Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)
1971-07-24 / nr. 6863
PROLETARI DIN TOATE TÂ R / L E, U N / TVA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN —■*.------------- -------- * 4 Anul XXIII - Nr. 6863 Sîmbătă 24 iulie, 1913 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa în„ 5*fisul *'Je‘ y® vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — portul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînâ cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor probleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere şi modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord şi , pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Bazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sînt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni, veniţi în întîmpinare cu bucuria şi entuziasmul generate pretutindeni din prezenţa secretarului general al partidului, a conducerii partidului şi statului nostru. Mulţimea ovaţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore,o aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româneşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfăţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şantierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae» Ceauşescu. Sunt de faţă ministrul Industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantierului, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul, generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cit mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şantierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii. In continuare, se vizitează car-* goul de mărfuri generale „Tîrgo-* vişte“, ancorat îrt faţa Gării Mari-o 1time. Pe punte, tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte raportul comandantului navei, eroul, Muncii Socialiste, Ştefar Vasiliu. Oaspeţii sunt conduşi şi prin compartimentele (Continuare in pag. a 3-a) Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor municipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat şi a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cit şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eliberării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanţa este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai important şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile municipiului cît şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel, inci programul de dezvoltare a şantierelor navale din Constanţa să se realizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetareşi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, ch şi în mecanizarea lucrărilor agricole; pot spune că astăzi judeţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice) Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea industriei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în făurirea societăţii socialiste, în transformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres,, cu o ştiinţă şi cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comitetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viaţă neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. Tovarăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din judeţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte in municipiul şi în judeţul dumneavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraşsau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstării poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniştilor, muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Constanţa pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite) Cunoaşteţi programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari, în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un program de investiţii de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului şi a şantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţinute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revine Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini ; el are obligaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Constanţa va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi depăşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiştii, organizaţia de partid a judeţului, vor munci în aşa fel încît să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asigurat că, anul acesta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafeţe de sute, sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Constanţa va avea, însă, la sfîrşitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să obţină asemenea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să realizăm asemenea producţii pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincinalului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea societăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizaţiei de partid din judeţul Constanţa succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum şi, în general, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor , atît a marinarilor, cît şi a cadrelor de comandă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina comercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sectoare. Cunoaşteţi preocupările conducerii de partid şi de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricultură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţi- lor dezvoltării activităţii noastre in diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, Societatea noastră se diversifică. (Continuare in pag. a 3-a) 's CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu activul judeţean de partid două momente din timpul vizitei de lucru în potul şi pe şantierul de construcţii Constanţa la bazele DE RECEPŢIE giurgiuvene Livrarea cerealelor contractate cu statul nu decurge încă normal • înviorare sub nivelul posibilităţilor • Capacităţi folosite numai pe jumătate • Organizarea internă a I.V.C. trebuie să faciliteze, nu să împiedice preluările de la producători Condiţiile meteorologice din ultimele zile n-au fost favorabile continuării cu toate forţele şi mijloacele a lucrărilor agricole din actuala campanie. In această perioadă, de răgaz fortuit, unităţile agricole de stat şi cooperatiste au avut la îndemînă un număr sporit de mijloace de transport şi braţe de muncă pentru urgentarea livrării în bazele de recepţie a producţiei contractate cu statul. Faptul s-a resimţit şi în activitatea celor două baze giurgiuvene. Comparînd situaţia la zi a preluărilor cu realizările perioadelor precedente, putem vorbi de o oarecare înviorare a ritmului zilnic, dar în nici un caz de solicitarea celor două unităţi la nivelul posibilităţilor lor reale. în două schimburi—doar cît Intr-unui singur La baza de recepţie GIURGIU NORD se lucrează în două schimburi, organizarea şi dotarea unităţi răspunzînd unor solicitări zilnice maxime. Cele cinci puncte mecanizate pentru operaţiunile de recepţionare au o capacitate de cel puţin 16 tone pe oră fiecare. — Practic, viteza de lucru nu mai depinde de noi, ci de furnizori, ne spune tov. Marin Buradei, şeful bazei. Două remorci se pot descărca în 10 minute dacă griul este adus în vrac şi basculat sau în 25 de minute, în aceleaşi condiţii de transport, dar descărcat prin lopătare. Durata acestei operaţiuni ajunge la 40 de minute în cazul transportului în saci. Ducem discuţia mai departe, interesîndu-ne de ritmul zilnic al preluărilor, şi gazdele recunosc că este nesatisfăcător, în două schimburi se preia cantitatea normată pentru un singur schimb. Aplicaţia acestei situaţii trebuie căutată în atitudinea de care dau dovadă unele unităţi în faţa obligaţiilor contractuale. Sunt cooperative care dovedesc, prin cantităţile de grîu transportate la bază, spirit de disciplină contractuală, de răspundere şi respect pentru semnătura pusă pe acest document. C.A.P. GIURGIU, OINACU şi DAIA au profitat de răgazul zilelor nefavorabile lucrărilor agricole pentru a intensifica transportul la bază, ceea ce le permite ca în următoarele 2-3 zile să se achite de obligaţiile faţă de stat. Alte cooperative, îndeosebi cele din Remuş, Cetatea, Plopşani, nu se în GH. ŢAPTRDEA (Continuare in pag. a 7-a) LA ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA A fost lansată la apă a V-a navă fluvială de pasageri In ziua de 22 iulie a c , colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Olteniţa, întocmai sarcinilor prevăzute, a lansat la apă în bune condiţiuni încă o navă de pasageri fluvială de 300 de locuri, a 5-a de acest tip fabricată in şantier. Acest succes vine să confirme eficacitatea măsurilor tehnicoorganizatorice întreprinse de conducerea unităţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a procesului de producţie, hotărîrea întregului colectiv de a traduce în fapte sarcinile trasate de partid. Coeficientul de folosire a utilajelor— la cote cît mai înalte In curînd vor avea loc adunările generale ale salariaţilor. Fără îndoială că, printre problemele care vor figura pe agenda dezbaterilor, va fi şi aceea a modului cum sînt folosite utilajele, maşinile şi instalaţiile. După cum se știe, Legea cu privire la organizarea şi disciplina muncii în unitățile socialiste de stat prevede obligații precise pentru conducerile de întreprinderi, acestea avînd datoria să asigure condițiile necesare pentru utilizarea intensivă a mijloacelor de muncă. Pentru înfăptuirea acestui deziderat, ca şi pentru altele, potrivit legii, organele de conducere din întreprinderi răspund în faţa statului şi a colectivelor de salariaţi. Se înţelege deci că în cadrul adunărilor generale comitetele de direcţie vor trebui să prezinte, alături de celelalte aspecte, o situaţie clară atît a realizărilor, cît şi a neajunsurilor care mai dăinuie în domeniul folosirii depline a capacităţilor de producţie, în 1970, la 54,8 la sută în primele 6 luni ale anului curent. Apreciem ca pozitivă tendinţa de creştere, dar în acelaşi timp trebuie să spunem că procentele amintite nu reflectă posibilităţile existente. îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a fondului de timp al maşinilor-unelte se datoreşte aplicării măsurilor şi indicaţiilor Biroului Comitetului judeţean de partid cu privire la introducerea şi extinderea schimburilor doi şi trei. Acolo unde s-a trecut cu hotărîre la valorificarea tuturor posibilităţilor s-au atins coeficiente care se apropie de două schimburi sau chiar mai mult. La Filatura Olteniţa şi la Fabrica de vară Buftea s-a ajuns, de pildă, pe utilaje specifice, la un coeficient al schimburilor de 2,9, la Şantierul Naval Olteniţa se înregistrează un coeficient de 1,8 în secţiile de bază şi 1,6 în secţiile auxiliare. Rezultate bune in această direcţie s-au obţinut şi la I.R.E.R., întreprinderea de prefabricate Giurgiu, I. L. Olteniţa, I.I.L. Giurgiu şi altele. Spuneam că îmbunătăţirile obţinute pînă acum nu reflectă posibilităţile de care dispune fiecare unitate. Este un punct de vedere confirmat de realitate şi de care trebuie să se ţină seama în cadrul oricărei analize exigente Astfel, chiar şi la o întreprindere unde coeficientul de schimburi este ridicat (la Filatura Olteniţa), cu prilejul unui control efectuat recent de un colectiv al comisiei economice a Comitetului judeţean de partid, s-au găsit numeroase utilaje nefolosite. Într-o asemenea situaţie erau 3 carde, 3 maşini de dublat, 23 maşini de răsucit, 11 flaiere, 1 laminor. O parte, din aceste utilaje nu au funcţionat niciodată de cînd au fost aduse în fabrică. Tot la această întreprindere există posibilităţi pentru folosirea mai bună a suprafeţelor de producţie. Prin valorificarea T. DAMIAN (Ssntinuare±in cap. a 2-a) Analizînd datele înregistrate în primul semestru al anului curent în întreprinderile industriale ale judeţului nostru, se desprinde ca un fapt pozitiv creşterea coeficientului de utilizare a fondului de timp al maşinilor-unelte, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest coeficient a crescut mai cu seamă în secţiile de bază în ansamblu de la 53,4 la sută