Steagul Roşu, iulie 1971 (Anul 23, nr. 6844-6869)

1971-07-24 / nr. 6863

PROLETARI DIN TOATE TÂ R / L E, U N / T­VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN ILFOV AL P. C. R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN —■*.------------- -------- * 4 Anul XXIII - Nr. 6863 Sîmbătă 24 iulie, 1913 4 pagini 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în portul şi pe şantierul de construcţii navale Constanţa în„ 5*fisul *'Je‘ y® vineri, cele mai reprezentative unităţi industriale ale municipiului Constanţa — por­tul şi şantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănulache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Du­mitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ şi Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînâ cînd conducători de partid şi de stat, în frunte cu secre­tarul general al partidului, iau contact, în judeţul şi municipiul Constanţa, cu realităţile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producţie, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspec­tivă ale planului cincinal. Întîlnirile de lucru ale secretarului general al parti­dului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehni­cieni şi specialişti din industrie şi agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluţii mai valoroase, pentru soluţionarea unor pro­bleme importante, de stringentă actualitate şi de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii pro­iectului de extindere şi modernizare a portului Con­stanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Manga­lia Nord şi , pînă la Constanţa, în comunele 23 August şi Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea şi Bazu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători ai partidului şi statului sînt salutaţi cu multă căldură de mii şi mii de cetăţeni, veniţi în întîmpinare cu bucuria şi entuziasmul generate pretutindeni din prezenţa secretarului general al partidului, a conducerii partidului şi statului nostru. Mulţimea ova­ţionează îndelung, flutură steguleţe roşii şi tricolore,o aruncă în calea oaspeţilor flori. La Constanţa, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfăşoară priveliştea dominată de pădurea de catarge şi macarale a modernei porţi maritime româ­neşti. In faţa Gării Maritime, oaspeţii sunt aşteptaţi de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pan­cartă este înscrisă urarea „Bine aţi venit în mijlocul nostru, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu“. Se aplaudă îndelung, se ovaţionează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pen­tru ceilalţi conducători de partid şi de stat. O companie de onoare, formată din militari şi membri ai gărzi­lor patriotice, prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comandantul suprem al forţelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt în­făţişate, cu ajutorul unor planşe, machete şi fotografii, stadiul actual al lucrărilor şi programul eşalonat de dezvoltare a portului şi a Şan­tierului naval constănţean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbă­tut tot aici, împreună cu tovarăşul Nicolae» Ceauşescu. Sunt de faţă mi­nistrul Industriei construcţiilor de maşini, Ioan­ Avram, colectivele de conducere ale portului şi şantieru­lui, alţi specialişti din industria constructoare de nave din ţara noastră, precum şi cercetători şi proiectanţi ai institutelor de specia­litate. Se dau ample explicaţii în legătură cu obiective intrate în funcţiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cin­cinal. Dialogul, generează propuneri şi sugestii privind amplasarea cit mai raţională a noilor obiective, în aşa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, şi Şan­tierul naval să-şi poată desfăşura activitatea în cele mai bune con­diţii. In continuare, se­­­ vizitează car-* goul de mărfuri­ generale „Tîrgo-* vişte“, ancorat îrt faţa Gării Mari-o 1­time. Pe punte, tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu primeşte raportul co­mandantului navei, eroul, Muncii Socialiste, Ştefar­ Vasiliu. Oaspeţii­ sunt conduşi şi prin compartimentele (Continuare in­ pag. a 3-a) Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum şi celor 60 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, tuturor locuitorilor muni­cipiului şi judeţului Constanţa, un salut călduros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consi­liului de Stat şi a guvernului Ro­mâniei socialiste. (Aplauze puter­nice). In aceste zile, am vizitat unele unităţi din judeţul şi municipiul Constanţa, atît în industrie cit şi în agricultură. Cunosc, de altfel, mai de mult judeţul Constanţa — încă din anii imediat următori eli­berării ţării, precum şi din anii mai apropiaţi — şi pot să apreciez marile realizări, transformările a­­dînci care au avu­t loc aici, atît în industrie şi agricultură, cît şi în domeniul ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constan­ţa este un puternic centru indus­trial al patriei, iar în curînd va deveni şi oraşul cu cel mai im­portant şantier naval al României. Sper că atît organizaţiile munici­piului cît şi comitetul judeţean vor acţiona în aşa fel, inci pro­gramul de dezvoltare a şantiere­lor navale din Constanţa să se rea­lizeze cel puţin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme­ (Aplauze puternice) Constanţa a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativi­zarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele coopera­tive, o întreprindere de stat, o staţiune agricolă de cercetare­­şi am putut constata cu satisfacţie succesele remarcabile obţinute în domeniul agriculturii , atît în ce priveşte recoltele la producţia vegetală, rezultatele în zootehnie, ch şi în mecanizarea lucrărilor agricole; pot spune că astăzi ju­deţul Constanţa se numără printre judeţele fruntaşe în agricultura din România. (Aplauze puternice) Realizările obţinute în judeţul Constanţa în dezvoltarea indus­triei, agriculturii şi în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măreţele victorii obţinute de poporul român în fă­urirea societăţii socialiste, în tran­sformarea României într-o ţară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres,, cu o ştiinţă şi cultură socialistă îna­intată. (Vii aplauze). înfăptuirile din judeţul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comunişti, de organizaţiile de partid, de comi­tetul judeţean de partid, de toţi oamenii muncii, în frunte cu mun­citorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nos­tru popor, ei traduc în viaţă neabă­tut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale naţiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveţi, fără îndoială, realizări şi în ridicarea nivelului de viaţă. To­varăşul Vîlcu s-a referit aici la condiţiile de trai tot mai bune create oamenilor muncii din ju­deţul Constanţa. Dacă privim ce s-a construit şi se construieşte in municipiul şi în judeţul dum­neavoastră, putem afirma că Constanţa ilustrează în mod grăi­tor transformările înnoitoare şi succesele pe care le obţinem în toată ţara. Nu există astăzi judeţ, oraş­­sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activităţii constructive , în industrie, în agricultură, în­­ cele­lalte domenii ale vieţii sociale, unde să nu se reliefeze cu pu­tere preocupările partidului şi statului pentru creşterea bunăstă­­­rii poporului. Viaţa demonstrează că tot ceea ce întreprinde parti­dul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închi­nate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice) Aş dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comu­niştilor, muncitorilor, ţăranilor, in­telectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Con­stanţa pentru felul cum au rea­lizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obţinute în primele 6 luni ale noului cin­cinal. (Aplauze prelungite) Cunoaşteţi programul de dezvol­tare a României în anii 1971—1975. Judeţului Constanţa îi revin sarcini mari, în acest cincinal, în judeţul dumneavoastră se prevede un pro­gram de investiţii de peste 20 mi­liarde lei, din care un volum im­portant reprezintă dezvoltarea por­tului şi a şantierului naval. Dezvol­tarea în domeniul naval va creşte mult faţă de prevederile iniţiale ale cincinalului. Şantierul naval din Constanţa are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone şi, în acelaşi timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini măreţe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor şi eforturi susţi­nute din partea organizaţiei de partid judeţene şi a municipiului Constanţa, din partea comuniştilor de la şantierul naval, a conducerii administrative, a specialiştilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin­e Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini ; el are obli­gaţia de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul şantie­rului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiţii marile obiective cuprinse în noul cincinal. Sîntem convinşi că judeţul Con­stanţa va realiza în întregime sar­cinile ce-i revin în domeniul in­dustriei, că muncitorii, tehnicienii şi inginerii nu vor precupeţi nici un efort pentru a îndeplini şi de­păşi programul ce le stă în faţă. Le doresc tuturor succes deplin în activitatea lor­­ (Aplauze puternice). In agricultură, judeţul Constanţa are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafeţele irigate vor fi aici cele mai mari din ţară . Constanţa va continua, deci, şi a­­cum, după cooperativizare, să ocu­pe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinşi că ţărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specia­liştii, organizaţia de partid a jude­ţului, vor munci în aşa fel încît să ocupe locul I şi la producţia pe hectar şi la producţia animalieră. După cite ştiu, tovarăşul Vîlcu şi-a luat angajamentul că se va obţine anul acesta în judeţ, pe terenurile irigate, o producţie de 12 000 kg po­rumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obţinut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar şi cu acest prilej tovarăşii m-au asi­gurat că, anul acesta, vor obţine 12 000 kg. Desigur, e vorba de anu­mite suprafeţe de sute, sau, poate, de mii de hectare. Judeţul Con­stanţa va avea, însă, la sfîrşitul cin­cinalului peste 250 000 de hectare irigate şi va trebui să obţină ase­menea producţii nu pe cîteva mii, ci pe zeci şi zeci de mii de hectare cultivate cu porumb­ Chiar dacă nu anul acesta, dar aş dori să reali­zăm asemenea producţii pe mari suprafeţe, pînă la sfîrşitul cincina­lului. Cred că sunt condiţii pentru aceasta şi trebuie luate toate măsu­rile ca de pe terenurile irigate să obţinem producţii tot mai mari, să obţinem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agri­cultura să aducă o contribuţie tot mai puternică la dezvoltarea socie­tăţii noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organi­zaţiei de partid din judeţul Con­stanţa succese tot mai mari în rea­lizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregă­tirea cadrelor, precum şi, în gene­ral, privind ridicarea nivelului de cunoştinţe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani,­ în­­tr-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pre­gătire a cadrelor , atît a marina­rilor, cît şi a cadrelor de coman­dă, a ofiţerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să reve­nim asupra măsurii privind concen­trarea într-un singur loc a şcolilor de marină. Pregătirea marinarilor şi a ofiţerilor pentru marina co­mercială impune cunoştinţe vaste, din multe puncte de vedere supe­rioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun şi în alte sec­toare. Cunoaşteţi preocupările con­ducerii de partid şi de stat pri­vind pregătirea cadrelor de condu­cere pentru toate sectoarele de ac­tivitate, programul de recalificare şi reciclare a cadrelor, valabil şi pentru industrie, şi pentru agricul­tură, şi pentru comerţ. Fără îndoială că şi turismul se încadrează în programul de reciclare şi pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care şi pe plan mondial se dovedesc eficace şi care corespund cel mai bine necesităţi- lor dezvoltării activităţii noastre in diferite domenii. Ceea ce tre­buie să ne preocupe este ca, indi­ferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcţiona diferite cursuri sau şcoli, să asigurăm cadre bine pre­gătite, în stare să îndeplinească în mod conştiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, Societatea noastră se diversifică. (Continuare in pag. a 3-a) 's CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu activul judeţean de partid două momente din timpul vizitei de lucru în potul şi pe şantierul de construcţii Constanţa la bazele DE RECEPŢIE giurgiuvene Livrarea cerealelor contractate cu statul nu decurge încă normal • înviorare sub nivelul posibilităţilor • Capacităţi folosite numai pe jumătate • Organizarea internă a I.V.C. trebuie să faciliteze, nu să împiedice preluările de la producători Condiţiile meteorologice din ulti­mele zile n-au fost favorabile con­tinuării cu toate forţele şi mijloa­cele a lucrărilor agricole din ac­tuala campanie. In această perioa­dă, de răgaz fortuit, unităţile agri­cole de stat şi cooperatiste au avut la îndemînă un număr sporit de mijloace de transport şi braţe de muncă pentru urgentarea livrării în bazele de recepţie a producţiei contractate cu statul. Faptul s-a re­simţit şi în activitatea celor două baze giurgiuvene. Comparînd si­tuaţia la zi a preluărilor cu rea­lizările perioadelor precedente, pu­tem vorbi de o oarecare înviorare a ritmului zilnic, dar în nici un caz de solicitarea celor două unităţi la nivelul posibilităţilor lor reale. în două schimburi—doar cît Intr-unui singur La baza de recepţie GIURGIU NORD se lucrează în două schim­buri, organizarea şi dotarea unită­ţi răspunzînd unor solicitări zilnice maxime. Cele cinci puncte mecani­zate pentru operaţiunile de recep­­ţionare au o capacitate de cel pu­ţin 16 tone pe oră fiecare. — Practic, viteza de lucru nu mai depinde de noi, ci de furnizori, ne spune tov. Marin Buradei, şeful ba­zei. Două remorci se pot descărca în 10 minute dacă griul este adus în vrac şi basculat sau în 25 de minute,­ în aceleaşi condiţii de transport, dar descărcat prin lopă­­tare. Durata acestei operaţiuni a­­junge la 40 de minute în cazul transportului în saci. Ducem discuţia mai departe, in­­teresîndu-ne de ritmul zilnic al preluărilor, şi gazdele recunosc că este nesatisfăcător, în două schim­buri se preia cantitatea normată pentru un singur schimb. Aplicaţia acestei situaţii trebuie căutată în atitudinea de care dau dovadă unele unităţi în faţa obligaţiilor contrac­tuale. Sunt cooperative care dovedesc, prin cantităţile de grîu transporta­te la bază, spirit de disciplină con­tractuală, de răspundere şi respect pentru semnătura pusă pe acest do­cument. C.A.P. GIURGIU, OINA­­CU şi DAI­A au profitat de răgazul zilelor nefavorabile lucrărilor agri­cole pentru a intensifica transpor­tul la bază, ceea ce le permite ca în următoarele 2-3 zile să se achite de obligaţiile faţă de stat. Alte co­operative, îndeosebi cele din Re­­muş, Cetatea, Plopşani, nu se în­­ GH. ŢAPTRDEA (Continuare in pag. a 7-a) LA ŞANTIERUL NAVAL OLTENIŢA A fost lansată la apă a V-a navă fluvială de pasageri In ziua de 22 iulie a c , colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Olteniţa, întocmai sarcinilor prevă­zute, a lansat la apă în bune condiţiuni încă o navă de pasageri fluvială de 300 de locuri, a 5-a de acest tip fabricată in şantier. Acest succes vine să confirme eficacitatea măsurilor tehnico­­organizatorice întreprinse de conducerea unităţii pentru ridicarea pe o treaptă superioară a procesului de producţie, hotărîrea între­gului colectiv de a traduce în fapte sarcinile trasate de partid. Coeficientul de folosire a utilajelor— la cote cît mai înalte In curînd vor avea loc adunările generale ale salariaţilor. Fără îndoială că, printre problemele care vor figura pe agenda dezbaterilor, va fi şi aceea a modului cum sînt folosite utilajele, maşinile şi instalaţiile. După cum se știe, Legea cu privire la organizarea şi­ disciplina muncii în unitățile socialiste de stat pre­vede obligații precise pentru conducerile de întreprinderi, aces­tea avînd datoria să asigure condițiile necesare pentru utilizarea intensivă a mijloacelor de muncă. Pentru înfăptuirea acestui dezi­derat, ca şi pentru altele, potrivit legii, organele de conducere din întreprinderi răspund în faţa statului şi a colectivelor de sa­lariaţi. Se înţelege deci că în cadrul adunărilor generale comite­tele de direcţie vor trebui să prezinte, alături de celelalte aspecte, o situaţie clară atît a realizărilor, cît şi a neajunsurilor care mai dăinuie în domeniul folosirii depline a capacităţilor de producţie, în 1970, la 54,8 la sută în primele 6 luni ale anului curent. Apreciem ca pozitivă tendinţa de creştere, dar în acelaşi timp trebuie să spu­nem că procentele amintite nu re­flectă posibilităţile existente. îmbunătăţirea coeficientului de utilizare a fondului de timp al ma­şinilor-unelte se datoreşte apli­cării măsurilor şi indicaţiilor Birou­lui Comitetului judeţean de partid cu privire la introducerea şi extin­derea schimburilor doi şi trei. Acolo unde s-a trecut cu hotărîre la valorificarea tuturor posibilită­ţilor s-au atins coeficiente care se apropie de două schimburi sau chiar mai mult. La Filatura Olte­niţa şi la Fabrica de vară Buftea s-a ajuns, de pildă, pe utilaje spe­cifice, la un coeficient al schim­burilor de 2,9, la Şantierul Naval Olteniţa se înregistrează un coefi­cient de 1,8 în secţiile de bază şi 1,6 în secţiile auxiliare. Rezul­tate bune in această direcţie s-au obţinut şi la I.R.E.R., întreprinde­rea de prefabricate Giurgiu, I.­ L. Olteniţa, I.I.L. Giurgiu şi altele. Spuneam că îmbunătăţirile ob­ţinute pînă acum nu reflectă posi­bilităţile de care dispune fiecare unitate. Este un punct de vedere confirmat de realitate şi de care trebuie să se ţină seama în cadrul oricărei analize exigente­ Astfel, chiar şi la o întreprindere unde coeficientul de schimburi este ri­dicat (la Filatura Olteniţa), cu pri­lejul unui control efectuat recent de un colectiv al comisiei econo­mice a Comitetului judeţean de partid, s-au găsit numeroase uti­laje nefolosite. Într-o asemenea situaţie erau 3 carde, 3 maşini de dublat, 23 maşini de răsucit, 11 flaiere, 1 laminor. O parte, din a­­ceste utilaje nu au­­ funcţionat niciodată de cînd au fost aduse în fabrică. Tot la această între­prindere există posibilităţi pentru folosirea mai bună a suprafeţelor de producţie. Prin valorificarea T. DAMIAN (Ssntinuare±in cap. a 2-a) Analizînd datele înregistrate în primul semestru al anului curent în întreprinderile industriale ale judeţului nostru, se desprinde ca un fapt pozitiv creşterea coeficien­tului de utilizare a fondului de timp al maşinilor-unelte, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest coeficient a crescut mai cu seamă în­ secţiile de bază în ansamblu de la 53,4 la sută

Next