livrare, prin unităţile specializate ale statului. Această lege, ca şi cea privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, privite din acest unghi de vedere, prin cadrul legal constituit, au la un loc o eficienţă economică egală cu cea pe care o oferă azi 10 complexe de tip agroindustrial, a cite 100.000 porci graşi fiecare. De aceeaşi părere sunt şi ţăranii cooperatori din zona consiliilor intercooperatiste Frăsinet, Putinciu, Angheleşti şi altele, care drept răspuns măsurilor luate de partidul şi statul nostru pentru (Continuare in pag. a 3-a) Mai 1971 : O imagine a noului sistem hidroenergetic şi de navigaţie de la „Porţile de Fier" Un şantier de irigaţii unde nu se intîmplă nimic ! Printr-o hotărîre comună cooperativele agricole din Dridu, Coşereni şi Moviliţa au stabilit să ridice potenţialul productiv al unei suprafeţe de peste 1.000 ha. teren situat în Valea Comanei, prin efectuarea cu participări egale şi echitabile a unor lucrări de îmbunătăţiri funciare menite să permită practicarea aici a irigaţiilor. Aşa a apărut sistemul intercooparatist de irigaţii din Valea Comanei. Lucrările odată începute, au reclamat după cum era normal, investirea unor importante sume de bani, un volum apreciabil de muncă pentru realizarea terasamentelor, a barajelor de acumulare, contractarea de utilaje grele pentru dislocarea şi transportarea pămîntului, nivelarea terenului etc. Pe acest mare şantier au lucrat şi brigăzi ale tineretului. Şi... la orizont se profilau contururile precise ale sistemului de irigaţii ce urma să fie gata pentru recepţionarea lui de către beneficiari la data de 31 decembrie 1970. Cauze mai mult sau mai puţin obiective au făcut imposibilă respectarea acestui termen pe deplin realist, şi se stipulează o nouă dată care indică recepţia şi darea în exploatare a sistemului amintit la 30 aprilie 1971. Potrivit unei zicale, adăugăm , mai bine mai tîrziu, decît niciodată. Se pare însă că atît pentru unii, cît şi pentru ceilalţi, noile învoieli şi angajamente luate nu au fost decît vorbe goale, bune de adormit pruncii. Spunem aceasta deoarece în lunile ce s-au scurs de la data fixării noului termen, pe şantierul intercooperatist de irigaţii de la Dridu-Coşereni-Moviliţa, nu s-a întâmplat nimic. Am vizitat din nou zilele trecute şantierul, încredinţaţi fiind că cel puţin înultimul timp lucrurile s-au schimbat în bine. Spre regretul nostru, poate şi al unora dintre beneficiari, constatăm că staţiile de pompare de pildă, încă nu sunt în măsură să poată asigura exploatarea sistemului de irigaţii. La Coşereni, staţia de pompare, care este mijlocul de aprovizionare cu apă a 200 hectare, deşi într-un stadiu oarecum avansat, a fost lăsată în părăsire. Sudorii care trebuiau să execute o serie de lucrări au plecat de o bună bucată de vreme de pe şantier deoarece întreprinderea intercooperatistă de construcţii-montaj — aşa cum am fost informaţi — nu a asigurat condiţiile de lucru lipsind oxigenul, carbidul, cît şi muncitorii auxiliari necesari. Cît priveşte staţia de pompare Moviliţa, nici aceasta nu este terminată. S-a executat, de bine de rău, o cuvă, care a rămas unicul indiciu că aici s-a încercat ceva. Pe de altă parte, reţeaua de canale şi celelalte construcţii hidrotehnice sunt serios rămase în urmă. De fapt, la Moviliţa nu s-a executat nici una din construcţiile hidrotehnice prevăzute, ci doar canale în debleu, dar nu s-a asigurat aducţiunea apei de la rîul Ialomița la acumularea Comana. La fel, nici canalul principal pentru C.A.P. Dridu, care trebuia fă- N. BUICĂ (Continuare in pag. a 3-a) Concursul nostru de reportaje in cinstea împlinirii a 50 de ani de la crearea P.C.R. PATRIE. PAMÍNT DE AUR ” Aici, cît mai înalt, să se aşeze ochii mei, ca Ţara Românească să ştie mereu de-i duşmanul aproape ori de-s vremuri de pace — s-au auzit cuvintele lui Mir-cea, iar ucenicii Meşterului Manoie au zidit turnul din piatră greoaie de riu, care, înălţată, îşi trece masivitatea in supleţe. Ca să-l poată privi cu toţii la fel de bine, locuitorii şi-au clădit casele jur împrejurul turnului. Mai încoace, micul parc aştepta seara perechile de îndrăgostiţi, iar dimineaţa, tacticoşi bătrini cu tabieturi. Străzile alergau din toate colţurile spre centru, spre locul cu spaţii concentrice strict delimitate, pornite din bezna mahalalelor, să-şi înmoaie ultimele pietre în focul de nucleu al rotundului, iar, de sus văzut, oraşul părea un soare cu razele mai lungi sau mai scurte, dar impungind semeţ universul cu săgeata sa de piatră. Anii au plecat amăgiţi de poveştile mării, şi pacea s-a deprins să depene ore şi zile, oraşul atit de agitat pină atunci păru deodată somnolent, bătrinii cu tabieturi, perechile de îndrăgostiţi populau dimineaţa şi seara „farfuria" din jurul bătrinului ceasornic din cu mult mai vechiul turn. Aici, cît mai statornic, să se aşeze forţa din adîncuri, din ape, din văzduh, iar România să ştie mereu de oamenii acestui oraş — au răsunat cuvintele Partidului. Deschideri şi toţi, viteji ca şi Mihai Viteazul au răsturnat vechile obiceiuri, dar turnul şi parcul din jur mai invitau la reverii, la amintiri.. Nu-şi mai aveau rost cercurile separate. S-a construit linia dreaptă, glas venit pe stiutul drum, trecut prin leagănul de fierbinte istorie al Călugărenilor şi împrospătat de oameni, de pădurile tinere, de lanurile totdeauna copile, totdeauna mature... De-o parte şi de alta a turnului, piepturi de ţară nouă conduc visuri şi realizări spre largi orizonturi. Drumurile, artere prin care singe de oraşe, cîmp, munte şi mare circulă, aducind oxigenul muncii continue, prăfuite sau asfaltate, drepte, linii cu final niciodată întrezărit, in serpentine, oferind surpriza peisajului aşteptat sau incă neimaginat, drumurile dilată întotdeauna dimensiunile, duc întotdeauna spre larg. Paşii mei ursiţi mersului fără oprire, şi privirea neindestulată de surprize, caută... Şesul uniform minte distanţele cu vorbe de soare cristalizat in zăpadă marmoreană sau implintat in împlinirile brazdelor şi imi aduce în faţă — gazde cu suflet de poezie nerostită încă in întregime — satele. Giurgiu — incontestabila capi-DIMITRIE STELARU student la Facultatea de Filozofie, București (Continuare In pag. a 2-a) Actualitatea PE SCURT Flota comercială românească in continuă dezvoltare In întîmpinarea semicentenarului partidului constructorii de nave de la Şantierul din Galaţi au obţinut două importante realizări : de la cala de armare a şantierului a fost lansat un nou cargou de 4 500 tone pentru mărfuri generale, destinat exportului şi a plecat in probe de marş, la mare, un mineralier de 12 500 tone, cu care va fi înzestrată flota noastră maritimă comercială Nava de 4 500 tone a fost lansată cu două săptămini înainte de termenul planificat, iar mineralierul „Vulcan“ a pornit in probe cu un avans de 10 zile faţă de timpul stabilit iniţial. In această primă confruntare cu marca, echipajul este însoţit de specialişti ai Şantierului gălăţean şi de reprezentanţi ai beneficiarului. Baze de agrement turistic Un original avertizor barometric Pornind de la faptul cunoscut că schimbările brusce intervenite în presiunea atmosferei influenţează direct factorul „timp de reacţie“ esenţial în evitarea accidentelor de muncă sau rutiere, medicul Emil Senşcan, şeful cabinetului de protecţia muncii de la Uzinele „Tehnofrig“ din Cluj, a realizat un aparat original care semnalizează automat aceste schimbări, prin avertizoare sonore și luminoase. Avertizorul barometric are o largă aplicabilitate în industrie și transporturi. • Pe malul lacului de acumulare de la barajul hidrotehnic Secu, la poalele Semenicului, a fost terminată construcţia unei frumoase baze de agrement turistic, denumită „Şura ortacului“. Un restaurant cu bucătărie specifică, un camping cu 10 cabane, un debarcader cu bărci, locuri pentru parcarea autoturismelor —* iată citeva din atracţiile pe care le oferă noua zonă turistică. • A fost dat în folosinţă Hanul Ilişeşti, in pitoreasca pădure aflată pe şoseaua naţională Suceava—Gura Humorului Construit in stilul specific arhitecturii populare bucovinene, noul obiectiv turistic dispune de un hotel cu 22 cameredotate cu mobilier rustic, un restaurant cu terasă, încălzire centrală şi apă curentă. Anual ,aici vor putea fi găzduiţi peste 16 000 turişti. încă trei săli de clasă in satul Bildana Cu puţine zile înainte de măreaţa sărbătoare a partidului şi poporului nostru, primarul comunei Tărtăşeşti ne-a comunicat că cele trei săli de clasă adăugite la şcoala din satul Bildana au fost predate beneficiarilor cu 4 luni mai devreme. Cetăţenii din circumscripţiile deputaţilor Ana Popescu, Dumitru Roşu, Anghel Popescu, Gheorghe Ioniţă şi alţii au efectuat sute de ore de muncă patriotică pe şantierul noului obiectiv şi acum, în ajun de sărbătoare, încearcă satisfacţia angajamentului îndeplini exemplar. „ZILELE FILMULUI ROMÂNESC11 Manifestare de importanţă naţională. „Zilele filmului românesc“ vin să omagieze marele eveniment din viaţa şi istoria poporului nostru — aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Vîrstă de aur, simbol al unei maturi energii creatoare, această jumătate de secol află partidul fixat cum nu se poate mai direct şi mai trainic în centrul istoriei şi destinelor ţării. Vlăstar al culturii socialiste care s-a fundamentat în anii noştri, cinematografia românească se prezintă în aceste zile festive cu ce a realizat ea mai nou, filme făcute de creatori din diverse generaţii, interpretate de actori din diverse generaţii Desigur, (şi acestea nu sunt numai defecte tehnice sau de laborator) pelicula românească nu a ajuns a înregistra cu toată sensibilitatea şi în pluralitatea ei de nuanţe realitatea societăţii noastre, transformările care-i sînt esenţiale. Rămîne ca de această îndatorire să se achite în mod permanent în viitor. Avem toate certitudinile pentru că, şi pină acum, ideea de cinematografie socialistă în România se concretizează într-o serie de realizări de seamă, realizări care se bucură de simpatia, simpatia exigentă, aş spune, a marelui public. In ultimii cinci ani, filmele româneşti au fost vizionate de mai bine de 160 milioane de spectatori. O medie de două milioane şi jumătate de spectatori se realizează la fiecare producţie românească (Dacii — 7,5 milioane, Tudor — 9,7 milioane), iar în numai două luni de la premieră, recenta şi emoţionanta peliculă despre Mihai Viteazul a întrunit 2,7 milioane de spectatori. Să adăugăm la acestea cifra de 170 filme de lung metraj şi 1.500 de scurt metraj, realizate în cei douăzeci de ani de cînd s-a inaugurat la noi industria cinematografică, cifra de 800 de filme româneşti exportate în 40 de ţări, şi iată un tablou concret care conturează ce a făcut socialismul CORNELIU LEU Director general adjunct al C.N.C. (Continuare in pag. 3)