Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)

1971-10-28 / nr. 6945

BLOC-NOTES Curajul se verifică in momente de cumpănă Băieţii, aflaţi pe pragul ado­lescenţei se visează în ceasurile lor tainice de singurătate sau chiar in sporovăielile colegiale, oameni bravi şi curajoşi. Simt sălăşluind în ei, gata să irumpă la nevoie,­­dorinţa de a dovedi celor din jur că-s oameni bravi şi săritori. Ce vor fi visat, la ceasurile a­­dînci ale uneia din nopţile tre­cute ale acestui octombrie, elevii din internatul liceului din Călu­găreni ? Somnul era adine, în jur tihnă şi linişte, linişte. Deodată, strecurîndu-se pe sub uşi, prin crăpăturile geamurilor nările simţiră miros de lemn ars. Apoi au apărut zgomote şi chemări de alarmă. Au sărit băieţii în sus şi au cuprins imediat în rotirea gîndului şi a privirilor, brusc trezite, pericolul care venea tip­til. Ardea, nu departe de inter­nat, un patul din curtea sătea­nului Titel Preda. Ardea cu vîl­­vătăi care alunecau ucigaşe spre locuinţele şi agoniseala oame­nilor. Au sărit, aşa cum se aflau, în pijamale şi cămăşi de noapte. Nu se ştie cum au făcut rost de băieţi şi tirnăcoape şi­ voiniceş­­te s-au aruncat asupra flăcărilor. Cind au sosit la faţa locului autorităţile locale, peste 100 de elevi transformaţi in pompieri forţau limbile flăcărilor să bată în retragere. Pompierii au sosit si ei intr-un moment in care trinta dintre foc, curaj şi dăruire intrase în faza finală. Flăcările „zăceau“ la pămînt, fumegînd nevolnice printre vălătuci de aburi. ...Un moment de cumpănă în care curajul şi dăruirea unor bă­ieţi bravi s-au verificat din plin spre recunoştinţa şi admiraţia sătenilor din Călugăreni. RODICA ALMAŞU COMPLETAREA STUDIILOR DE STAT ALE COMUNIŞTILOR obiectiv important al organizaţiei de partid Un paragraf din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid dedicat îmbunătăţirii mun­cii politico-educative formulează sarcina organelor şi organizaţiilor de partid de a acţiona în direcţia completării studiilor de stat de către toţi comuniştii. Acest obiec­tiv este subsumat ideii creşterii competenţei membrilor de partid, ridicării necontenite a nivelului lor politic şi profesional. In multe locuri această sarcină a prins con­tururi încă de acum cîţiva ani. A­­vem în vedere experienţa pozitivă acumulată la comitetul comunal de partid VALEA ARGOVEI, realiză­rile obţinute în această direcţie.­­ Totul a pornit de la cerinţa esenţială a epocii, aceea de a lu­cra cu oameni bine pregătiţi, cu­noscători ai valorilor culturale na­ţionale şi universale, ai învăţătu­rii marxist-feniniste, ne spunea Mi­­h­ai Stănescu, secretarul comitetu­lui comunal de partid. In urma unui studiu atent am trecut în urmă cu patru ani de zile la orga­nizarea cursurilor fără frecvenţă la clasele V—VIII. La îndemnul bi­rourilor organizaţiilor­ de bază mulţi comunişti şi utecişti s-au în­scris la aceste cursuri. — Vă pot da eu cifra exactă, a intervenit directorul şcolii gene­rale, Petru Nastasia, de faţă la dis­cuţia noastră. La cursurile fără frecvenţă au fost cuprinşi 48 tova­răşi. Unii dintre ei au şi absolvit clasa VIII-a. Este vorba de preşe­dintele cooperativei agricole Siliş­tea, Iosif Neacşu, de secretarul co­mitetului de partid pe C.A.P. Ion Gh. Marin, de brigadierii Gheor­­ghe Drăgan, Florea Gavrilă, Nico­­lae Dumitrescu, Atila Burcuş şi alţii. Din cele spuse de interlocutorii noştri am reţinut un amănunt. Printre cei înscrişi la cursurile fără frecvenţă ale şcolii generale se află mai ales cadre cu munci de răs­pundere: şefi de echipă, brigadieri, conducători de unităţi, secretari de partid, gestionari, precum şi co­operatori fruntaşi. Inţelegînd nece­sitatea însuşirii cunoştinţelor de cultură generală „elevii“ din co­muna Valea Argovei au acţionat cu seriozitate, dovadă concludentă notele obţinute la examene, pasiu­nea cu care au studiat lecţiile din manuale. Interesantă este şi „contagiunea“ ce a cuprins un număr tot mai mare de comunişti şi utecişti. Văzînd că cei de la cursurile fără frecvenţă şi-au luat rolul în serios, foarte mulţi cooperatori şi mecanizatori s-au înscris la şcoală în această toamnă. La comitetul de partid pe comună există deja o evidenţă a membrilor de partid şi uteciştilor care îşi completează studiile de stat. Pe baza acesteia,­­într-o şedin­ţă a biroului comitetului comunal, se va analiza modul cum s-a înde­plinit această sarcină, măsurile ce trebuie luate de conducerea şcolii generale pentru ca „elevii“ să aibă la dispoziţie manuale, să beneficie­ze de consultaţii. Aşa stau lucrurile la Valea Ar­govei. Este o experienţă care poate stimula şi pe alţii în urmărirea a­­tentă a acestei sarcini trasate de conducerea partidului nostru. Sunt însă şi situaţii care impun măsuri la nivelul Inspectoratului şcolar judeţean. Iată despre ce e vorba. Am urmărit acelaşi obiectiv şi la FRASINET, comună învecinată cu Valea Argovei. După cum ne spu­nea P. Benone, secretarul comitetu­lui comunal de partid, s-a aflat de mult de iniţiativa valoroasă a celor din Valea Argovei. S-a organizat aici şi un studiu al posibilităţilor de înfiinţare a cursurilor fără frec­venţă la şcoala generală. Pe o listă sunt înscrise numele a 63 comunişti cu munci de răspundere din co­mună. Propunerea a fost înaintată Inspectoratului şcolar judeţean. Şi iată răspunsul : „Trebuie să exis­te garanţia din partea consiliului popular comunal că aceste cursuri vor funcţiona cel puţin 6 (şase) ani de zile. Numai cu această condiţie se pot crea cursuri fără frecvenţă la şcoala generală din localitate“. Fără îndoială o asemenea garan­ţie există. Primarul Emil Ghinea ne spunea că sunt posibilităţi: există cadre didactice, la şcoli este spaţiul necesar, numărul celor în­scrişi poate creşte şi mai mult, odată lucrurile urnite din loc. Co­mitetul comunal de partid a in­struit secretarii organizaţiilor de bază să acţioneze cu grijă pentru a determina cu­ mai mulţi membri de partid şi utecişti să se înscrie la completarea studiilor de stat. Nu formularea de pe o hîrtie poate ţine în loc realizarea unui obiec­tiv destul de important. Este ne­cesar ca cei de la nivelul comunei să insiste la Inspectoratul şcolar judeţean pentru a aproba cît mai repede înfiinţarea cursurilor fără frecvenţă la şcoala generală din Frăsinet. Iar Inspectoratul şcolar judeţean va trebui să-şi intensifice preocu­pările în vederea îndeplinirii întoc­mai şi în termenul stabilit a obiec­tivului cuprins în programul de măsuri adoptat la plenara lărgită a comitetului judeţean de partid din luna septembrie, îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cul­tural-educative presupune şi asigu­rarea tuturor condiţiilor pentru ca membrii de partid şi uteciştii, toţi oamenii muncii să-şi poată comple­ta studiile de cultură generală. M. PETREANU TELEVIZIUNE JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMULU­I 16.15 Deschiderea emisiunii.’ Hand­bal feminin : R.D.G. — Olanda — Tro­feul Carpaţi — transmisiune direc­tă de la Cluj 17.15 Timp şi anotimp în agricul­tură 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 Handbal feminin: România— Iugoslavia — Trofeul Carpaţi — trans­misiune directă de la Cluj. In pauză, ora 18.55 — 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 : Legile în atenţia opiniei pu­blice 20.25 „Nunta maramureşeană“ —■ reportaj 20.40 Antologie Charlie Chaplin 21.30 Interpretul săptămânii : Aida Moga­­ 21.45 Cadran internaţional 22,35 Virtuozi ai baletului. 22,55 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL I 20,00 Concert simfonic a­rcad­val­„George Enescu“ 21,15 Buletin de ştiri 21,20 Viaţa economică a Capitalei­: 21,40 Film serial: „Planeta gigan­ţilor“ JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul sâptămînii: Ca­mille S­aint-Saëns; 14,10 Busuioc şi trandafir — melodii populare; 15,00 Buletin de ştiri; 15,05 Tribuna radio; 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,16 Din înre­gistrările corului Municipiului Bucu­reşti; 16,30 Interpreţi de muzică populară; 18,50 Publicitate­a radio; 17,00 Antena tineretului; 17,08 Crnta Mihaela Mihai, Aamo Raninen şi Julio Iglesias; 18,00 Orele serii; 20,00 Tableta de seară; 20,05 Zece melo­dii preferate; 20,40 Melodii populare; 20,55 Ştiinţa la zi; 21,00 Revista şla­gărelor; 21,30 Duete vesele din ope­rete; 21,45 Piese concertante cu George Pantazi la ţambal; 22,00 Ra­diojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 Concert de seară; 22,55 Moment poetic; 23,00 Concert de seară (continuare); 24,00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14,00 Buletin de ştiri; 14,05 Muzică populară; 14,30 Ateneu; 15,00 Muzică uşoară; 15,20 Din muzica popoarelor; 15,30 Radio-şcoală; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,05 Mari in­terpreţi; 16,55 Sfatul medicului; 17,00 Buletin de ştiri; 17,05 Muzică popu­lară; 17,30 Dicţionar de literatură universală; 18,00 Publicitate-radio; 18,20 Pentru prietenii muzicii corale; 18,40 Cronica lirică de Teodora Al­­bescu; 19,00 Buletin de ştiri; 19,05 Melodii de estradă; 19,30 Cadran; 19,50 Noapte bună, copil; 20,00 Lu­crări de Leos Janacek şi Aurel Stroe; 20,45 Buletin de ştiri; 20,50 Cronica literară de Adrian Anghe­­lescu; 21,05 Antonio de Almeida; 22,00 Parada cântecului; 22,30 Un cărturar de seamă: Barbu Lăzăreanu; 22,50 Piese corale pe versuri de George Coşbuc; 23,00 Buletin de şti­ri; 23,05 Opera Orfeu de Monteverdi (fragmente); 23,45 Refrenele nop­ţii; 24,00 Muzică simfonică; 0,55— 1,00 Buletin de ştiri. VINERI 29 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6,00 Muzică şi actualităţi; 9,30 Me­moria pămintului românesc (reluare); 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Cîntece şi Jocuri populare din Banat; 10,30 Muzică uşoară; 10,45 Selecţiuni din opereta „Fantinitza“ de Suppé; 11,00 Buletin de ştiri; 11,05 Muzică popu­lară din R. P. D. Coreeană; 11,15 Pe teme juridice; 11,25 Cîntece patrioth­­ceee; 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 Muzică uşoară cu Marisa Sannna; 12,10 Rectal de operă Nicolae Herlea; 12,30 Intilni­re cu meloda populară şi interpretul preferat; 13,00 Radio­jurnal; 13,15 Avanpremieră cotidi­ană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL : 6,00—8,05 Program muzical de di­mineaţă; 8,05 Tot înainte 8,20 Poe­mul simfonic „,Acteon“ de Alfred Alessandrescu ; 9,00 Piese corale de Gheorghe Danga; 9,15 Opereta „Nea­­pole sub sărutul focului“ de Rascel (selecţiuni); 9,30 Buletin de ştiri; 9,35 Rapsozi populari; 10,00 Matineu teatral; 11,00 Caruselul melodiilor; 11,30 Balada pentru orchestră a com­­pozitorului turc Necil Kazim Akses ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Bu­letin de ştiri; 12,03 Avanpremieră co­tidiană; 12,15 Melodii lăutăreşti; 12,30 Muzică uşoară; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE . . • JOI 28 OCTOMBRIE Voievodul ţiganilor, ora 19.30: Tea­trul de Operetă Schimbul, ora 19,30: Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) Sus pe acoperiș în sac, ora 20: Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Studio) Play Strindberg, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra (Sala Schi­tu Măgureanu) Cher Antoine, ora 20: Teatrul da Comedie Gîlcevile din Chioggia, ora 19.30: Teatrul Giuleşti Vox Boema, ora 19.30: Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) Spargere la miezul nopţii, ora 19.30: Teatrul „Ion Vasilescu“ O poveste cu cîntec, ora 17 : Tea­trul „Ţăndărică“ (Sala Victoria) Cartea cu Apolodor, ora 17: Tea­trul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) N-a fost în zadar, ora 9,30: Teatrul „Ion Creangă“ Oameni care tac, ora 19,30: Teatrul Evreiesc de Stat Ansamblul de balet China cu­­ Concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul galben“, şi Baletul „Fata cu părul cărunt“, ora 19: ARIA (Sala Operei Românei CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata : Favorit (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 18 ; 18.15 ; 20.30) ; Melodia (9.15 ; 11.15; 13.30 ; 10 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Fuga : Capitol (9 ; 12.30 ; 16.15 ; 20) Voi sări din nou peste băltoace : Central (9.13 ; 11.30 ; 13.43 ; 16 ; 18.15; 20.30) . Fraţii Karamazov : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (13.30 ; 18 ; 20.15) . Povestirile lui Hoffmann : Unirea (15.30; 13; 20.30). Fraţii­­ Crîngaşi (15.30; 13 ; 20.15). Cromwell : Viitorul (16—19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (15.30 ; 18; 20.15). Așteptarea­­ Viran (15.30 ; 17.45 ; 20.15) . Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 0.15; 13.30; 16.15; 18.45; 21.15); Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Romanticii­­ Moșilor (15.30 ; 17.45; 70). „ Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45); Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.45; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.30 ; 16.15). Program de documentare în pre­mieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.15). Steaua de tinichea : București (8.45; 10.45 ; 12.45 ; 14.45 ; 16.45 ; 18 . 21) ; Excelsior (9 ; 11 15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30; 20.45); Gloria (9; 0.15; 13.30 ; 18; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.15 ; 13.30; 16 ; 18.15 ; 20.30). Săptămîna nebunilor : Buzeşti (15.45; 18 ; 20.15). Aeroportul : Griviţa (8.30 ; 11.15; 14.15 ; 17 . 20) ; Mioriţa (9 ; 12.15 ; 15.45; 19.15) ; Flamura (9 ; 12.30 ; 16; 19.30) . Brigada Diverse in alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9.21). Termen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). După vulpe : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30 ; 18 ; 20.15). Boxerul : Lira (15.30 ; 18 ; 20.15). Tick, Tick, Tick : Munca (16. 18 ; 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30). Hello, Dolly ! : Floreasca (15.30 ; 19) ; Aurora (9 . 12 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (15.38; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12;15 ; 15.45 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalu­lui Zbruev : Progresul (15.30 ; 18 . 20) . GIURGIU Bucureşti : Floarea soarelui Lumina : Aşteptară OLTENIŢA Flacăra : Sprijiniţi-l pe şerif S.N.C. : Esop URZICENI Pacea : O floare şi doi grădinari BUFTEA Libertăţii : Cortul roşu BOLINTIN Luceafărul : Facerea lumii STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore vremea continuă să se răcească. Cerul va­­ temporar noros, favorabil precipita­ţiilor slabe. Vînt potrivit din secto­rul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 1 şi 3 grade, iar maxi­ma între 8 şi 10 grade, în următoarele trei zile, vreme rece mai ales în prima parte a intervalu­lui. Cerul va fi temporar noros. Ploi de scurtă durată. Vînt potrivit. Tem­peratura în scădere la început, apoi în creştere. Ceaţă slabă dimineaţa. Cultura, care înglo­bează totalitatea feno­menelor sociale, ca produse cumulative ale cunoaşterii şi ca an­samblu al valorilor sintetice, este o dimen­siune fundamentală a societăţii noastre socia­liste angajată pe dru­mul făuririi unei civi­lizaţii multilateral dez­voltate. Trecerea la noua orînduire reclamă creşterea rolului fac­torului conştient, par­ticiparea activă a ma­selor şi a personalită­ţilor la creaţia istorică. Iată de ce constituirea noii noastre culturi socialiste este parte integrantă a procesului revoluţionar general în­ care rolul de conducă­tor aparţine partidului. Dezvoltarea culturală in socialism se face pe cale conştientă, prin revoluţia culturală care deschizînd larg porţile învăţămtntului de toa­te gradele întregului popor, oferind mase­lor liberul acces la cu­noaştere, creează pre­misele formării unui om nou, liber şi demn, plenar şi multilateral dezvoltat. Politica partidului no­­tiv, urmărind transfor­marea radicală a tu­turor structurilor exis­tenţei materiale şi spi­rituale în toate dimen­siunile şi implicaţiile sale, acordă aşadar , o importanţă majoră pro­cesului complex şi de durată al constituirii noii culturi, proces care se confundă cu însăşi formarea unei noi conştiinţe. Cristali­zarea acesteia în forme şi conţinuturi noi poli­tice, juridice, filozofice, morale, etice, ştiinţifice, artistice etc. necesită o fundamentare teoretică, o clarificare şi siste­matizare operată cu a­­jutorul metodologiei marxiste. Este ceea ce îşi propun autorii pre­­zentului volum ce în­mănunchează o serie de­ studii, analize ale unor probleme caracte­ristice pentru etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre. Principiul călăuzitor care dă lucrării o o­rientare ideologică u­­nitară este acela ex­pus în capitolul Va­loarea umanistă şi cul­turală a principiului privind rolul conducă­tor al partidului, sem­nat de prof. dr. do­cent Al. Tănase, care este şi coordonatorul volumului. Acest prin­cipal este însăşi condi­ţia fundamentală a con­struirii noii societăţi socialiste. Din cadrul unei ase­menea lucrări nu pu­tea lipsi încercarea de sintetizare a principa­lelor coordonate ale politicii noastre cultu­rale, cum sunt: valori­ficarea tradiţiilor na­ţionale, promovarea spi­ritului novator, stimu­larea cunoaşterii în toa­te domeniile lumii ma­teriale, ale societăţii şi gîndirii, dezvoltarea creaţiei, traducerea în viaţa societăţii a nă­zuinţelor civilizaţiei, transformarea valorilor culturale în bunuri de civilizaţie. Un studiu separat se referă la u­­nele aspecte ale valo­rificării moştenirii cul­turale. Abordind problema continuităţii şi disconti­nuităţii in dezvoltarea culturii socialiste, auto­rul demonstrează nece­sitatea aplicării unor criterii ferme, marxiste, în analiza procesului de reinterpretare şi reinte­grare a autenticelor valori din trecut în sistemul valorilor socia­liste. Relaţia democraţie— cultură este privită ca un­ proces dialectic complex ce se mani­festă în toate domeniile de activitate: econo­mic, politic, social şi spiritual. Faptul că so­cialismul ridică pe o treaptă calitativ supe­rioară sistemul de va­lori spirituale ale u­­manităţii înseamnă că democraţia socialistă se transformă dintr-un fapt politic într-un fapt de civilizaţie, de cul­tură, iar cei doi ter­meni formează o ade­vărată osmoză. Unele aspecte ale pro­cesului de integrare socială, cum sunt feno­menele de socializare şi inculturaţie, sunt a­­bordate teoretic in ca­drul mai larg al acti­vităţii culturale efec­tive, cultura fiind con­siderată prin funcţia ei formativ-educativă. Factor activ in pro­gresul unei naţiuni, ştiinţa, ca una din componentele culturii, are un rol precumpă­nitor, ea fiind legată direct de sfera produc­ţiei materiale. Aşadar, ştiinţa, în cadrul dina­micii societăţii socialis­te, are un loc prepon­derent, rolul ei fiind, covirşitor în construi­rea noii baze mate­riale. Alte studii abordează problema sistemului de valori, acordîndu-se o mare importanţă as­pectelor legate de mu­taţiile, de restructură­rile ce au loc în ca­drul unui domeniu, sau de schimbările de ra­porturi în sistemul ge­neral de valori. Siste­mul de valori este pri­vit din punct de ve­dere dialectic ca un sis­tem dinamic deschis, in care mutaţiile sur­vin în funcţie de idea­lurile şi cerinţele e­­pocii. Un capitol a­­parte se ocupă de re­laţia dintre etic şi es­tetic, care evidenţiază sensul etic al artei so­cialiste. Cuprinzînd reziltatele parţiale ale unor cer­cetări ştiinţifice, volu­mul este deosebit de v­aloros prin faptul că abordează şi încearcă să clarifice aspecte şi probleme foarte actua­le ale culturii noastre în spiritul recentelor documente de partid referitoare la activita­tea ideologică şi cul­­tural-educativă. MIHAI ELIN Cultura şi socialismul STEAGUL ROŞU Măiestrie in „FIER FORJAT" O şcoală cue adevărat frumoasă am văzut la Belciugatele. Gospo­darii comunei şi-au dat toată si­linţa ca să facă din acest lăcaş un obiectiv demn de admirat. Placată în marmoroc, cu alei pietruite şi brazde de flori, cu un gard măiestrit lucrat din fier forjat, clădirea şcolii generale a­­trage de departe privirea dru­meţului. „Ceea ce vedeţi aici este opera copiilor, ne spunea primarul co­munei. Anul trecut, la orele de practică elevii, îndrumaţi de di­rectorul şcolii Ştefan Mocanu au lucrat gardul pe care îl vedeţi. Valoarea lui? Peste 55.000 lei. A­­cum, din resurse locale am tre­cut la construirea unor ateliere şcolare cu profil mecanic, de croitorie şi menaj.“ La realizarea acestor ateliere, aşa cum preciza secretarul co­mitetului comunal de partid, Gheorghe Pădure, vor fi mobili­zaţi cetăţenii comunei, părinţi şi elevi, obiectivul ridicat fiind ne­cesar pentru pregătirea temeinică a tinerei generaţii, pentru sădi­rea în sufletele copiilor a dra­gostei faţă de muncă, faţă de pa­tria noastră socialistă. I­ntr-un interviu acordat ziarului nostru, regizorul şi directorul de teatru Nicolae Frunzetti îşi mărturisea preferinţa pentru spec­tacolul de revistă de mare monta­re. „Paradisul revistei“, pus în scenă de domnia sa, spectacol care s-a bucurat de un mare succes în turneul întreprins în Israel, con­firmă această preferinţă. „Succesul formidabil al spectacolului „Para­disul revistei“, „Triumful specta­colului „Paradisul revistei“, „Pre­miera unui spectacol neobişnuit“ — titlurile cronicilor din ziare israeliene — dovedesc cu prisosin­ţă realitatea succesului despre care vorbeam, datorat în mare parte tocmai acestui apetit pentru iparea montare, atît de proprie revistei, spectacolului de fast, lumină şi veselie pe care aceasta îl presu­pune. Spectatorii bucureşteni au avut la rîndu-le, ocazia să constate că acest succes în străinătate nu este întîmplător. Premiera de la Sala Palatului, desfăşurată în faţa unui public care a luat realmente cu „asalt“ eleganţa şi prestigioasa sală, s-a bucurat de un succes ne­obişnuit, chiar pentru un gen de spectacol atît de popular, atît de gustat de public. De la acel „De la Bach la Tom Jones", teatrul „Vasilescu" nu a mai venit în faţa spectatorilor cu o revistă atît de bine pusă la punct, atît de an­trenantă, o veritabilă baie de ritm şi culoare, care încîntă ochiul şi care obligă cronicarul la... clemen­ţă pentru părţile mai puţin reuşite ale spectacolului. De altfel, dacă este adevărat că în orice gen de artă publicul este suveran, judecata sa de va­loare — cea mai importantă, afir­maţia este cu atît mai valabilă cind se referă la un spectacol cu un caracter atît de popular. Or, la Sala Palatului, la final, cortina s-a ridicat de opt ori, artiştii au fost ovaţionaţi — şi ce bucurie mai mare pentru un teatru şi pentru cei care îl susţin, decît o reuşită? Noi, obiectivi cum se cuvine a fi un cronicar, vom începe însă cu... lipsurile, poate şi pentru că sunt mai puţine : spectacolul a fost pre­gătit pentru turneul în străinătate ; odată întors acasă și prezentat pu­blicului românesc, el trebuia să su­fere cîteva modificări în sensul ac­tualizării satirei — de ce nu, în sensul adîncirii ei, creșterii coefi­cientului de aciditate. Momentele­­cuplet de actualitate ar putea fi mai multe, cu atît mai mult cu cît — alături de balet­e— ele sînt punctul forte al spectacolului, la care participarea publicului este masivă şi entuziastă. Apoi, alături de numere de adevărată virtuozi­tate, care „sună“ ca un ceasornic, sînt şi prezenţe care dovedesc o pregătire mai puţin minuţioasă, prezenţe care apar sub nivelul cu care ne-au obişnuit: cazul inter­pretului de muzică uşoară Dorin Anastasiu. Lunga sa absenţă de pe o nouă premieră la teatrul „Ion Vasiieseu" PARADISUL REVISTEI scerta unui teatru profesionist pe scena unui teatru profesionist se resimte în calitatea interpretării. Lucru cu atît mai neplăcut, cu cît în genere ceea ce caracterizează „Paradisul revistei“ este tocmai profesionalismul, seriozitatea mun­cii artiştilor, atît a soliştilor cît şi a corpului de balet. Constatare de zece ori plăcută ,pentru că prea adesea asistăm — chiar la teatrul „Vasilescu“ — la montări defici­tare sub acest raport la inexacti­tăţi, în ansamblu inadmisibile în revistă. De data aceasta, în mare parte, aceste deficienţe au dispărut. Por­nind de la titlul „ „Paradisul re­vistei“ — spectacolul se doreşte a fi o demonstraţie a acestui... para­dis. Fast, lumină, dans şi muzică. Cu toate că nu se obişnuieşte — dar nu se obişnuieşte nici să începi cu lipsurile — vom începe prin a lăuda, cu toată gura, cum se spu­ne, baletul şi pe maestra sa Sul­tana Tismănaru, pentru inventivi­tatea, eleganţa şi larga paletă te­matică a dansurilor prezentate. Suita coregrafică „în jurul lumii“, cu dansul acrobatic clasic chinez, desăvîrşit interpretat de Milly Paul, Nelu Dumitrescu şi Liviu Borşan, sau momentul de dans sudanez cu­les şi interpretat de Silvia Catană, ca şi finalul dansului românesc, în superbe costume populare, au fost veritabile momente de artă. Ne-a plăcut de asemenea dansul „Hoţul de maşini“ — Sandu Fayer, Crina Comănescu, Silviu Găbrie —, ne-a plăcut mai ales omogenizarea an­samblului, precizia execuţiei şi ele­ganţa tablourilor, cu adevărat fas­tuoase. Fără îndoială, vedeta spectacolu­lui a fost N. Stroe. Excelentul nos­tru comedian, reapărînd în faţa publicului după o lungă absenţă, a cucerit laurii unui mare succes. Stroe demonstrează că toate cali­tăţile care l-au impus ca pe una dintre primele vedete ale revistei sunt intacte. Vervă, fantezie, impro­vizaţie şi fler la public, ascuţit şi... tradiţional spirit critic. De altfel, artistul a făcut un fel de antologie a cupletului şi a forţei sale satiri­ce, amintind cupletul politic al lui C. Tănase, cupletul-şansonetă, care l-au impus ani de zile în urmă pe Stroe alături de neuitatul său par­tener Vasilache. Intrînd în actuali­tate, Stroe ne-a oferit de altfel o „mostră“ provocînd hohotele de rîs ale sălii cu cupletul „Brambura“, care satirizează tinerii pierde-vară Alături de Stroe, amintim neapă­rat pe excelentul profesionist care este Horia Şerbănescu — plin de umor sănătos şi de vervă, aruncînd în permanenţă cîte un „clenci“ pu­blicului. Sceneta „La maternitate“, interpretată alături de Ciupi Ră­­dulescu (care a obţinut la rindu-i succes cu cupletul „Ah, I.T.B.-ul“ şi Rolanda Cămin a fost unul din momentele de vîrf ale spectacolu­lui. Ne face o mare plăcere să subliniem lipsa vulgarităţilor în a­­cest spectacol, atmosfera sa de voie bună plină de bun simţ. Ea a fost întregită de participarea soliştilor de muzică uşoară de mult cunos­cuţi şi îndrăgiţi de public — Dori­na Drăghici (care a „scuturat de praf“ o admirabilă melodie a lui Ion Vasilescu, şlagăr acum treizeci de ani, „în micul orăşel“), Nicolae Niţescu şi Lucky Marinescu. Des­pre Dorin Anastasiu am scris — cu regret, pentru că tînărul inter­pret este realmente înzestrat. Conducătorul formaţiei orches­trale, Valentin Grigorescu, a fost numit în Israel „trompeta de aur“ — epitet la care subscriem, adău­gind că decorurile şi întreaga con­cepţie scenică a spectacolului, apar­­ţinînd lui Igor Shakun, sînt o a­­devărată încîntare. Concluzia ? S-o spunem cu... cu­raj : nu pierdeţi „Paradisul revis­tei“. Este unul din cele mai bune spectacole revuistice văzute la Bucureşti în ultimii ani. SMARANDA JELESCU Actualitatea unor gazete de perete Spanţov, Chise­lei, Mînăstirea... Trei comune, trei gazete de perete ale comitetelor co­munale de partid şi ale consiliilor po­pulare comunale. Ce ar trebui să con­ţină aceste gazete, ce ar trebui să co­munice aceste ga­zete ? Nici spaţiul şi nici caracterul acestei note nu se pretează la o rela­tare mai amplă a rolului acestor ga­zete de perete. E­­senţial este însă că ele trebuie să relateze cele mai importante eve­nimente din viaţa comunei, să menţi­nă un permanent dialog cu cetăţenii din localitate. Cum se achită de aceste sarcini gazetele amintite mai sus ? Atît la Spanţov cît şi la Chiselet şi la Mî­năstirea aspectul general este aproa­pe acelaşi­­ articole vechi, probleme de­păşite de timp. Singura gazetă ceva mai actuală este cea din Chiselet, NOTE care consemnează... „Ziua recoltei“. La Mînăstirea, gazeta de perete denotă oarecari cău­tări ale colectivu­lui, interesul de a face o caricatură, de a scrie un ar­ticol atractiv. Dar, din păcate, artico­lele nu au mai fost reîmprospătate din luna august. Cam acelaşi lucru se poate spune şi des­pre gazeta din Span­i­ţov. Poate că tovarăşii care se ocupă de redactarea lor nu știu că nu este nea­părat necesar să schimbi la o dată fixă întreaga gaze­tă, ci că pot fi pu­blicate operativ, li­nele materiale fie cu caracter de în­drumare care să se refere la anumite e­­venimente, fie cu caracter critic în care să se ceară măsuri urgente pen­tru înlăturarea lor. Numai aşa aceste gazete ar deveni într-adevăr oglin­da comunei, un sprijin preţios în activitatea comite­telor locale de par­tid, în activitatea consiliilor populare, numai aşa ele ar putea fi urmărite cu interes de că­tre populaţia din comună. L. F. Marele premiu al Festivalului „Maurizio 1971“ acordat filmului românesc „Anotimpul mireselor" în localitatea Orvieto, din Italia s-a încheiaţi recent cea de-a doua ediţie «la Festiva­lului internaţional al fil­mului, consacrat artelor populare şi meşteşugurilor tradiţionale — confruntare cinematografică la care au participat 20 de ţări, prin­tre care şi România. Ma­rele premiu al festivalului „Maurizio 1970“ a fost atri­buit filmului „Anotimpul mireselor“, al regizorului Alecu Croitoru, pentru mo­dul original de exprimare prin intermediul cinemato­grafului a unor aspecte pri­vind arta populară româ­nească. Filmului i-a fost, de asemenea ,acordat premiul „Victoria“ al Institutului de studii cinematografice de la Florenţa, pentru scenariu şi regie. Barul bufetului din Daia ÎNTREPRINDEREA CANAL, APĂ BUCUREȘTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT • — mecanici auto — pompagii — fochişti — şoferi — electricieni întreţinere — muncitori necalificaţi — dactilografe Informaţii suplimentare se pot obţine : ICAB — Gos­podăria Canalizări — str. Fîntînica nr. 39 sector 3 telefon 35.06.50 interior 94 ■—■ tramvai 14. FABRICA DE CĂRĂMIZI URZICENI, JUDEȚUL ILFOV Angajează urgent 2 (doi) strungari categoria V—VI. Sa­larizarea conform HCM Nr. 914/1968.

Next