Steagul Roşu, octombrie 1971 (Anul 23, nr. 6922-6948)
1971-10-28 / nr. 6945
BLOC-NOTES Curajul se verifică in momente de cumpănă Băieţii, aflaţi pe pragul adolescenţei se visează în ceasurile lor tainice de singurătate sau chiar in sporovăielile colegiale, oameni bravi şi curajoşi. Simt sălăşluind în ei, gata să irumpă la nevoie,dorinţa de a dovedi celor din jur că-s oameni bravi şi săritori. Ce vor fi visat, la ceasurile adînci ale uneia din nopţile trecute ale acestui octombrie, elevii din internatul liceului din Călugăreni ? Somnul era adine, în jur tihnă şi linişte, linişte. Deodată, strecurîndu-se pe sub uşi, prin crăpăturile geamurilor nările simţiră miros de lemn ars. Apoi au apărut zgomote şi chemări de alarmă. Au sărit băieţii în sus şi au cuprins imediat în rotirea gîndului şi a privirilor, brusc trezite, pericolul care venea tiptil. Ardea, nu departe de internat, un patul din curtea săteanului Titel Preda. Ardea cu vîlvătăi care alunecau ucigaşe spre locuinţele şi agoniseala oamenilor. Au sărit, aşa cum se aflau, în pijamale şi cămăşi de noapte. Nu se ştie cum au făcut rost de băieţi şi tirnăcoape şi voiniceşte s-au aruncat asupra flăcărilor. Cind au sosit la faţa locului autorităţile locale, peste 100 de elevi transformaţi in pompieri forţau limbile flăcărilor să bată în retragere. Pompierii au sosit si ei intr-un moment in care trinta dintre foc, curaj şi dăruire intrase în faza finală. Flăcările „zăceau“ la pămînt, fumegînd nevolnice printre vălătuci de aburi. ...Un moment de cumpănă în care curajul şi dăruirea unor băieţi bravi s-au verificat din plin spre recunoştinţa şi admiraţia sătenilor din Călugăreni. RODICA ALMAŞU COMPLETAREA STUDIILOR DE STAT ALE COMUNIŞTILOR obiectiv important al organizaţiei de partid Un paragraf din programul de măsuri al Comitetului judeţean de partid dedicat îmbunătăţirii muncii politico-educative formulează sarcina organelor şi organizaţiilor de partid de a acţiona în direcţia completării studiilor de stat de către toţi comuniştii. Acest obiectiv este subsumat ideii creşterii competenţei membrilor de partid, ridicării necontenite a nivelului lor politic şi profesional. In multe locuri această sarcină a prins contururi încă de acum cîţiva ani. Avem în vedere experienţa pozitivă acumulată la comitetul comunal de partid VALEA ARGOVEI, realizările obţinute în această direcţie. Totul a pornit de la cerinţa esenţială a epocii, aceea de a lucra cu oameni bine pregătiţi, cunoscători ai valorilor culturale naţionale şi universale, ai învăţăturii marxist-feniniste, ne spunea Mihai Stănescu, secretarul comitetului comunal de partid. In urma unui studiu atent am trecut în urmă cu patru ani de zile la organizarea cursurilor fără frecvenţă la clasele V—VIII. La îndemnul birourilor organizaţiilor de bază mulţi comunişti şi utecişti s-au înscris la aceste cursuri. — Vă pot da eu cifra exactă, a intervenit directorul şcolii generale, Petru Nastasia, de faţă la discuţia noastră. La cursurile fără frecvenţă au fost cuprinşi 48 tovarăşi. Unii dintre ei au şi absolvit clasa VIII-a. Este vorba de preşedintele cooperativei agricole Siliştea, Iosif Neacşu, de secretarul comitetului de partid pe C.A.P. Ion Gh. Marin, de brigadierii Gheorghe Drăgan, Florea Gavrilă, Nicolae Dumitrescu, Atila Burcuş şi alţii. Din cele spuse de interlocutorii noştri am reţinut un amănunt. Printre cei înscrişi la cursurile fără frecvenţă ale şcolii generale se află mai ales cadre cu munci de răspundere: şefi de echipă, brigadieri, conducători de unităţi, secretari de partid, gestionari, precum şi cooperatori fruntaşi. Inţelegînd necesitatea însuşirii cunoştinţelor de cultură generală „elevii“ din comuna Valea Argovei au acţionat cu seriozitate, dovadă concludentă notele obţinute la examene, pasiunea cu care au studiat lecţiile din manuale. Interesantă este şi „contagiunea“ ce a cuprins un număr tot mai mare de comunişti şi utecişti. Văzînd că cei de la cursurile fără frecvenţă şi-au luat rolul în serios, foarte mulţi cooperatori şi mecanizatori s-au înscris la şcoală în această toamnă. La comitetul de partid pe comună există deja o evidenţă a membrilor de partid şi uteciştilor care îşi completează studiile de stat. Pe baza acesteia,într-o şedinţă a biroului comitetului comunal, se va analiza modul cum s-a îndeplinit această sarcină, măsurile ce trebuie luate de conducerea şcolii generale pentru ca „elevii“ să aibă la dispoziţie manuale, să beneficieze de consultaţii. Aşa stau lucrurile la Valea Argovei. Este o experienţă care poate stimula şi pe alţii în urmărirea atentă a acestei sarcini trasate de conducerea partidului nostru. Sunt însă şi situaţii care impun măsuri la nivelul Inspectoratului şcolar judeţean. Iată despre ce e vorba. Am urmărit acelaşi obiectiv şi la FRASINET, comună învecinată cu Valea Argovei. După cum ne spunea P. Benone, secretarul comitetului comunal de partid, s-a aflat de mult de iniţiativa valoroasă a celor din Valea Argovei. S-a organizat aici şi un studiu al posibilităţilor de înfiinţare a cursurilor fără frecvenţă la şcoala generală. Pe o listă sunt înscrise numele a 63 comunişti cu munci de răspundere din comună. Propunerea a fost înaintată Inspectoratului şcolar judeţean. Şi iată răspunsul : „Trebuie să existe garanţia din partea consiliului popular comunal că aceste cursuri vor funcţiona cel puţin 6 (şase) ani de zile. Numai cu această condiţie se pot crea cursuri fără frecvenţă la şcoala generală din localitate“. Fără îndoială o asemenea garanţie există. Primarul Emil Ghinea ne spunea că sunt posibilităţi: există cadre didactice, la şcoli este spaţiul necesar, numărul celor înscrişi poate creşte şi mai mult, odată lucrurile urnite din loc. Comitetul comunal de partid a instruit secretarii organizaţiilor de bază să acţioneze cu grijă pentru a determina cu mai mulţi membri de partid şi utecişti să se înscrie la completarea studiilor de stat. Nu formularea de pe o hîrtie poate ţine în loc realizarea unui obiectiv destul de important. Este necesar ca cei de la nivelul comunei să insiste la Inspectoratul şcolar judeţean pentru a aproba cît mai repede înfiinţarea cursurilor fără frecvenţă la şcoala generală din Frăsinet. Iar Inspectoratul şcolar judeţean va trebui să-şi intensifice preocupările în vederea îndeplinirii întocmai şi în termenul stabilit a obiectivului cuprins în programul de măsuri adoptat la plenara lărgită a comitetului judeţean de partid din luna septembrie, îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative presupune şi asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca membrii de partid şi uteciştii, toţi oamenii muncii să-şi poată completa studiile de cultură generală. M. PETREANU TELEVIZIUNE JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMULUI 16.15 Deschiderea emisiunii.’ Handbal feminin : R.D.G. — Olanda — Trofeul Carpaţi — transmisiune directă de la Cluj 17.15 Timp şi anotimp în agricultură 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 Handbal feminin: România— Iugoslavia — Trofeul Carpaţi — transmisiune directă de la Cluj. In pauză, ora 18.55 — 1001 de seri 19.30 Telejurnalul de seară 20.10 : Legile în atenţia opiniei publice 20.25 „Nunta maramureşeană“ —■ reportaj 20.40 Antologie Charlie Chaplin 21.30 Interpretul săptămânii : Aida Moga 21.45 Cadran internaţional 22,35 Virtuozi ai baletului. 22,55 Telejurnalul de noapte. PROGRAMUL I 20,00 Concert simfonic arcadval„George Enescu“ 21,15 Buletin de ştiri 21,20 Viaţa economică a Capitalei: 21,40 Film serial: „Planeta giganţilor“ JOI 28 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 14,00 Compozitorul sâptămînii: Camille Saint-Saëns; 14,10 Busuioc şi trandafir — melodii populare; 15,00 Buletin de ştiri; 15,05 Tribuna radio; 15,25 Pagini vocale şi orchestrale din muzica de estradă; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier; 16,16 Din înregistrările corului Municipiului Bucureşti; 16,30 Interpreţi de muzică populară; 18,50 Publicitatea radio; 17,00 Antena tineretului; 17,08 Crnta Mihaela Mihai, Aamo Raninen şi Julio Iglesias; 18,00 Orele serii; 20,00 Tableta de seară; 20,05 Zece melodii preferate; 20,40 Melodii populare; 20,55 Ştiinţa la zi; 21,00 Revista şlagărelor; 21,30 Duete vesele din operete; 21,45 Piese concertante cu George Pantazi la ţambal; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22,30 Concert de seară; 22,55 Moment poetic; 23,00 Concert de seară (continuare); 24,00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL : 14,00 Buletin de ştiri; 14,05 Muzică populară; 14,30 Ateneu; 15,00 Muzică uşoară; 15,20 Din muzica popoarelor; 15,30 Radio-şcoală; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,05 Mari interpreţi; 16,55 Sfatul medicului; 17,00 Buletin de ştiri; 17,05 Muzică populară; 17,30 Dicţionar de literatură universală; 18,00 Publicitate-radio; 18,20 Pentru prietenii muzicii corale; 18,40 Cronica lirică de Teodora Albescu; 19,00 Buletin de ştiri; 19,05 Melodii de estradă; 19,30 Cadran; 19,50 Noapte bună, copil; 20,00 Lucrări de Leos Janacek şi Aurel Stroe; 20,45 Buletin de ştiri; 20,50 Cronica literară de Adrian Anghelescu; 21,05 Antonio de Almeida; 22,00 Parada cântecului; 22,30 Un cărturar de seamă: Barbu Lăzăreanu; 22,50 Piese corale pe versuri de George Coşbuc; 23,00 Buletin de ştiri; 23,05 Opera Orfeu de Monteverdi (fragmente); 23,45 Refrenele nopţii; 24,00 Muzică simfonică; 0,55— 1,00 Buletin de ştiri. VINERI 29 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6,00 Muzică şi actualităţi; 9,30 Memoria pămintului românesc (reluare); 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05 Cîntece şi Jocuri populare din Banat; 10,30 Muzică uşoară; 10,45 Selecţiuni din opereta „Fantinitza“ de Suppé; 11,00 Buletin de ştiri; 11,05 Muzică populară din R. P. D. Coreeană; 11,15 Pe teme juridice; 11,25 Cîntece patriothceee; 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 Muzică uşoară cu Marisa Sannna; 12,10 Rectal de operă Nicolae Herlea; 12,30 Intilnire cu meloda populară şi interpretul preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Avanpremieră cotidiană ; 13,27 Cîntecul e pretutindeni. PROGRAMUL : 6,00—8,05 Program muzical de dimineaţă; 8,05 Tot înainte 8,20 Poemul simfonic „,Acteon“ de Alfred Alessandrescu ; 9,00 Piese corale de Gheorghe Danga; 9,15 Opereta „Neapole sub sărutul focului“ de Rascel (selecţiuni); 9,30 Buletin de ştiri; 9,35 Rapsozi populari; 10,00 Matineu teatral; 11,00 Caruselul melodiilor; 11,30 Balada pentru orchestră a compozitorului turc Necil Kazim Akses ; 11,55 Ştiinţa la zi ; 12,00 Buletin de ştiri; 12,03 Avanpremieră cotidiană; 12,15 Melodii lăutăreşti; 12,30 Muzică uşoară; 13,00 Radiojurnal; 13,15 Varietăţi muzicale. TEATRE . . • JOI 28 OCTOMBRIE Voievodul ţiganilor, ora 19.30: Teatrul de Operetă Schimbul, ora 19,30: Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Magheru) Sus pe acoperiș în sac, ora 20: Teatrul ,,C. I. Nottara“ (Sala Studio) Play Strindberg, ora 20: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra (Sala Schitu Măgureanu) Cher Antoine, ora 20: Teatrul da Comedie Gîlcevile din Chioggia, ora 19.30: Teatrul Giuleşti Vox Boema, ora 19.30: Teatrul ,,C. Tănase“ (Sala Savoy) Spargere la miezul nopţii, ora 19.30: Teatrul „Ion Vasilescu“ O poveste cu cîntec, ora 17 : Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Victoria) Cartea cu Apolodor, ora 17: Teatrul „Ţăndărică“ (Sala Academiei) N-a fost în zadar, ora 9,30: Teatrul „Ion Creangă“ Oameni care tac, ora 19,30: Teatrul Evreiesc de Stat Ansamblul de balet China cu Concertul pentru pian şi orchestră „Fluviul galben“, şi Baletul „Fata cu părul cărunt“, ora 19: ARIA (Sala Operei Românei CINEMATOGRAFE N-am cintat niciodată pentru tata : Favorit (9.15 ; 11.30 ; 13.45 ; 18 ; 18.15 ; 20.30) ; Melodia (9.15 ; 11.15; 13.30 ; 10 ; 18.15 ; 20.30) ; Modern (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.15 ; 20.30). Fuga : Capitol (9 ; 12.30 ; 16.15 ; 20) Voi sări din nou peste băltoace : Central (9.13 ; 11.30 ; 13.43 ; 16 ; 18.15; 20.30) . Fraţii Karamazov : Doina (19). Lampa lui Aladin : Doina (11.30; 13.45 ; 16). Motodrama : Flacăra (13.30 ; 18 ; 20.15) . Povestirile lui Hoffmann : Unirea (15.30; 13; 20.30). Fraţii Crîngaşi (15.30; 13 ; 20.15). Cromwell : Viitorul (16—19) ; Arta (16 ; 19.30). Asediul : Cosmos (15.30 ; 18; 20.15). Așteptarea Viran (15.30 ; 17.45 ; 20.15) . Marele premiu : Patria (9.30 ; 13; 16.30 ; 20). Timpul berzelor : Drumul Sării (15.30 ; 17.45 ; 20). Floarea de cactus : Scala (9; 0.15; 13.30; 16.15; 18.45; 21.15); Festival (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Romanticii Moșilor (15.30 ; 17.45; 70). „ Ritmuri spaniole : Luceafărul (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 21); Feroviar (9 ; 11.15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30 ; 20.45); Simon Bolivar : Victoria (8.30 ; 10.45; 13; 15.30 ; 18 ; 20 30). Parada circului : Timpuri Noi (9.15; 11 ; 12.45 ; 14.30 ; 16.15). Program de documentare în premieră : Timpuri Noi (18.30 ; 20.15). Steaua de tinichea : București (8.45; 10.45 ; 12.45 ; 14.45 ; 16.45 ; 18 . 21) ; Excelsior (9 ; 11 15 ; 13.30 ; 16 ; 18.30; 20.45); Gloria (9; 0.15; 13.30 ; 18; 18.15 ; 20.30) ; Tomis (9; 11.15 ; 13.30; 16 ; 18.15 ; 20.30). Săptămîna nebunilor : Buzeşti (15.45; 18 ; 20.15). Aeroportul : Griviţa (8.30 ; 11.15; 14.15 ; 17 . 20) ; Mioriţa (9 ; 12.15 ; 15.45; 19.15) ; Flamura (9 ; 12.30 ; 16; 19.30) . Brigada Diverse in alertă : Pacea (15.45; 18 . 20). Omul orchestră : Lumina (9.21). Termen : înfrăţirea între popoare (15.30 ; 17.45 ; 20). După vulpe : Bucegi (15.45; 18; 20.15); Giuleşti (15.30 ; 18 ; 20.15). Boxerul : Lira (15.30 ; 18 ; 20.15). Tick, Tick, Tick : Munca (16. 18 ; 20). Haiducii lui Şaptecai : Laromet (15.30 ; 17.30 ; 20.30). Hello, Dolly ! : Floreasca (15.30 ; 19) ; Aurora (9 . 12 ; 16; 19.30). Şansa : Rahova (15.30 ; 18 ; 20.15). Greşeala fatală : Ferentari (15.38; 17.45 ; 20). O floare şi doi grădinari : Volga (9 ; 12;15 ; 15.45 ; 19.15). Cele şapte logodnice ale caporalului Zbruev : Progresul (15.30 ; 18 . 20) . GIURGIU Bucureşti : Floarea soarelui Lumina : Aşteptară OLTENIŢA Flacăra : Sprijiniţi-l pe şerif S.N.C. : Esop URZICENI Pacea : O floare şi doi grădinari BUFTEA Libertăţii : Cortul roşu BOLINTIN Luceafărul : Facerea lumii STAREA TIMPULUI Institutul meteorologic comunică : In următoarele 24 de ore vremea continuă să se răcească. Cerul va temporar noros, favorabil precipitaţiilor slabe. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 1 şi 3 grade, iar maxima între 8 şi 10 grade, în următoarele trei zile, vreme rece mai ales în prima parte a intervalului. Cerul va fi temporar noros. Ploi de scurtă durată. Vînt potrivit. Temperatura în scădere la început, apoi în creştere. Ceaţă slabă dimineaţa. Cultura, care înglobează totalitatea fenomenelor sociale, ca produse cumulative ale cunoaşterii şi ca ansamblu al valorilor sintetice, este o dimensiune fundamentală a societăţii noastre socialiste angajată pe drumul făuririi unei civilizaţii multilateral dezvoltate. Trecerea la noua orînduire reclamă creşterea rolului factorului conştient, participarea activă a maselor şi a personalităţilor la creaţia istorică. Iată de ce constituirea noii noastre culturi socialiste este parte integrantă a procesului revoluţionar general în care rolul de conducător aparţine partidului. Dezvoltarea culturală in socialism se face pe cale conştientă, prin revoluţia culturală care deschizînd larg porţile învăţămtntului de toate gradele întregului popor, oferind maselor liberul acces la cunoaştere, creează premisele formării unui om nou, liber şi demn, plenar şi multilateral dezvoltat. Politica partidului notiv, urmărind transformarea radicală a tuturor structurilor existenţei materiale şi spirituale în toate dimensiunile şi implicaţiile sale, acordă aşadar , o importanţă majoră procesului complex şi de durată al constituirii noii culturi, proces care se confundă cu însăşi formarea unei noi conştiinţe. Cristalizarea acesteia în forme şi conţinuturi noi politice, juridice, filozofice, morale, etice, ştiinţifice, artistice etc. necesită o fundamentare teoretică, o clarificare şi sistematizare operată cu ajutorul metodologiei marxiste. Este ceea ce îşi propun autorii prezentului volum ce înmănunchează o serie de studii, analize ale unor probleme caracteristice pentru etapa actuală de dezvoltare a societăţii noastre. Principiul călăuzitor care dă lucrării o orientare ideologică unitară este acela expus în capitolul Valoarea umanistă şi culturală a principiului privind rolul conducător al partidului, semnat de prof. dr. docent Al. Tănase, care este şi coordonatorul volumului. Acest principal este însăşi condiţia fundamentală a construirii noii societăţi socialiste. Din cadrul unei asemenea lucrări nu putea lipsi încercarea de sintetizare a principalelor coordonate ale politicii noastre culturale, cum sunt: valorificarea tradiţiilor naţionale, promovarea spiritului novator, stimularea cunoaşterii în toate domeniile lumii materiale, ale societăţii şi gîndirii, dezvoltarea creaţiei, traducerea în viaţa societăţii a năzuinţelor civilizaţiei, transformarea valorilor culturale în bunuri de civilizaţie. Un studiu separat se referă la unele aspecte ale valorificării moştenirii culturale. Abordind problema continuităţii şi discontinuităţii in dezvoltarea culturii socialiste, autorul demonstrează necesitatea aplicării unor criterii ferme, marxiste, în analiza procesului de reinterpretare şi reintegrare a autenticelor valori din trecut în sistemul valorilor socialiste. Relaţia democraţie— cultură este privită ca un proces dialectic complex ce se manifestă în toate domeniile de activitate: economic, politic, social şi spiritual. Faptul că socialismul ridică pe o treaptă calitativ superioară sistemul de valori spirituale ale umanităţii înseamnă că democraţia socialistă se transformă dintr-un fapt politic într-un fapt de civilizaţie, de cultură, iar cei doi termeni formează o adevărată osmoză. Unele aspecte ale procesului de integrare socială, cum sunt fenomenele de socializare şi inculturaţie, sunt abordate teoretic in cadrul mai larg al activităţii culturale efective, cultura fiind considerată prin funcţia ei formativ-educativă. Factor activ in progresul unei naţiuni, ştiinţa, ca una din componentele culturii, are un rol precumpănitor, ea fiind legată direct de sfera producţiei materiale. Aşadar, ştiinţa, în cadrul dinamicii societăţii socialiste, are un loc preponderent, rolul ei fiind, covirşitor în construirea noii baze materiale. Alte studii abordează problema sistemului de valori, acordîndu-se o mare importanţă aspectelor legate de mutaţiile, de restructurările ce au loc în cadrul unui domeniu, sau de schimbările de raporturi în sistemul general de valori. Sistemul de valori este privit din punct de vedere dialectic ca un sistem dinamic deschis, in care mutaţiile survin în funcţie de idealurile şi cerinţele epocii. Un capitol aparte se ocupă de relaţia dintre etic şi estetic, care evidenţiază sensul etic al artei socialiste. Cuprinzînd reziltatele parţiale ale unor cercetări ştiinţifice, volumul este deosebit de valoros prin faptul că abordează şi încearcă să clarifice aspecte şi probleme foarte actuale ale culturii noastre în spiritul recentelor documente de partid referitoare la activitatea ideologică şi cultural-educativă. MIHAI ELIN Cultura şi socialismul STEAGUL ROŞU Măiestrie in „FIER FORJAT" O şcoală cue adevărat frumoasă am văzut la Belciugatele. Gospodarii comunei şi-au dat toată silinţa ca să facă din acest lăcaş un obiectiv demn de admirat. Placată în marmoroc, cu alei pietruite şi brazde de flori, cu un gard măiestrit lucrat din fier forjat, clădirea şcolii generale atrage de departe privirea drumeţului. „Ceea ce vedeţi aici este opera copiilor, ne spunea primarul comunei. Anul trecut, la orele de practică elevii, îndrumaţi de directorul şcolii Ştefan Mocanu au lucrat gardul pe care îl vedeţi. Valoarea lui? Peste 55.000 lei. Acum, din resurse locale am trecut la construirea unor ateliere şcolare cu profil mecanic, de croitorie şi menaj.“ La realizarea acestor ateliere, aşa cum preciza secretarul comitetului comunal de partid, Gheorghe Pădure, vor fi mobilizaţi cetăţenii comunei, părinţi şi elevi, obiectivul ridicat fiind necesar pentru pregătirea temeinică a tinerei generaţii, pentru sădirea în sufletele copiilor a dragostei faţă de muncă, faţă de patria noastră socialistă. Intr-un interviu acordat ziarului nostru, regizorul şi directorul de teatru Nicolae Frunzetti îşi mărturisea preferinţa pentru spectacolul de revistă de mare montare. „Paradisul revistei“, pus în scenă de domnia sa, spectacol care s-a bucurat de un mare succes în turneul întreprins în Israel, confirmă această preferinţă. „Succesul formidabil al spectacolului „Paradisul revistei“, „Triumful spectacolului „Paradisul revistei“, „Premiera unui spectacol neobişnuit“ — titlurile cronicilor din ziare israeliene — dovedesc cu prisosinţă realitatea succesului despre care vorbeam, datorat în mare parte tocmai acestui apetit pentru iparea montare, atît de proprie revistei, spectacolului de fast, lumină şi veselie pe care aceasta îl presupune. Spectatorii bucureşteni au avut la rîndu-le, ocazia să constate că acest succes în străinătate nu este întîmplător. Premiera de la Sala Palatului, desfăşurată în faţa unui public care a luat realmente cu „asalt“ eleganţa şi prestigioasa sală, s-a bucurat de un succes neobişnuit, chiar pentru un gen de spectacol atît de popular, atît de gustat de public. De la acel „De la Bach la Tom Jones", teatrul „Vasilescu" nu a mai venit în faţa spectatorilor cu o revistă atît de bine pusă la punct, atît de antrenantă, o veritabilă baie de ritm şi culoare, care încîntă ochiul şi care obligă cronicarul la... clemenţă pentru părţile mai puţin reuşite ale spectacolului. De altfel, dacă este adevărat că în orice gen de artă publicul este suveran, judecata sa de valoare — cea mai importantă, afirmaţia este cu atît mai valabilă cind se referă la un spectacol cu un caracter atît de popular. Or, la Sala Palatului, la final, cortina s-a ridicat de opt ori, artiştii au fost ovaţionaţi — şi ce bucurie mai mare pentru un teatru şi pentru cei care îl susţin, decît o reuşită? Noi, obiectivi cum se cuvine a fi un cronicar, vom începe însă cu... lipsurile, poate şi pentru că sunt mai puţine : spectacolul a fost pregătit pentru turneul în străinătate ; odată întors acasă și prezentat publicului românesc, el trebuia să sufere cîteva modificări în sensul actualizării satirei — de ce nu, în sensul adîncirii ei, creșterii coeficientului de aciditate. Momentelecuplet de actualitate ar putea fi mai multe, cu atît mai mult cu cît — alături de balete— ele sînt punctul forte al spectacolului, la care participarea publicului este masivă şi entuziastă. Apoi, alături de numere de adevărată virtuozitate, care „sună“ ca un ceasornic, sînt şi prezenţe care dovedesc o pregătire mai puţin minuţioasă, prezenţe care apar sub nivelul cu care ne-au obişnuit: cazul interpretului de muzică uşoară Dorin Anastasiu. Lunga sa absenţă de pe o nouă premieră la teatrul „Ion Vasiieseu" PARADISUL REVISTEI scerta unui teatru profesionist pe scena unui teatru profesionist se resimte în calitatea interpretării. Lucru cu atît mai neplăcut, cu cît în genere ceea ce caracterizează „Paradisul revistei“ este tocmai profesionalismul, seriozitatea muncii artiştilor, atît a soliştilor cît şi a corpului de balet. Constatare de zece ori plăcută ,pentru că prea adesea asistăm — chiar la teatrul „Vasilescu“ — la montări deficitare sub acest raport la inexactităţi, în ansamblu inadmisibile în revistă. De data aceasta, în mare parte, aceste deficienţe au dispărut. Pornind de la titlul „ „Paradisul revistei“ — spectacolul se doreşte a fi o demonstraţie a acestui... paradis. Fast, lumină, dans şi muzică. Cu toate că nu se obişnuieşte — dar nu se obişnuieşte nici să începi cu lipsurile — vom începe prin a lăuda, cu toată gura, cum se spune, baletul şi pe maestra sa Sultana Tismănaru, pentru inventivitatea, eleganţa şi larga paletă tematică a dansurilor prezentate. Suita coregrafică „în jurul lumii“, cu dansul acrobatic clasic chinez, desăvîrşit interpretat de Milly Paul, Nelu Dumitrescu şi Liviu Borşan, sau momentul de dans sudanez cules şi interpretat de Silvia Catană, ca şi finalul dansului românesc, în superbe costume populare, au fost veritabile momente de artă. Ne-a plăcut de asemenea dansul „Hoţul de maşini“ — Sandu Fayer, Crina Comănescu, Silviu Găbrie —, ne-a plăcut mai ales omogenizarea ansamblului, precizia execuţiei şi eleganţa tablourilor, cu adevărat fastuoase. Fără îndoială, vedeta spectacolului a fost N. Stroe. Excelentul nostru comedian, reapărînd în faţa publicului după o lungă absenţă, a cucerit laurii unui mare succes. Stroe demonstrează că toate calităţile care l-au impus ca pe una dintre primele vedete ale revistei sunt intacte. Vervă, fantezie, improvizaţie şi fler la public, ascuţit şi... tradiţional spirit critic. De altfel, artistul a făcut un fel de antologie a cupletului şi a forţei sale satirice, amintind cupletul politic al lui C. Tănase, cupletul-şansonetă, care l-au impus ani de zile în urmă pe Stroe alături de neuitatul său partener Vasilache. Intrînd în actualitate, Stroe ne-a oferit de altfel o „mostră“ provocînd hohotele de rîs ale sălii cu cupletul „Brambura“, care satirizează tinerii pierde-vară Alături de Stroe, amintim neapărat pe excelentul profesionist care este Horia Şerbănescu — plin de umor sănătos şi de vervă, aruncînd în permanenţă cîte un „clenci“ publicului. Sceneta „La maternitate“, interpretată alături de Ciupi Rădulescu (care a obţinut la rindu-i succes cu cupletul „Ah, I.T.B.-ul“ şi Rolanda Cămin a fost unul din momentele de vîrf ale spectacolului. Ne face o mare plăcere să subliniem lipsa vulgarităţilor în acest spectacol, atmosfera sa de voie bună plină de bun simţ. Ea a fost întregită de participarea soliştilor de muzică uşoară de mult cunoscuţi şi îndrăgiţi de public — Dorina Drăghici (care a „scuturat de praf“ o admirabilă melodie a lui Ion Vasilescu, şlagăr acum treizeci de ani, „în micul orăşel“), Nicolae Niţescu şi Lucky Marinescu. Despre Dorin Anastasiu am scris — cu regret, pentru că tînărul interpret este realmente înzestrat. Conducătorul formaţiei orchestrale, Valentin Grigorescu, a fost numit în Israel „trompeta de aur“ — epitet la care subscriem, adăugind că decorurile şi întreaga concepţie scenică a spectacolului, aparţinînd lui Igor Shakun, sînt o adevărată încîntare. Concluzia ? S-o spunem cu... curaj : nu pierdeţi „Paradisul revistei“. Este unul din cele mai bune spectacole revuistice văzute la Bucureşti în ultimii ani. SMARANDA JELESCU Actualitatea unor gazete de perete Spanţov, Chiselei, Mînăstirea... Trei comune, trei gazete de perete ale comitetelor comunale de partid şi ale consiliilor populare comunale. Ce ar trebui să conţină aceste gazete, ce ar trebui să comunice aceste gazete ? Nici spaţiul şi nici caracterul acestei note nu se pretează la o relatare mai amplă a rolului acestor gazete de perete. Esenţial este însă că ele trebuie să relateze cele mai importante evenimente din viaţa comunei, să menţină un permanent dialog cu cetăţenii din localitate. Cum se achită de aceste sarcini gazetele amintite mai sus ? Atît la Spanţov cît şi la Chiselet şi la Mînăstirea aspectul general este aproape acelaşi articole vechi, probleme depăşite de timp. Singura gazetă ceva mai actuală este cea din Chiselet, NOTE care consemnează... „Ziua recoltei“. La Mînăstirea, gazeta de perete denotă oarecari căutări ale colectivului, interesul de a face o caricatură, de a scrie un articol atractiv. Dar, din păcate, articolele nu au mai fost reîmprospătate din luna august. Cam acelaşi lucru se poate spune şi despre gazeta din Spaniţov. Poate că tovarăşii care se ocupă de redactarea lor nu știu că nu este neapărat necesar să schimbi la o dată fixă întreaga gazetă, ci că pot fi publicate operativ, linele materiale fie cu caracter de îndrumare care să se refere la anumite evenimente, fie cu caracter critic în care să se ceară măsuri urgente pentru înlăturarea lor. Numai aşa aceste gazete ar deveni într-adevăr oglinda comunei, un sprijin preţios în activitatea comitetelor locale de partid, în activitatea consiliilor populare, numai aşa ele ar putea fi urmărite cu interes de către populaţia din comună. L. F. Marele premiu al Festivalului „Maurizio 1971“ acordat filmului românesc „Anotimpul mireselor" în localitatea Orvieto, din Italia s-a încheiaţi recent cea de-a doua ediţie «la Festivalului internaţional al filmului, consacrat artelor populare şi meşteşugurilor tradiţionale — confruntare cinematografică la care au participat 20 de ţări, printre care şi România. Marele premiu al festivalului „Maurizio 1970“ a fost atribuit filmului „Anotimpul mireselor“, al regizorului Alecu Croitoru, pentru modul original de exprimare prin intermediul cinematografului a unor aspecte privind arta populară românească. Filmului i-a fost, de asemenea ,acordat premiul „Victoria“ al Institutului de studii cinematografice de la Florenţa, pentru scenariu şi regie. Barul bufetului din Daia ÎNTREPRINDEREA CANAL, APĂ BUCUREȘTI str. Oteteleşanu nr. 2 ANGAJEAZA URGENT • — mecanici auto — pompagii — fochişti — şoferi — electricieni întreţinere — muncitori necalificaţi — dactilografe Informaţii suplimentare se pot obţine : ICAB — Gospodăria Canalizări — str. Fîntînica nr. 39 sector 3 telefon 35.06.50 interior 94 ■—■ tramvai 14. FABRICA DE CĂRĂMIZI URZICENI, JUDEȚUL ILFOV Angajează urgent 2 (doi) strungari categoria V—VI. Salarizarea conform HCM Nr. 914/1968.